La începutul anilor 80, a demarat, la nivel european, o discuție în legătura cu importanta termenului libertate de mișcare

În anul 1984, fostul cancelar german Helmut Kohl s-a întâlnit cu președintele de atunci al Franței, François Mitterand, la trecerea frontierei « Goldene Brenn » din apropiere de Saarbrücken. Aici au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania și Franța. Nici unul din ei nu bănuise atunci ce însemnătate vizionara va avea pe viitor acest gest pentru o Europa fără granițe interne și fără controale la frontiera dintre state.

Viziunea lor a condus într-o prima faza la un acord intre Germania, Franța, Tarile de Jos, Belgia și Luxemburg, încheiat în 1985 pe nava "Astrid" pe râul Mosel, în dreptul micii localități de frontiera Schengen din Luxemburg.

A urmat semnarea Convenției de Implementare a Acordului Schengen, în data de 19 iunie 1990. în momentul intrării în vigoare, în anul 1995, aceasta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și a creat o singura frontiera externa unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.

De asemenea, au fost stabilite reguli comune în materie de vize, migrație, azil, precum și masuri referitoare la cooperarea polițieneasca, judiciara sau vamala. Toate aceste masuri, împreună cu Acordul Schengen, Convenția de Implementare a Acordului Schengen, deciziile și declarațiile adoptate de către Comitetul Executiv Schengen stabilit în 1990, precum și protocoalele și acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen.

Inițial, acquis-ul Schengen nu a făcut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest lucru s-a schimbat însă odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, în data de 2 octombrie 1997, intrat în vigoare la data de 1 mai 1999. Un Protocol atașat Tratatului de la Amsterdam încorporează acquis-ul Schengen în cadrul legislativ și instituțional al Uniunii Europene.

Începând cu acest moment, acquis-ul Schengen face parte din legislația comunitara și a fost transferat în noul Titlu IV- Vize, azil, imigrație și alte politici legate de libera circulație a persoanelor, al TUE.

Spațiul Schengen reprezintă o zonă de libertate de mișcare unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate și a fost creată o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.

• cronologia aderării la spațiul Schengen este următoarea:
  
  1985- Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania și Franța
  1990- Italia
  1991- Spania și Portugalia
  1992- Grecia
  1995- Austria
  1996- Danemarca, Suedia și Finlanda
  2001 - Islanda și Norvegia
  2007 - Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria(cu excepția Ciprului care a fost parte la Actul de aderare din 2003)
  2008 - Elveția
  2011 - Liechtenstein
  2023 - Croația
  2024 - Bulgaria și România
  
  Libertatea de mișcare a persoanelor este asigurată pe teritoriul a 29 state membre ale spațiului Schengen, fără controale la frontierele interne.
  
  Participarea Islandei și Regatului Norvegiei
  Alături de Suedia, Finlanda și Danemarca, Norvegia și Islanda iau parte în Uniunea Nordică a Pașapoartelor, în cadrul căreia au fost eliminate controalele la frontierele interne. Islanda și Norvegia au semnat un Acord cu UE în mai 1999, în urma căruia cele două state pot participa la elaborarea noilor instrumente legislative ale acquis-ului Schengen. Actele sunt adoptate doar de către statele membre UE, dar se aplică și Islandei și Norvegiei. În practică, această asociere ia forma unui Comitet mixt în afara cadrului UE, format din reprezentanți ai Islandei, Norvegiei, Consiliului UE și Comisiei Europene.
  
  

• State care urmează să adere la spațiul Schengen.
  • Romania și Bulgaria - de la 31 martie 2024, România și Bulgaria aplică în integralitate acquis-ul Schengen, controlul la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi) fiind eliminat. Pentru eliminarea controlului la frontierele terestre este necesară o decizie separată a Consiliului UE .
  • Cipru - în luna octombrie 2023 a avut loc ultima vizită de evaluare, în domeniul SIS, la acest moment se discută adoptarea raportului de evaluare aferent. Urmează adoptarea Concluziilor Consiliului care vor atesta încheierea procesului de evaluare și preced decizia de aderare a Ciprului la spațiul Schengen.