Jurnalist:
Ce a presupus acest dificil proces de integrare treptată în zona Schengen și ce înseamnă pentru România, discutăm acum cu invitatul Apelului Matinal, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne. Bună dimineața!

Cătălin Predoiu:
Bună dimineața şi dvs. şi radioascultătorilor dvs. Vă mulțumesc pentru invitație.

Jurnalist:
Domnule ministru, ce avantaje și mai ales ce drepturi primesc românii începând din aprilie, atunci când vor călători în statele din Spațiul Schengen?

Cătălin Predoiu:
În primul rând, exercitarea dreptului la libera circulație în Spațiul Schengen. Deocamdată, la frontierele aeriene și maritime, fără a mai fi controlați odată cu trecerea acestor frontiere. Sigur că dreptul la liberă călătorie este exercitat și în cadrul frontierei terestre, dar numai pe bază de controale.

Aș vrea, însă, să spun că până a ajunge în acel punct, s-au făcut eforturi considerabile vreme de mai bine de 12 ani. România este, de fapt pregătită pentru aderarea la Spațiul Schengen încă din anul 2010, pentru că, încă de atunci a luat măsuri de reorganizarea a forţelor la frontiera de stat, de combatere a migrației ilegale, de cooperare polițienească internațională, de implementare a legislației europene, de punerea la punct a unor sisteme de informații Schengen, a unui sistem de informații numit EURODAC pentru verificarea tranzitului de migranți.

Au fost investite sute de milioane de euro în aceste proiecte, în sisteme care sunt perfect operabile și funcționale. De asemenea, au fost efectuate opt vizite de evaluare în acești 12 ani, pentru a se verifica îndeplinirea criteriilor Schengen și toate aceste vizite au fost încheiate cu succes, confirmând faptul că îndeplinim criteriile tehnice de aderare.

Pe baza acestui efort din anii trecuţi, dar în mod special anul trecut, Ministerul Afacerilor Interne a făcut eforturi considerabile pentru a construi o relație de încredere, nu numai cu Ministerul de Interne austriac, ci și cu toate celelalte ministere de Interne din statele membre ale Uniunii Europene, cu Comisia Europeană, cu comisarul european pentru Afaceri Interne, cu alți parteneri ai României.

Am făcut eforturi diplomatice și la nivelul Consiliului JAI și în relațiile cu Comisia Europeană și cu celelalte state membre și alţi parteneri ai României, pentru a ne impune aceste interese și aceste realizări în teren, pe baza combaterii migrației ilegale și în urma unei protecții a fontierei de stat de nivel maxim.

Pot, de asemenea, să evidențiez faptul că exportăm deja expertiză în combaterea migrației ilegale și în domeniul situației privind azilul. Am contribuit la rândul nostru cu soluții în Consiliul JAI, în COREPER, în grupuri tehnice, pe construirea cadrului legislativ privind migrația și azilul. Pactul privind migrația și azilul a fost rezultatul și acordul semnificativ al României, ceea ce a demonstrat nu numai capacitatea tehnică din teren, ci și o expertiză în ce privește legislația și decizia politică și administrativă de a combate eficient migrația și de a reglementa azilul la standarde europene.

Ei bine, tot acest efort a fost încununat pe 30 decembrie 2023, printr-o decizie a Consiliului JAI, care a extins acquis-ul comunitar Schengen la frontierele aeriene și maritime. A fost un rezultat foarte bun, chiar dacă nu maximal, și cred că trebuie salutat și marcat ca atare.

Jurnalist:
Un efort al României care, cu siguranță, va continua.

Cătălin Predoiu:
Fără îndoială, pentru ca noi nu am oprit aceste demersuri. Diferența majoră față de anul trecut este că acum am devenit membri ai Spațiului Schengen și abordăm acest dosar mai departe din poziția de stat membru Schengen cu o altă influență, cu, dacă vreți, cu o altă poziție în rândul statelor membre europene.

Şi, așa cum aţi spus și dvs., noi continuăm. Ne concentrăm pe prevenirea și contracararea fluxurilor de migrație ilegală, a mișcărilor de migrație așa-zis secundare și a infracționalității transfrontaliere.

Am făcut nenumărate discuții, concrete, aplicate cu colegii miniștri din Austria, dar și din alte state membre ale UE, pentru a organiza echipe și a ne coordona eforturile, astfel încât nivelul de încredere să crească și rezultatele din teren să ne permită continuarea acestui demers până la extinderea acquis-ului și la frontierele terestre.

Noi am demarat încă din ianuarie măsurile de implementare pentru prima etapă, dar și pregătirea pentru etapa a doua.

Avem în continuare contacte permanente cu Comisia Europeană, cu statele vecine. Am stabilit cu Comisia Europeană continuarea, stabilizarea unor proiecte pilot, cu Serbia, spre exemplu, dar nu numai, ci şi cu toţi ceilalţi vecini. Luăm exemplu Serbia pentru că aici a fost un test. Inițial, exista o vulnerabilitate privind migrația ilegală pe frontiera noastră cu Serbia. Pot să spun că, în momentul acesta, practic, migraţia ilegală pe această frontieră a coborât la zero.

Avem în vedere activități în domeniul managementului frontierei și îmbunătățirea transferurilor pe baza Acordurilor Dublin. România, de altfel, are o poziţie fruntaşă pe partea ce privește eficienţa în aplicarea Acordurilor Dublin și ne propunem să menținem aceste standarde, fără îndoială. Noi construim în continuare parteneriate.

Jurnalist:
Prin integrarea sa, România cu siguranță are beneficii. Care ar fi acestea?

Cătălin Predoiu:
Ideea de bază a Spaţiului Schengen o reprezintă garantarea dreptului la trecerea liberă a frontierei interne. Concret, în ceea ce privește frontierele aeriene și maritime, începând cu 31 martie anul acesta, persoanele care călătoresc către sau dinspre statele membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră.

O persoană care călătorește cu avionul, spre exemplu, de la București la Roma sau orice stat şi oraş european, membru al Spaţiului Schengen, nu va mai face obiectul verificărilor la frontieră, în aeroporturile de plecare şi de sosire. Rămân în aeroport controale de securitate care sunt obligatorii în orice țară, iar apoi pasagerii vor merge direct către poarta de îmbarcare, fără a se mai opri la ghişeele Poliției de Frontieră pentru verificarea documentelor.

Pe de altă parte, este important să adaug și să subliniez faptul că personalul Ministerului Afacerilor Interne, Poliţia de Frontieră, va fi prezent permanent în incinta aeroporturilor și porturilor, și vor efectua acțiuni polițienești punctuale și aleatorii, inopinate, pentru a verifica situația legală a persoanelor, ori de câte ori există indicii, aparenţe, suspiciuni sau informații despre posibile fapte ilegale.

Jurnalist:
Apropo de acest lucru, ați luat în calcul și eventualele riscuri pe care le poate presupune ridicarea controalelor la frontieră pentru zona Schengen?

Cătălin Predoiu:
Sigur, despre asta vorbeam și anume de faptul că, deși nu mai există aceste controale, Poliția de Frontieră își menține vigilenta și ori de câte ori avem informații sau indicii, suspiciuni că există posibilitatea trecerii frauduloase a frontierei, vor fi efectuate aceste controale, aleatoriu cum spuneam, pe baza acestor informații, pe baza acestor suspiciuni, strict acolo unde este cazul, acolo unde avem astfel de indicii și informații.

Nu e vorba de un control sistemic, este vorba de un control care se face pentru împiedicarea trecerii frauduloase a frontierei şi este în conformitate şi în concordanţă cu Codurile Schengen, cu regulile privind acquis-ul comunitar Schengen. Şi în alte state se fac astfel de controale.

Jurnalist:
Ce va presupune acest proces de integrare în continuare și care vor fi etapele următoare, inclusiv în demersurile autorităților de la București? Există o dată țintă pentru integrarea completă?

Cătălin Predoiu:

Vom proceda în continuare așa cum am procedat și anul trecut.
Am construit anul trecut momentul integrării. Nu am vorbit niciodată de fixarea unui anumit moment, pentru că, acesta nu depinde doar de autoritățile române. (...)

Conform tratatelor, este o decizie politică ce se ia în consens, deci este vorba de toate statele membre care vor exercita un drept de de vot. Asta presupune un efort de construcție permanent, un efort de construcție organizat, canale pe care le-am construit, relații de încredere pe care le menținem, le construim permanent și pe care le vom extinde, așa cum am făcut-o anul trecut.

Şi fără îndoială că ne dorim cât mai rapid acest moment. Există semne pozitive. Doresc să susţin, ca și anul trecut, o abordare concentrată pe rezultat, concentrată pe muncă, optimistă, dar echilibrată în același timp, pentru că nu doresc să creez așteptări (…).

Ce pot să spun este că în acest moment atât pe partea operativă, de protecție a frontierei și combatere a migraţiei ilegale, în cooperare cu alte poliții naționale, inclusiv Austria, în combaterea infracționalității transfrontaliere şi, pe de altă parte, pe tărâm diplomatic, noi avem un contact și lucrăm permanent. Săptămânal avem contacte, operaţiuni, schimburi de informaţii. Mă văd foarte des cu ministrul austriac, cu alţi miniştri…

Jurnalist:
Chiar şi săptămâna viitoare, din câte înţeleg, aveţi o vizită în Austria.

Cătălin Predoiu:
M-am văzut cu dânsul și acum zece zile, mă voi vedea şi la Consiliul JAI, mă văd şi cu alţi miniştri. Mă voi vedea curând cu comisarul european, tot în luna aprilie. Deci, lucrăm polivalent pentru acest moment.

Jurnalist:

Va mulțumim pentru toate aceste precizări și pentru prezența pe frecvențele Radio România Actualități. Invitatul apelului matinal, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.

Reporter:
Cum este pregătit Ministerul de Interne, Poliția de Frontieră, în special, pentru acest pas, duminică, 31 martie?

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Ministerul Afacerilor Interne, pe parcursul anului trecut, ca și în anii anteriori, a făcut eforturi considerabile pentru a debloca această decizie. Atât în teren, prin combaterea migrației ilegale și protecția frontierei cât și în cadrul diplomatic, la nivelul Consiliului JAI în relația bilaterală. Și, deși nu este rezultatul final, maximal, este un rezultat de etapă important, care trebuie marcat ca atare și trebuie folosit pentru pasul următor.
Folosesc acest prilej, la rândul meu, pentru a mulțumi tuturor celor care au contribuit la acest rezultat și vreau să asigur că, din punct de vedere al atribuțiunilor, obligațiilor Poliției de Frontieră și ale Poliției Române, noi suntem pregătiți. Am avut un plan de măsuri pentru aplicarea deciziei Consiliului 2024/210 de extindere a aquis-ului comunitar Schengen la frontierele aeriene și navale ale României și Bulgariei. Acest plan a fost dus la îndeplinire, au fost măsuri legislative, dar și măsuri de organizare în teren.
Deci noi suntem pregătiți pentru aplicarea acestei decizii. În același timp, vreau să spun că Poliția de Frontieră nu este singura instituție implicată în aplicarea deciziei Consiliului, de extindere a aquis-ului comunitar Schengen, sunt și alte instituții. Noi am dialogat cu ele, am cooperat loial, le-am sprijinit în exercitarea atribuțiilor. Concret, este important ca și aeroporturile să fie pregătite pentru noile proceduri și noile fluzxuri în interiorul aeroportului. Și am avut discuții cu Consiliile Județene care administrează aceste aeroporturi, dar și cu Ministerul Transportului, avem o bună colaborare.

Reporter:
Domnule ministru, Premierul Ciolacu s-a arătat încrezător că integrarea concretă terestră, cu frontierele rutiere se va face totuși până la sfârșitul anului. Ce discuții aveți cu omologul dvs. cu ministrul de interne Karner din Austria?

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
În primul rând, sunt discuții permanente, nu pot să spun ca discutăm doar când ne întâlnim. Noi avem permanent contact cu Ministerul Afacerilor Interne din Austria. Am avut personal discuții cu ministrul Karner, îndelung, în acest an, de trei ori până acum. Cea mai recentă a fost săptămâna trecută la Viena. Relația este foarte bună, cooperăm foarte bine, protecția frontierelor, combaterea migrației ilegale, combaterea criminalității transfrontaliere.
Am propus ministrului Karner să extindem colaborarea noastră dincolo de subiectul Shengen și să avem o platformă de cooperare polițienească internațională foarte solidă cu Austria. Ne interesează foarte mult combaterea traficului de droguri și a traficului de persoane. S-a primit cu foarte mare deschidere și bucurie, aș putea spune, această propunere a noastră și ne-am apucat să lucrăm la acest lucru.

Reporter:
Este o decizie politică sau o decizie tehnică?

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Vă referiți la cooperarea polițienească?

Reporter:
Nu, la acceptarea României.

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Conform tratatelor, este fără îndoială o discuție politică. Este o discuție pe care am mai făcut-o noi în dezbaterea publică în anii anteriori. În general societatea, comentatorii, analiștii, s-au concentrat pe aspectul tehnic al problemei, dar dacă vom citi tratatele cu atenție, vom vedea că aspectul tehnic este o premisă pentru o decizie politică. De aceea este foarte important dialogul politic, dialogul diplomatic și vă asigur că noi muncim din greu la acest lucru și o facem însă procedural și în același timp orientat din punct de vedere tactic. O facem într-un fel în care să rezulte o decizie pozitivă, cât mai repede.

Reporter:
Până la sfârșitul anului, cum a precizat premierul?

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Este un obiectiv fezabil, dar nu aș vrea să avansez date, să fac predicții aici. Prefer mai degrabă să mă concentrez pe construirea acestui moment. Așa am făcut și anul trecut. Eu n-am avansat niciodată, chiar dacă aveam propriul meu obiectiv intern.
Am preferat să construiesc cu partenerii austrieci, cu cei europeni, că sunt foarte importanți și nu numai ei, un rezultat și iată că rezultatul a venit, e adevărat, în ultima zi a anului, dar a venit. Un meci se joacă până în minutul 90, cum se spune la fotbal și important e să construiești rezultatul în fiecare minut. Noi asta facem, Ministerul Afacerilor Interne, construim, construim cu partenerii austrieci, cu partenerii europeni, cu ceilalți parteneri ai României, treptat, progresiv, un rezultat.

În data de 11.03.2024, a avut loc, prin videoconferință, o întâlnire între viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și administratorii aeroporturilor ce operează pe teritoriul României, reprezentați de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, președinții consiliilor județene, reprezentanți ai acestora și conducerile aeroporturilor Suceava, Târgu-Mureș, Iași, Cluj-Napoca, Craiova, Baia Mare, Satu Mare, Sibiu, Tulcea, Oradea, Constanța, Henri Coandă, Timișoara.

Având în vedere faptul că administrarea aeroporturilor nu se află în coordonarea MAI și în spiritul politicii de cooperare loială interinstituțională, discuția s-a concentrat asupra pregătirilor pentru eliminarea controalelor la frontierele aeriene, la 31.03.2024, cu accent asupra separării fluxurilor de pasageri și îndeplinirii celorlalte cerințe prevăzute de HG nr. 791/2009 privind condițiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaționale sau deschise traficului aerian internațional, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, ministrul Afacerilor Interne a reiterat disponibilitatea structurilor MAI de a sprijini administrațiile aeroporturilor pentru îndeplinirea tuturor standardelor Schengen.

Ministrul Cătălin Predoiu a trecut în revistă măsurile adoptate de Ministerul Afacerilor Interne pentru implementarea fără sincope a Deciziei Consiliului din decembrie 2023, pe baza unui Plan concret, subliniind faptul că suntem în grafic cu toate activitățile aferente acestui moment.

În același timp, a subliniat importanța infrastructurii aeroporturilor pentru prevenirea amestecării fluxurilor Schengen cu cele Non-Schengen și a cerut ca, în contextul lucrărilor de dezvoltare pe care aeroporturile le au în derulare, să se asigure că soluțiile din teren corespund în totalitate standardelor Schengen. În egală măsură, ministrul Afacerilor Interne a adresat felicitări conducerii aeroporturilor care au reușit să finalizeze lucrările de dezvoltare, unele chiar înaintea termenului propus, și a încurajat administratorii celorlalte aeroporturi să se asigure că ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene se va desfășura fără probleme.

Discurs ținut cu ocazia Conferinței Paneuropa România „Împreună către o Europă mai puternică și mai sigură: o perspectivă asupra extinderii UE și a aderării la Spațiul Schengen”, Palatul Parlamentului, 9 martie 2024 Doamnelor și domnilor,

Spațiul Schengen este o dimensiune politico-instituțională concretă a unei Europe Unite.

După cum știm, ideea unei Europe Unite nu este nouă, găsim rădăcinile ei și în simfonia ideilor filosofice ale Antichității, cu mult înainte ca profeticul discurs al lui Victor Hugo din 1849 să îi dea un conținut mult mai precis. Români de seamă au vorbit despre ea și au militat pentru ea, cum ar fi de exemplu marele Nicolae Titulescu, președinte al Ligii Națiunilor, în cadrul căreia pleda pentru „unificarea europeană”.

Doar ulterior tragediilor europene și globale ale secolului trecut, respectiv cele două Războaie Mondiale, au fost create condițiile nașterii instituționale a nucleului Uniunii Europene așa cum o cunoaștem noi astăzi, în 1952, proiect dezvoltat ulterior în 1957 și, mai apoi, prin încheierea succesivă a tratatelor europene până în zilele noastre.

Din păcate, un alt război, purtat nu departe de granițele noastre, pune la încercare solidaritatea și proiectul european și nu pot, ca cetățean român și european, decât să sper că actuala generație de lideri europeni va demonstra tărie și inteligență politică, salvgardând proiectul european, dezvoltându-l și înflorindu-l, spre bunăstarea culturală, spirituală și existențială a popoarelor europene, care să continue să trăiască armonios în matricea statelor suverane europene, reunite în Uniunea Europeană.

Pentru mine, orice formă de integrare europeană este, mai întâi de toate, un act de generozitate și deschidere culturală, nu numai unul de dezvoltare economică și instituțional-politică. De aceea, integrarea noastră în Spațiul Schengen are deopotrivă o valoare de simbol și o dimensiune de dezvoltare, pentru că vorbim de extinderea unui acquis comunitar Schengen la toate frontierele.

Poate și de aceea, focalizând discuția la ceea ce a fost numit în Agora ,,blocajul austriac”, problema prezintă reflexe psihologice și emoționale dureroase pentru publicul din România, pentru că există și multiple legături culturale care leagă România de Austria, pe lângă cele economice și demografice contemporane. Este de ajuns să ne gândim la marile minți ale neamului nostru care s-au instruit și perfecționat la Viena, cum ar fi poetul nostru național, geniu al poeziei universale, Mihai Eminescu, sau la faptul că un geniu al muzicii universale, George Enescu, a studiat la Viena înainte de a se îndrepta spre Paris. Aș menționa, de asemenea, faptul că istoria și contemporaneitatea Vienei sunt splendid marcate de una dintre cele mai faimoase săli de concert din lume, ,,Musikverein” aflată în inima Vienei, și anume pe Dumba Strasse, sală realizată în secolul XIX datorită finanțării oferite de un alt reprezentant al spațiului românesc, respectiv aromânul Nicolae Dumba, care i-a sprijinit, între alții, și pe Johann Strauss și pe Gustav Klimt.

În acest spirit aș vrea să menținem și dezvoltăm relațiile dintre țările noastre, spre binele lor, al Europei, al culturii, al păcii.

Doamnelor și domnilor,

Istoricul procesului nostru de aderare la Spațiul Schengen a fost tumultuos încă de la lansare.

Pentru a adera la spaţiul Schengen, România a parcurs un proces de evaluare, care a constat în mai multe etape:

- transmiterea Declaraţiilor de pregătire (Declaration of readiness) privind aderarea la spaţiul Schengen (28 iunie 2007 și 2 iunie 2008);
- completarea şi transmiterea răspunsurilor la chestionarul Schengen (10 noiembrie 2008);
- desfăşurarea vizitelor de evaluare Schengen, pentru verificarea, în teren, a stadiului implementării acquis-ului Schengen.

Pe parcursul anilor 2009 şi 2010, Secretariatul General al Consiliului, Comisia Europeană şi statele membre au organizat vizite de evaluare la faţa locului în toate domeniile de evaluare: cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre şi Sistemul de Informaţii Schengen/SIRENE.

Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfăşurate, au fost aprobate în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles. Principala concluzie a celor 8 rapoarte de evaluare Schengen a fost că România este pregătită să adere la spaţiul Schengen.

Concluziile Consiliului din 9 iunie 2011 cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României şi Bulgariei pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen reprezintă documentul prin care toate statele membre au recunoscut oficial îndeplinirea condiţiilor de aderare și finalizarea procesului la nivel tehnic.

Parlamentul European, la rândul său, a avizat cu o largă majoritate proiectul de Decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria, la data de 8 iunie 2011, urmate și de alte declarații în 2022 și 2023.

Ultimul pas prevăzut de legislaţia europeană înainte de aderarea la spaţiul Schengen este adoptarea Deciziei de aplicare integrală a acquis-ului Schengen (în scopul eliminării controalelor la frontierele interne), care trebuie votată în unanimitate de statele membre.

După finalizarea procesului de evaluare Schengen, dosarul Schengen a intrat în faza strict politică.

Din septembrie 2011, proiectul Deciziei de aplicare integrală a acquis-ului Schengen a fost inclus pe agendele provizorii ale Consiliului JAI în repetate rânduri, în general subiectul fiind eliminat din faza de pregătire, în Comitetul Reprezentanților Permanenți (COREPER), ca urmare a semnalelor negative primite din partea unora dintre statele membre (în special Olanda, Finlanda, Germania și Franța).

Motivele respingerii constante a discuțiilor pe acest dosar au ținut în trecut de aspecte de politică internă (procese electorale) sau de conexarea aderării la Spațiul Schengen cu Mecanismul de Cooperare și Verificare, de invocate abuzuri ale sistemelor sociale din statele membre de către unii cetățeni români, migrația la nivel european, necesitatea finalizării unor dosare europene sau a reformării spațiului Schengen etc., toate acestea fiind aspecte externe condițiilor de aderare la Schengen.

Pentru deblocarea dosarului aderării, în contextul revizuirii cadrului legal european în materia mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen (Regulamentul nr. 2022/922), România a prezentat o Declarație Comună cu Bulgaria, la data de 2 martie 2022, prin care s-a angajat să invite o echipe de experți, coordonată de Comisia Europeană, care să se asigure de aplicarea în continuare a cerințelor Schengen, cu accent pe domeniile frontierelor și cooperării polițienești.

Astfel, în perioada 9-12 octombrie 2022, o echipă coordonată de Comisia Europeană, compusă din 25 de membri, experți ai statelor membre, reprezentanți ai Comisiei și a trei agenții europene- Frontex, Europol și FRA – a desfășurat vizita în România, pentru a constata modul de aplicare a celor mai recente piese ale acquis-ului Schengen în România în toate domeniile relevante Schengen (frontiere, cooperare polițienească, returnare, inclusiv aspecte privind SIS, VIS și politica de vize, precum și aspecte transversale legate de protecția datelor, drepturi fundamentale și funcționarea autorităților). O vizită suplimentară a fost organizată în perioada 15-18 noiembrie 2022, în domeniile cooperare judiciară, politica de vize și protecția datelor.

Deși inițial domeniile vizate au fost managementului frontierelor externe și cooperare polițienească, la insistențele Olandei, domeniul exercițiului a fost extins pentru a acoperi și domeniul returnare, SIS, VIS și politica de vize în legătură cu cele două domenii principale, precum și aspecte transversale precum protecția datelor personale, drepturi fundamentale, funcționarea autorităților.

Toate vizitele voluntare derulate în 2022 au concluzionat că atât România, cât și Bulgaria continuă să îndeplinească condițiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen.

În data de 8 decembrie 2022, Decizia de aplicare integrală a acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și România a fost supusă votului, pentru prima dată de la încheierea vizitelor de evaluare derulate în perioada 2009-2010.

Cu toate acestea, ca urmare a voturilor negative exprimate de Austria și Regatul Țărilor de Jos, nu s-a obținut unanimitatea necesară, Austria motivându-și votul negativ prin faptul că spațiul Schengen (din care România nu făcea parte la acea dată) nu funcționează și, prin urmare, nu poate fi extins până când nu se rezolvă problemele legate de migrație și azil. Ministrul olandez a menționat în reuniune că votul Regatului Țărilor de Jos ar fi fost îndreptat împotriva Bulgariei, dar impactul s-a răsfrânt asupra ambelor state, din cauza cuplării celor două țări în procesul de aderare.

În urma votului din decembrie 2022, pentru o perioadă de câteva luni de zile, procesul a stagnat sub multiple aspecte, de la schimbul de date dintre MAI român și MAI austriac și până la dialogul diplomatic și instituțional pe acest subiect dintre București și Viena.

MAI român a relansat și resetat dialogul cu MAI austriac odată cu întâlnirea dintre conducerile celor două ministere din 23 august 2023 de la Viena.

Am propus, cu acea ocazie, părții austriece, să înlocuim dialogul steril axat pe blamări reciproce, pe de o parte legate de migrație ilegală, pe de altă parte de arbitrariul veto-ului la extinderea Spațiului Schengen, cu o matrice constructivistă, care să pună accentul pe interesul comun în combaterea migrației ilegale, cooperare polițienească în combaterea migrației ilegale, reforma cadrului legislativ european pentru migrație și azil.

În același timp, am insistat în dialogul cu partea austriacă pe interesele economice comune ale celor două țări legate de investițiile austriece în România, dar și pe aportul cetățenilor români rezidenți în Austria la economia țării gazdă.

Conducerea MAI austriac a „ridicat mânușa” acestei provocări de a reseta întreg „jocul” și treptat, între ministerele noastre s-a ajuns la încredere și colaborare, inclusiv la nivelul Consiliului JAI, care au permis acumularea de progrese treptate, până la degajarea unui acord politic privind ceea ce s-a numit „Air Schengen” și, ulterior, „Sea Schengen”, în luna decembrie a anului trecut.

Un pas esențial în acest parcurs l-a constituit trilaterala ministerială România-Bulgaria-Austria de la Brdo, Ljubljana, Slovenia, din 10 decembrie 2023, când negocierile, intrate la un moment dat în impas, au degajat, în final, pe baza diligențelor părții române, care a mediat inclusiv între partea austriacă și cea bulgară, un acord politic, ulterior concretizat în Decizia Consiliului din decembrie 2023.

Quo vadis?

Fără îndoială, acest proces este ireversibil și se va finaliza cu extinderea acquis-ului Schengen pentru România și Bulgaria și la frontierele terestre.

Acest parcurs are ca bornă inevitabilă buna funcționare a Deciziei Consiliului din decembrie 2023 privind frontierele aeriene și maritime, menținerea unui nivel corespunzător în protejarea frontierelor, combaterea migrației ilegale și a traficului de persoane, în lunile următoare intrării în vigoare a sus menționatei decizii, respectiv 31 martie anul curent.

Pentru noi, acest proces trebuie finalizat în anul 2024 cu extinderea acquis-ului Schengen cu frontierele terestre.

Pentru realizarea acestui obiectiv desfășurăm și vom desfășura o activitate politico-diplomatică și instituțională permanentă la nivelul MAI, până la realizarea obiectivului extinderii acquis-ului Schengen și la frontierele terestre ale României (și Bulgariei).

MAI român lucrează constant, zilnic, pe baza unui plan concret, pentru realizarea tuturor obligațiilor MAI care decurg din aplicarea Deciziei Consiliului din decembrie 2023 privind „Air Schengen” și „Sea Schengen” și ținem constant legătura cu miniștrii europeni, comisarul european și agențiile europene Frontex, Europol și altele. MAI român este în grafic cu toate operațiunile care îi incumbă în această privință și a semnalat tuturor instituțiilor și autorităților române implicate necesitatea de a fi pregătite pentru momentul 31.03.2023, spre exemplu, consiliilor județene care au în administrare aeroporturi.

Cu loialitate instituțională, MAI român rămâne deschis pentru a sprijini cu expertiza și informațiile deținute orice demers al autorităților române pentru aplicarea cu succes a Deciziei Consiliului din decembrie 2023 privind extinderea Spațiului Schengen.

În același timp, ne vom continua planurile de combatere a migrației ilegale, traficului de persoane și de droguri și a criminalității organizate.

Colaborăm foarte bine cu MAI austriac și MAI bulgar, precum și cu Comisia Europeană, Frontex și Europol.

În 2023 am construit formate eficiente de lucru la nivel european bilateral și multilateral pentru Schengen și le dezvoltăm permanent.

Această abordare constructivă și creativă s-a demonstrat a fi corectă și vom continua pe această cale.

În cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, care s-a desfășurat la Bruxelles, în data de 04.03.2024, a avut loc un schimb de scrisori între comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, și viceprim-ministrul, ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care confirmă angajamentului părților de a continua, într-un cadrul mai structurat, Proiectul-Pilot implementat de România la frontiera cu Serbia, pe parcursul anului 2023.

Inițiativa se înscrie în linia demersurilor întreprinse de România pentru a contribui la abordarea eficientă a provocărilor actuale legate de migrație, ținând seama, în același timp, de declarațiile complementare Deciziei Consiliului (UE) 2024/210 din 30 decembrie 2023 privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și România.

Proiectul-pilot va avea ca rezultat implementarea, în continuare, a instrumentelor specifice în domeniul guvernanței gestionării migrației, managementului și controlului frontierelor, azilului și recepției, sistemului de returnare și cooperării polițienești consolidate în spațiul Schengen.

Noul cadru de cooperare se bazează pe colaborarea deja existentă între România, Comisia Europeană și Agențiile UE, precum și pe bunele practici deja identificate în cadrul proiectului pilot derulat de autoritățile române începând cu luna martie a anului trecut și reprezintă contribuția efectivă a României la implementarea deciziilor formulate la nivelul UE, propunându-și să ofere lecții importante pentru viitor, inclusiv în ceea ce privește implementarea Pactului privind migrația și azilul, care urmează să fie adoptat în curând.

„Recentul acord asupra instrumentelor legislative care fac parte din noul Pact privind migrația și azilul, precum și decizia istorică de aderare a României la Spațiul Schengen sunt menite să întărească puterea și reziliența în cadrul UE.

Din martie 2023, lucrăm alături de Comisia Europeană și agențiile UE la implementarea unui proiect-pilot bazat pe bune practici în domeniul gestionării frontierelor, azilului, returnărilor, și cooperării internaționale.

Acesta și-a atins rezultatele, atât instituțiile UE, cât și Statele Membre au lăudat efortul nostru și au inventariat elementele pozitive în scopul capitalizării comune a acestora.

Este momentul să facem un nou pas și să transformăm colaborarea fructuoasă, precum și bunele practici identificate, într-un nou cadru de cooperare prin care să continuăm implementarea și să consolidăm instrumentele identificate, pe baza legislației europene și naționale aplicabile.

Am decis să continuăm acest proiect ca un semnal de angajament profund în aceste vremuri pline de provocări, pentru a arăta încă o dată că România a acționat întotdeauna în spirit de solidaritate și responsabilitate la nivelul UE, că vom fi în continuare parte la soluțiile durabile comune, pentru a spori încrederea în valorile europene comune.

În acest spirit, suntem pregătiți să continuăm cooperarea excelentă cu Comisia Europeană, agențiile relevante ale UE, precum și cu ceilalți parteneri europeni pentru a identifica modalități inovatoare în ceea ce privește gestionarea migrației”, a precizat ministrul român al Afacerilor Interne.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a participat, astăzi, 4 martie 2024, la sesiunea Afaceri Interne a Consiliului JAI, care a avut loc la Bruxelles.

În cadrul lucrărilor Consiliului au fost dezbătute subiecte referitoare la: starea generală a spațiului Schengen: Barometrul Schengen; decizia de punere în aplicare a Consiliului de adoptare a unei recomandări privind bunele practici identificate în cadrul evaluării tematice privind lupta împotriva traficului de droguri; evaluarea Regulamentului privind poliția de frontieră și garda de coastă; implementarea interoperabilității; prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor; dimensiunea externă a migrației; lupta împotriva traficului de droguri și a crimei organizate; aspecte de securitate.

În contextul evaluării stării curente a Spațiului Schengen, Cătălin Predoiu a subliniat faptul că raportul elaborat de Comisia Europeană, cunoscut sub denumirea de Barometrul Schengen, apreciază contribuția autorităților din România, evidențiindu-se, în particular, procentul semnificativ de acceptare a cererilor bazate pe Regulamentul Dublin, care se ridică la 79%. De asemenea, s-a remarcat o reducere considerabilă a fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, cu o diminuare de 88%. Această scădere a avut ca efect direct ameliorarea situației operaționale la frontiera dintre România și Serbia, fiind atribuită succesului Proiectului Pilot implementat în anul precedent.

Cu privire la evaluarea tematică referitoare la lupta împotriva traficului de droguri, demnitarul român a evidențiat importanța concluziilor acestei evaluări, deși România nu a făcut obiectul evaluării, subliniind că lupta împotriva drogurilor este o prioritate pe care o va aborda, în continuare, cu acțiuni concrete la nivelul structurilor MAI.

Referindu-se la evaluarea Regulamentului privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Cătălin Predoiu a subliniat angajamentul de a sprijini în continuare activitatea FRONTEX, evidențiind faptul că România se situează pe locul 2 atât în ceea ce privește personalul de la sediul Agenției, cât și personalul operațional al corpului permanent.

În cadrul prânzului de lucru care a abordat implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pentru securitatea internă a UE, reprezentantul României a evidențiat faptul că cele două conflicte armate suprapuse cu care ne confruntăm generează, pe lângă consecințele umanitare devastatoare și probleme securitare fără precedent la nivelul Uniunii, context în care este necesară continuarea eforturilor conjugate pentru a asigura securitatea cetățenilor europeni.

În cadrul schimbului de opinii referitoare la dimensiunea externă a migrației, reprezentantul României a evidențiat faptul că acest pilon rămâne un element esențial pentru funcționarea Pactului privind Migrația și Azilul, subliniind interesul României pentru relansarea relațiilor cu statele din Africa, evoluția pozitivă a colaborării bilaterale cu Tunisia, precum și relația cu Serbia, permanent consolidată, cu rezultate foarte bune obținute în cadrul Proiectului Pilot derulat în anul 2023 la frontiera cu acest stat.

În cadrul Consiliului JAI, ministrul român a avut întâniri cu omologii din Austria și Bulgaria, ocazie cu care au fost abordate aspecte de interes de pe agenda bilaterală și europeană.

De asemenea, în același context, a avut loc un schimb de scrisori între comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson și ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care confirmă angajamentului părților de a continua, într-un cadrul mai structural, Proiectul Pilot implementat de România la frontiera cu Serbia, pe parcursul anului 2023. Inițiativa se înscrie în linia demersurilor întreprinse de România pentru a contribui la abordarea eficientă a provocărilor actuale legate de migrație și reprezintă contribuția efectivă a României la implementarea deciziilor formulate la nivelul UE, propunându-și să ofere lecții importante pentru viitor, inclusiv în ceea ce privește implementarea Pactului privind Migrația și Azilul, care urmează să fie adoptat în curând.

Bună dimineața!

Astăzi, la întâlnire, printre altele, vom discuta despre lupta împotriva traficului de droguri. Și cred că acesta este un subiect foarte important. Europa are o problemă serioasă cu traficul de droguri. Și cred că trebuie să luăm măsuri de urgență, soluții viguroase și să ne întărim cooperarea.

Trebuie să încurajăm polițiile noastre naționale să împărtășească mai multe informații despre asta. Și cred că toate statele membre ale UE ar trebui să aloce mai multe forțe, mai mulți polițiști în lupta împotriva traficului de droguri. Devine, așa cum am spus, una dintre principalele vulnerabilități ale Uniunii Europene.

În România, am început o campanie foarte solidă pe acest subiect. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a luat o decizie importantă, formând un grup de lucru inter-instituțional. Printre instituțiile prezente în acest grup se numără și Ministerul Afacerilor Interne. Cooperăm pentru a destructura grupările de crimă organizată care se ocupă cu traficul de droguri și traficul de persoane.

Vom discuta astăzi și despre migrație. Migrația este o altă problemă serioasă care amenință stabilitatea Uniunii Europene și a statelor membre. În România, am luat măsuri foarte serioase pentru combaterea migrației ilegale. Am înregistrat în ultimul an progrese importante. De fapt, am redus migrația ilegală cu aproximativ 92%. Avem frontiere, de exemplu, cu Serbia, unde am pus în aplicare un proiect pilot, având ca rezultat reducerea migrației ilegale spre zero. Anul trecut, au fost înregistrate aproximativ 40 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Vom continua acest proiect pilot.

Cu câteva minute în urmă am semnat cu Comisarul Johansson o scrisoare de întărire a acestui proiect pilot. Suntem pregătiți să punem expertiza noastră la dispoziția tuturor statelor membre ale UE care doresc să coopereze cu noi. În ceea ce privește Acordul de la Dublin, avem o rată de succes de aproximativ 80%. România este în top trei țări din UE care aplică corect Acordul de la Dublin. Și cred că dacă toate statele membre vor face la fel, întărind protecția frontierelor, aplicând acordurile de la Dublin, aplicând pachetul pentru migrație, vom aborda serios această problemă.

Nu putem avea lipsă de omogenitate în cadrul statelor membre în aplicarea acordurilor privind azilul și migrația. Nu putem avea diferențe între țări în ceea ce privește protejarea frontierelor și abordarea migrației ilegale. Cred că toți trebuie să performăm în această direcție. Și România este una dintre țările care se descurcă foarte bine, în comparație cu alte țări din UE. Avem țări în UE cu rate de aproximativ 3% în ceea ce privește Acordul de la Dublin. Deci, dacă ne uităm la situația de pe teren, putem vedea că există state membre care aplică corect acordurile, protejează frontiera și, în această ordine, contribuie la securitatea întregii UE. De aceea, când vorbim despre Schengen, cred că România ar putea aduce mai multă stabilitate zonei Schengen, ar putea întări zona Schengen și nu este deloc corect să continuăm să avem doar o integrare parțială în cadrul zonei Schengen.

Este adevărat că am făcut un pas important în decembrie anul trecut, intrând în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, dar cred că acest progres ar trebui urmat de un alt pas chiar în acest an.

Vom lucra în acest sens cu colegii și prietenii noștri din Austria, din alte state membre. Suntem pregătiți să cooperăm în ceea ce privește protecția frontierelor, migrația ilegală, și de asemenea, cooperarea polițienească. Ne descurcăm foarte bine în această privință și cred că acesta ar trebui să fie baza pentru deciziile care urmează.

De aceea, am spus că, în ceea ce privește migrația, în ceea ce privește protecția frontierelor, România este un exemplu foarte bun și suntem pregătiți să contribuim cu expertiza noastră la întărirea întregii Uniuni Europene și a zonei Schengen, de asemenea.

Vă mulțumesc!

Cu ocazia celei de-a treia ședințe comune de guvern România-Italia, desfășurată la Roma în perioada 14-15 februarie 2024, Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne, și omologul său, Matteo Piantedosi, au avut o întâlnire bilaterală în cadrul căreia au abordat subiecte de interes aflate pe agenda bilaterală și europeană din domeniul afacerilor interne.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au convenit asupra necesității valorificării instrumentelor de cooperare bilaterală existente – echipe comune de investigație (JIT-uri, Joint Investigative Teams), task-force-uri sau trimiterea în misiune pe teritoriul Italiei a unor polițiști români – pentru a asigura securitatea propriilor cetățeni. În acest sens, au stabilit, prin semnarea unei Scrisori de Intenție, un calendar de acțiuni care vor contribui la consolidarea colaborării în domeniul prevenirii și combaterii criminalității.

Cei doi demnitari au apreciat că evoluția continuă a criminalității informatice și a caracterului transnațional al acesteia impun consolidarea cooperării în domeniul combaterii criminalității informatice. În cadrul discuțiilor, ministrul Afacerilor Interne a precizat că una dintre prioritățile mandatului său este reprezentată de combaterea traficului de droguri, sens în care a propus omologului italian intensificarea acțiunilor având ca scop prevenirea și combaterea acestui fenomen.

Dintre subiectele aflate pe agenda europeană, discuțiile s-au concentrat în mod special pe problematicile privind azilul și migrația, precum și pe obținerea de către România a ridicării controalelor la frontierele terestre, care va marca integrarea deplină în spațiul Schengen. Ministrul român al Afacerilor Interne a apreciat sprijinul constant al Italiei pentru aderarea României la Spațiul Schengen și, la finalul întâlnirii, a declarat: „Am convenit cu ministrul Piantedosi să ridicăm cooperarea polițienească la un nivel superior. Migrația ilegală și crima organizată sunt provocări serioase la adresa tuturor statelor europene. Am subliniat acest lucru și în ședința de guvern comună, în prezența celor doi șefi de guvern român și italian, Ciolacu și Meloni. Crima organizată este placa turnantă a tuturor relelor care afectează societatea de la trafic de droguri, persoane și deșeuri periculoase, până la migrație ilegală și corupție economică. Este nevoie de o rețea (de cooperare polițienească) pentru a combate o rețea (de crimă organizată). Lucrăm permanent pentru întărirea și extinderea cooperării internaționale. E important să intervenim acum pentru a slăbi și a destructura crima organizată de la noi, clanurile de interlopi, înainte de a se conecta structurat la marile rețele de crimă organizată internațională. Poliția Română răspunde bine acestei directive și lansează permanent operațiuni anti-crimă organizată și anti-drog. Acest efort va crește. La fel și sprijinul pentru combaterea crimei organizate. Discuțiile din Italia cu partenerii noștri italieni s-au concentrat pe aceste priorități. De asemenea, partenerii italieni au confirmat faptul că vor continua să sprijine aderarea deplină a României la spațiul Schengen atât prin vocea ministrului Piantedosi, cât și prin vocea președintei Consiliului de miniștri, Meloni.”

Declarația ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu:

Felicit polițiștii care, zilele trecute, la Constanța, au operat o importantă captură de droguri. Peste cinci milioane de comprimate, conținând substanțe interzise.

Sunt operațiuni în curs care vor continua pe aceeași linie. Altele noi vor fi inițiate de Poliția Română. Este o luptă care va dura ani de zile cu drogurile și cu interlopii și sunt convins că Poliția Română o va duce până la capăt.

În acest context, pot, de asemenea, să informez faptul că în aceste zile particip la Londra la o importantă reuniune consacrată luptei cu crima organizată, contra spălării banilor, contra traficului de droguri.

Ne vom angaja în aceste platforme de cooperare pentru a face mai eficient efortul polițiștilor români.

De asemenea, vreau să asigur că ne concentrăm atenția pe toate dosarele ministerului, inclusiv în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen. Am avut, recent, o discuție foarte bună cu domnul ministru Karner. Ne concentrăm pe organizarea aplicării prezentei decizii a Consiliului JAI, precum și pe pașii care vor urma.

Vom ține la curent opinia publică cu toate aceste evoluții.

Migrația a fost un alt subiect important din cadrul Consiliului JAI din 25 ianuarie de la Bruxelles, alături de combaterea traficului de droguri și a crimei organizate.

Statele membre UE sunt supuse simultan la două presiuni în creștere aproape exponențială, migranți și droguri.

Și migrația ilegală este rezultatul acțiunii crimei organizate, a traficanților de ființe umane.

Migrația a crescut în ultimul an în UE, în special pe ruta Mediteranei Centrale și Ruta Mediteranei de Est. Câteva cifre prezentate de Comisarul Johansson sunt relevante:

– pe ruta Central Mediteraneeană s-au înregistrat aproape 158.000 de treceri ilegale, cu aproape 50% mai mult decât în 2022;

– pe ruta Vest Mediteraneeană de asemenea s-a înregistrat o creștere de aproape 12% față de anul 2022;

– pe ruta Est Mediteraneeană aproximativ 60.000 de detecții au fost înregistrate în anul 2023, al doilea an consecutiv care a înregistrat o creștere față de scăderile din perioada pandemiei;

– pe ruta Balcanilor de Vest s-a înregistrat o scădere cu 31% a detecțiilor;

– pe ruta Vest Africană, către Insulele Canare s-a înregistrat o creștere de 161% față de 2022, generată în special de sosirile din Senegal.

În ceea ce privește România, în anul 2023, situația s-a prezentat după cum urmează:

– 19.793 depistări de migranți ilegali la frontiera de stat, din care 18.990 depistări au vizat rețineri în trecere ilegală, iar 803 depistări au vizat cazuri de prevenire a intrării ilegale pe teritoriul național, la frontiera cu Serbia;

– comparativ cu anul 2022, a fost relevată creșterea cu 16,5% (+2.689) a reținerilor în trecere ilegală, respectiv scăderea de 34,3 ori (-26.721) a cazurilor de prevenire a intrării ilegale pe teritoriul național;

– din perspectiva modurilor de operare, cele mai multe cazuri au constat în traversarea ilegală a frontierei verzi (49,4%) și ascunderea în mijloacele de transport (47,1%);

– cele mai multe rețineri în trecere ilegală au fost consemnate la frontiera cu Ungaria (60,7%, preponderent pe sensul de ieșire) și la frontiera cu Ucraina (23,1%, preponderent pe sensul de intrare).

– au fost înregistrate de asemenea 9.916 solicitări de azil, cu 18,5% mai puține față de anul 2022, iar gradul mediu de ocupare din centrele regionale de proceduri și cazare pentru solicitanții de azil, la data de 03.01.2024, a fost de 32,5% (358 bb persoane cazate).

Am informat Consiliul JAI privind investițiile pe care noi le facem în protecția frontierelor. Am subliniat faptul că România a redus semnificativ cifrele privind migrația ilegală în 2023.

În 2024 vom consolida protecția frontierei de stat. Continuăm proiectele pilot privind combaterea migrației desfășurate cu vecinii noștri, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina.

Vom crește nivelul de alertă și protecție la frontiere și vom continua echiparea Poliției de Frontieră cu logistica necesară. Contăm și din partea Comisiei Europene pe sprijin cu fonduri comunitare pentru investiții în logistică, drone, aparate de monitorizare, mijloace de transport specifice protecției frontierei.

Cum spuneam, migrația este o provocare în dinamică și luăm toate măsurile astăzi, pentru a fi pregătiți în perspectivă corespunzător. Am instructat, de asemenea, Poliția de Frontieră să crească nivelul de pregătire profesională și nivelul de integritate în activitatea de protecție a frontierei și stoparea oricăror forme de trafic, de la persoane, la trafic de țigări, arme, muniție sau droguri.

Protecția frontierei este o activitate cu impact direct în siguranța națională și orice forme structurate de trafic trebuie contracarate complet.

Sunt foarte încântat să fiu aici, cu ocazia acestui Consiliu informal Justiție și Afaceri Interne, lansând președinția belgiană cu o agendă foarte importantă.

Cred că migrația și lupta împotriva traficului de droguri sunt două dintre cele mai importante provocări și vulnerabilități pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

România este puternic angajată în acest proces.

Am luat măsuri importante anul trecut luptând împotriva traficului de droguri și intenționăm să continuăm în acest an pe același drum.

Aș dori să menționez că, în țara noastră, am structurat lupta împotriva traficului de droguri.

Am organizat un grup de lucru interinstituțional, integrând mai multe instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea traficului de droguri.

Așa cum am discutat ieri, cred că porturile sunt o problemă importantă pe această agendă.

Ar trebui să ne concentrăm pe lupta împotriva traficului de droguri între porturile europene, pe o bază mai integrată la nivel internațional.

Cred că este nevoie să cooperăm mai bine în această privință pentru a schimba informații, pentru a forma echipe comune între polițiștii noștri și pentru a lupta structurat împotriva acestei provocări.

Traficul de droguri este rezultatul acțiunii crimei organizate. Traficanții lucrează în rețele.

Lucrează la nivel internațional și noi ar trebui să ne organizăm la fel.

România va fi în prima linie a acestei lupte.

De asemenea, aș dori să menționez satisfacția noastră că anul trecut Consiliul a luat o decizie importantă extinzând zona Schengen cu România și Bulgaria, cu frontiera aeriană și maritimă.

Continuarea naturală a acestui proces ar trebui să se bazeze pe rezultatele aplicării deciziei luate de Consiliu anul trecut, cu alte cuvinte, pentru obținerea de rezultate din ce în ce mai bune în abordarea migrației ilegale și consolidarea protecției frontierelor.

România a investit un buget important anul trecut pentru protecția frontierelor.

Vom continua să facem asta și în acest an.

De asemenea, ne așteptăm să avem sprijinul Comisiei Europene și al președinției belgiene.

Ne concentrăm pe o cooperare și un dialog foarte bun cu autoritățile austriece.

Am un dialog foarte bun cu ministrul Karner și cred că aceasta este cheia pentru a continua cu succes acest proces.

Vă mulțumesc!

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la DC News TV

Moderator: Bogdan Chirieac



Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne



Moderator Bogdan Chirieac:

Ei, acum la JAI, când se discută probleme Schengen, că Schengen nu înseamnă doar România și Bulgaria, ci o multitudine de probleme, aveți drept de vot.



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Sigur că da și avem toate drepturile pe care le au și celelalte state sub aspectul dezbaterii, discuției, deciziei, influențe la nivelul Consiliului.



Moderator Bogdan Chirieac:

Și în cursul acestui an…



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Noi ne vom așeza la masă să discutăm, dar este hazardat să fac acum o predicție cu privire la rezultatul acelei discuții. Dar cert, lumea trebuie să așeze la masă, serios, să discute cu argumente. E ceva. E ceva!



Moderator Bogdan Chirieac:

Este din toate punctele de vedere. Și din punct de vedere moral și din punct de vedere… În opinia mea, România trebuia să facă acest pas. Că mulți, am văzut în mediul politic, spun: domnule, este o umilire a României!



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

De ce să fie o umilire?! Cum să zic?! În primul rând, nu suntem primul stat… Sigur, nu e un argument în sine asta, dar, totuși, contează și el. Nu suntem singurul sau primul stat care intră etapizat. Unul a fost chiar Austria, au mai fost și alte state.

În al doilea rând, s-a vorbit și despre faptul că ne asumăm tot felul de obligații. Nu este așa! Noi nu ne-am asumat nicio obligație în plus față de ce executăm în prezent pe Regulamentul Dublin privind mișcările secundare și politicile de readmisie. Adică migrație secundară ce înseamnă – intrarea într-o țară membră Schengen și apoi migrarea ilegală în altă țară membră Schengen. Readmisie ce înseamnă?! Că cel pe care un stat membru Schengen l-a reținut și l-a depistat ca fiind un migrant ilegal într-o țară și care, verificat în bazele de date Schengen – Eurodac, SIS, este demonstrat că a intrat printr-un alt stat membru Schengen, este evident returnat în acel stat. Pentru că este responsabilitatea aceluia să își păzească, dacă vreți, frontierele și să proceseze mai departe toate aceste…

Deci, încă o dată, subliniez, nu ne-am asumat nicio obligație în plus. Nu s-a vândut, nu s-a dat, nu s-a cedat. Decizia e în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene…



Moderator Bogdan Chirieac:

Deci poate fi consultat.



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Sigur că da!



Moderator Bogdan Chirieac:

Să ne așteptăm ca la frontierele aeriene și la în Portul Constanța, ceea ce e o veste proastă pentru Portul Constanța, pentru mulți dintre cei de acolo, să avem ofițeri din Austria sau din alte state care să colaboreze cu autoritățile din România?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Mulțumesc pentru întrebare. Ce mai prevede acest acord, respectiv această decizie. Că avem acordul politic, declarații politice, decizie a Consiliului, deci instrumentul juridic, toate aceste lucruri au fost în discuții, negocieri. Prevede așa – să întărim controalele la frontiere, noi, românii și bulgarii. Nu e rău, ceea ce oricum ne propunem lucrul ăsta!

Mai prevede așa – Comisia Europeană să investească, să deblocheze bani pentru România și Bulgaria, să-și întărească logistica cu privire la paza frontierelor – drone, motociclete, mijloace, vehicule, autospeciale, radare, camere cu termoviziune.



Moderator Bogdan Chirieac:

Ne dau și bani pentru asta?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da. Deci nu am cedat nimic, am câștigat bani, să spun așa. Pentru ce? Pentru echiparea Poliției de Frontieră. Ce face Poliția de Frontieră? Ne păzește! Și pe dumneavoastră și pe mine și pe noi toți! Ce e rău în asta? Nu cred că e ceva rău!

Trei – să intensificăm cooperarea polițienească. Ce înseamnă asta? Ca polițistul român să coopereze mai intens cu polițistul austriac, cu polițistul bulgar, să oprească migrația ilegală, traficul de persoane, traficul de droguri, traficul de arme, crimă organizată.

Ce înseamnă să coopereze mai intens? Păi să vorbească mai des la telefon, să îți comunice bazele de date mai rapid, să cooperezi în dosare care trec frontiera, între ghilimele, deci infracțiuni petrecute în România, apoi de aceeași persoană petrecute în Austria, comise în Bulgaria, trafic de colo colo, oamenii ăștia, infractorii, lucrează coordonat între ei uneori. Păi trebuie să se coordoneze și polițiștii mai bine. Asta spune acordul. E rău asta? Nu cred că e rău.

Ce mai spune? Mai spune ca ofițeri Frontex să fie dislocați în România și Bulgaria. Ce sunt ofițerii Frontex? Sunt ofițeri care sunt veniți din toate polițiile membre Frontex, inclusiv România avem peste 2.000 de oameni polițiști care activează în Frontex, la ora asta, și care să ajute la protecția frontierei. Deci, primesc un ajutor din partea Frontex. Și mai primesc un ajutor, pentru început, ofițerii austrieci specializați în controlul documentelor să sprijine ofițerii noștri români de la frontiera aeriană. Ce înseamnă asta? Înseamnă că atunci când un polițist de frontieră român ia un act de identitate în mână, un pașaport, se uită la el și i se pare că e ceva ciudat, dar totuși nu e sigur dacă e un fals, e o persoană substituită, ai un document expirat și corectat, deci tot un fals, până la urmă, se consultă cu specialistul, colegul austriac care e lângă el și îi spune: uită-te și tu la acest buletin.



Moderator Bogdan Chirieac:

Deci la punctul de frontieră de la Otopeni, de pildă, am putea avea un ofițer român și un ofițer austriac?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Care nu neapărat…din când în când e consultat, că știu și românii să facă treabă, dar unde-s cazuri, falsuri mai bine executate și sunt mai greu de depistat, se consultă între ei, verifică în baza de date, cel austriac vorbește cu ai lui acasă. E mai simplu, da? Dar și noi facem treaba asta, sunt ofițeri români, experți în documente false, în depistarea lor, care activează la ora asta pe linia Frontex, în alte frontiere. Anual se întâmplă lucrul ăsta.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la DC News TV

Moderator: Bogdan Chirieac



Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne





Moderator Bogdan Chirieac:

Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a spus că pentru frontiera terestră mai este încă un drum lung de parcurs. Ce înseamnă drum lung de parcurs?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Lung înseamnă sub aspectul intensității, în primul rând, din punctul meu de vedere. Și drumul parcurs din august și până astăzi a fost lung, din punctul meu de vedere, chiar foarte lung.



Moderator Bogdan Chirieac:

Haideți să vă întreb altfel. Ar trebui ca românii să aștepte în 2024 să aderăm și cu frontiera terestră la Schengen?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Eu nu mă hazardez să avansez o dată, nu mă hazardez să avansez un rezultat nici pentru rezultatul ăsta realizat în urmă cu câteva zile. Niciodată, din august și până astăzi, nu o să găsiți o declarație în care eu spun atunci se va întâmpla sau în altă dată, sau se va întâmpla sigur și mai departe. Pentru că nu e genul de dosar care ține strict de ce poți tu să faci sau chiar mai mult, de ce poți să faci în colaborare cu una dintre țări? Poate dacă ar fi așa, aș putea să mă hazardez, să dau un pronostic, dar este un dosar care ține de extrem de mulți factori care nu sunt în puterea ta. Înțelegeți? Adică ține de faptul că fiecare țară are propriile interese pe care le va evalua foarte serios, ține de un context migrator care poate evolua, ține, din păcate, și de contexte de securitate.

Vedem ce se întâmplă în regiune, ce se întâmplă într-o regiune puțin mai îndepărtat, totuși, aproape în Orient. Vedem provocările pe terorism care apar.



Moderator Bogdan Chirieac:

Deci ca să înțeleg…



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Ține de foarte multe lucruri, ține de contexte interne din fiecare stat membru și de un context regional. Și atunci, este hazardat pentru un ministru, oricare ar fi el român sau austriac, să spună…Si, hai să ne mai gândim doar la Austria, pentru că lumea vede restul Europei, în problema asta Schengen, ca un bloc compact. Bun, noi știm din interior și alte lucruri. Deci, situația nu este atât de stabilă precum o credem noi în Europa, din punct de vedere al migrației.



Moderator Bogdan Chirieac:

Dacă nu intram în Air Schengen acum, se putea întâmpla ca și alte state europene să se alăture Austriei?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Se putea întâmpla. Nu înseamnă că era sigur sau, dar cred că se putea întâmpla. Pentru că provocările astea pe migrație se accelerează și atunci nu ai de unde să știi până în ce punct un stat, un ministru, poate să țină linia sau nu, pentru că poate să aibă presiuni din interior.

Hai să facem un exercițiu de imaginație, domnul Chirieac. Hai să ne imaginăm România peste 4 ani, 2028, da, va fi an cu alegeri în 2028. Eu sunt absolut sigur că până atunci demult vom fi intrat și cu frontiera terestră. Să nu se înțeleagă că dau orizontul ăsta de timp, dar hai să ne punem problema, că atunci noi vom fi chemați să ne exprimăm un vot, da sau nu, pentru intrarea unui alt stat în Spațiul Schengen. Luați orice stat din regiune Balcanii de Vest, să spunem Moldova, Ucraina și o să fim chemați să spunem, da sau nu? Stat care îndeplinește criteriile tehnice și mai departe. Vă asigur că va fi o dezbatere responsabilă în România, din perspectiva intereselor noastre securitare, în funcție de presiunile migratorii, în funcție de ce se întâmplă pe frontiere, în funcție de ce riscuri ne asumăm așa mai departe și în funcție de asta, România să-și exprime un vot cu da sau nu. Nu va fi un vot automat.

Revenind acum în prezent, gândiți-vă că în fiecare astfel de stat membru se fac astfel de discuții. Sunt astfel de analize și se mai face o eroare, după părerea mea, când se judecă acest dosar. Se uită de unde se pleacă și respectiv de la tratat, mai exact de la articolul 4, alineatul 2 din Protocolul de acces la tratatul european pe care îl avem noi pentru aderarea la Uniunea Europeană, tratatul României cu Uniunea Europeană.

Acolo sunt două etaje de structurarea a dosarului Schengen. Este, dacă vreți, un plan administrativ-tehnic și un plan politic. Planul administrativ-tehnic înseamnă îndeplinirea criteriilor tehnice. Planul politic înseamnă decizia propriu-zisă. Ori tratatul ce spune? Că decizia se ia de statele membre, după ce se verifică dacă sunt îndeplinite condițiile tehnice. Nu spune automat! Nu spune în consecință! Nu creează un mecanism automat între criteriul tehnic și decizia politică, ci spune așa: verifici criteriile tehnice și, dacă sunt îndeplinite, îți pui problema unei decizii politice, care poate să fie da sau nu.

Deci, tratatul a rezervat, fiecărui stat membru suveran din cadrul Uniunii Europene, puterea, dreptul dacă vreți, să-și evalueze poziția și să spună da sau nu, din punct de vedere politic.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la DC News TV
Moderator: Bogdan Chirieac



Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne



Moderator Bogdan Chirieac:
Spuneți-ne despre Schengen. Ce înseamnă Air – Schengen, Sea – Schengen? Ce s-a întâmplat, e de rău, e de bine?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:
Până acum sunt mai multe fațete ale acestui subiect. Pentru mine, cel mai important lucru, e o viziune personală, e faptul că noi am dobândit un alt statut. Suntem statut de țară membră Schengen.



Moderator Bogdan Chirieac:
Deci stați puțin, că asta e important. România acum are statut de țară membră Schengen?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:
Da. Votăm în problemele Schengen, ne spunem părerea acolo, avem ștampila Schengen, trebuie să schimbăm toate ștampilele la frontieră, vor fi un anumit tip de ștampile, avem ștampilele Schengen. O să spuneți că nu înseamnă nimic.



Moderator Bogdan Chirieac:
Ba da, înseamnă foarte mult.



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Înseamnă, pentru că din acest statut nu te mai poate scoate nimeni decât dacă vrei tu. Dacă îți faci treaba și performezi, nimeni nu mai poate în acest moment să spună: nu mai ești membru în Schengen, ceea ce e important, e important ca profil de țară, e important că s-a marcat un pas înainte.

Deci a fost o acțiune concertată a mai multor instituții din acest stat, a mai multor actori politici și administrativi relevanți, care împreună, armonizat, și-au stabilit un obiectiv și l-au atins. Acest lucru, într-un context atât de complicat, pe care-l putem discuta, cred că e important să discutăm, în sine reprezintă un plus, în sine reprezintă un câștig. Deci simplul fapt că am trecut de la un statut la altul, cred că din punct de vedere politic, acest lucru este cel mai relevant. Cum din punct de vedere practic, eu sunt de acord, nu este un triumf senzațional, nici nu am luat lucrurile în acest fel, nici nu doresc să le prezint în acest fel, nu am văzut acest dosar decât ca pe o sarcină de serviciu, așa o văd și acum, în continuare, pentru că ea continuă. Nu doresc să o instrumentalizez politic în niciun fel, nici în plan personal, nici în plan, eu știu, instituțional, ci pur și simplu, ceea ce îmi doresc în acest moment, dincolo de continuarea cu succes a operațiunii, ceea ce îmi doresc este să înțelegem corect și deplin acest subiect.



Moderator Bogdan Chirieac:
Asta încercăm să facem acum.



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:
Pentru că el nu a fost înțeles decât, nu știu, parțial să spun așa, că tot vorbim de un Schengen parțial.



Moderator Bogdan Chirieac:
Spuneți-mi cum de și-a modificat Austria punctul de vedere?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:
Au fost mai multe fronturi pe care s-a lucrat. O iau în ordine ierarhică, spunând de la bun început că fiecare acțiune, pe fiecare front, a avut importanța ei. Pentru că nu se poate reuși doar printr-o singură acțiune de tip, eu știu, individual sau de tip comando diplomatic, între ghilimele, și a fost un front concertat, a fost președintele pe linia sa, primul ministru pe linia sa, ministrul de Externe pe linia sa, ministrul de Interne pe linia sa și fiecare în dreptul lui a făcut ce era de făcut, comunicând exact când a trebuit, armonizându-ne acțiunile și intensificându-le în ultima perioadă. Pot să spun că în ultimele zile, dinainte de Crăciun, a fost o pauză de Crăciun, de ziua de Crăciun și o zi după, și în Ajun de Crăciun am lucrat, a fost pauza de Crăciun, ziua de după, după care s-a reluat imediat până cu o zi înainte de Anul Nou, aceste comunicări au fost zilnic, uneori de la oră la oră, între președinte, premier, cei 2 miniștri, de Interne și Externe. S-a lucrat în foc continuu și fiecare a știut ce face celălalt, nimic nu s-a făcut la întâmplare, nici măcar un telefon poate nu s-a dat fără a se verifica dacă nu s-a mai dat de altcineva, dacă trebuie acolo sau în altă parte, dacă trebuie în acel moment sau puțin mai târziu. Și așa s-a reușit, dacă vreți. Acum, e adevărat că nu a fost o schimbare de la o zi la alta.



Moderator Bogdan Chirieac:
Să știți că o parte a presei internaționale, de pildă RFI, dădea ca sigur faptul că nu s-a întâmplat nimic și că nu se va schimba nimic. Erau și oameni politici din România, de la Bruxelles, europarlamentari, care spuneau același lucru.



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:
Eu cred că în lunile următoare românii vor vedea până la urmă dacă s-a schimbat sau nu ceva, atunci când vor călători pe calea aerului, în principal, mai rar probabil pe cale maritimă.



Moderator Bogdan Chirieac:
Dar totuși Austria a anunțat că și-a dat acordul în ultima zi a anului trecut…



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:
Da, dar nu s-a dat de la o zi la alta. Adică aceste semne au existat, comunicările au existat. Primele semne le-am avut, dacă vreți, eu personal, pe frontul meu, poate alții le-au avut mai devreme, nu știu, dar eu, pe frontul meu, să spun așa, pe linia mea de lucru, ca să mă exprim mai pacifist, încă din octombrie am avut semnale că putem disloca poziția. Adică putem convinge, pentru că Austria, o spun încă o dată, nu e o țară care să fie presată, e o țară care poate fi convinsă cu argumente. Și am avut primele semnale că aceste argumente încep să producă, hai să spunem, reflecții. Ce ar fi dacă? Ce s-ar întâmpla dacă? Care ar fi impactul pe noi? Pentru că, la urma urmei, fiecare țară își face propriile socoteli când ia o astfel de decizie.
Și eu cred că nu peste mult timp va veni ziua în care România o să-și facă și ea propriile socoteli când, în calitate de membru deplin al Schengen-ului, cu toate frontierele în Schengen, își va pune problema să ia o decizie politică, dacă să voteze pentru sau contra intrării unui nou membru în clubul Schengen. Și atunci vom analiza din perspectiva interesului nostru de securitate internă, nu numai din perspectiva intereselor europene.

Emisiunea „Ediție Specială”, difuzată de postul de televiziune Antena 3 CNN
Moderator: Radu Tudor

Invitați în platou:
Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne
Luminița Obobescu, ministrul Afacerilor Externe



Radu Tudor:

Haideți să lămurim această chestiune cu migranții. Ce anume prevede exact acest mecanism? Vom primi înapoi acei migranți care au trecut ilegal prin România și au ajuns în alte state Schengen?



Cătălin Predoiu:

Migranții sunt la mine, vizele sunt la doamna. Nu am cedat, România nu a cedat nimic, nu și-a asumat nici o obligație în plus, sub aspectul protecției frontierelor și a combaterii migrației ilegale. O sa îmi argumentez afirmația.



Radu Tudor:

Vin mii de sirieni și de afgani din România, domnule Predoiu.



Cătălin Predoiu:

În documentul politic și în cel juridic se vorbește de întărirea controalelor la frontieră, deci nu cedăm nimic, pentru că noi facem controale la frontieră și vrem să ne întărim și e în interesul cetățenilor noștri. De investiții pe care Comisia Europeană să le facă în echiparea trupelor noastre de frontieră, Poliției de Frontieră, drone, scanere, radare și așa mai departe, deci nu cedăm, ci primim. Sprijin al ofițerilor Frontex, nu e nimic rău în asta. Și noi trimitem ofițeri Frontex în străinătate, anul sunt vreo 2600 plecați.



Radu Tudor:

Ziceți cu migranții, că acolo e tema.



Cătălin Predoiu:

La migranți este vorba de Regulamentul Dublin, adică acel regulament care organizează la nivelul tuturor statelor membre, modul în care sunt procesate migrațiile subsecvente sau secundare, mișcările secundare. Ce înseamnă mișcare secundară? Dau un exemplu foarte simplu, un cetățean al unui stat x, non membru Schengen accesează ilegal România, merge mai departe sau este înregistrat aici, în România, ca tentativă de accesare ilegală, este capturat în Austria, este returnat, potrivit acestui acord. Deci, nu orice fel de migrant. Și viceversa.



Radu Tudor:

Să explicăm simplu. Doar cei care au trecut prin România și care ajung în alte state europene Schengen ne sunt nouă returnați. Adică nu zecile de mii care vin pe la Lampedusa vor veni în România.



Cătălin Predoiu:

E un regulament pe care noi îl aplicăm deja și în asigurarea acestui regulament, de exemplu, anul acesta, 2022-2023, s-au returnat 150 de cetățeni, care au trecut deja prin România. Trecuseră deja prin România, e vorba de acei cetățeni pentru care ai responsabilitatea faptului că i-ai scăpat mai departe. Sau intră în România, procesează și primește o cerere de azil răspuns favorabil, dobândește azil în România, mai departe pleacă și este subiectul unei alte cereri de azil formulate în Austria, fără să declare faptul că are azil deja în România. Dacă acest lucru se descoperă ulterior, el este returnat în România, pentru că acolo a dobândit protecție internațională, iar sistemul ăsta funcționează reciproc. Și Germania funcționează și cu Franța, fuzionează cu toată lumea. Noi nimic în plus nu ne-am asumat prin aceste obligații.



Radu Tudor:

Știți că s-a speculat, se speculează chestiunea cu migranți, că odată intrați în Schengen și cu negocierile astea dure, noi a trebuit să facem niște compromisuri.



Cătălin Predoiu:

Atenție, Croația când a intrat în Schengen, anul trecut, cu toate frontierele, s-a văzut țintă, dacă vreți, a unui flux migratoriu crescut substanțial și s-a confruntat cu acest lucru, într-adevăr. Dacă vreți, este un dezavantaj care vine la pachet. De ce? Pentru că odată penetrată frontiera unei țări membră în spațiul Schengen, mai departe poate să plece mai ușor către alte frontiere, că nu mai există controalele interne. Și atunci, evident că orice țară care devine membră a spațiului Schengen, în primă fază devine o potențială țintă. Nu e cazul nostru, pentru că noi încă nu ridicăm controale la frontiera terestră, dar așa a fost cazul cu Croația și atunci s-au combinat aceste informații. Pe de altă parte, principala rută migratorie către Europa nu sunt Balcanii, ci Mediterana centrală, Mediterana de est.



Radu Tudor:

Știm datele acestea și am dat și hărțile Frontex și datele oficiale ale Comisiei.



Cătălin Predoiu:

Deci nu depinde decât de noi, domnule Radu Tudor, să ne protejăm frontiera.

Emisiunea „Ediție Specială”, difuzată de postul de televiziune Antena 3 CNN

Moderator: Radu Tudor

Invitați în platou:

Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne

Luminița Obobescu, ministrul Afacerilor Externe

Radu Tudor:

Ce înseamnă această schimbare sezonieră a programului IATA? Adică?

Cătălin Predoiu:

Este vorba de faptul că de 2 ori pe an, în lunile martie și octombrie, companiile aeriene își reorganizează programul, rutele, orarul de zbor, în strânsă legătură cu aeroporturile din toată lumea și atunci numai în aceste două momente, martie-octombrie, s-ar fi putut face această acordare, această trecere la un nou regim, dacă vreți, al călătoriilor cetățenilor români, în ceea ce privește mijlocul de transport aerian. În plus, sunt și câteva luni de pregătire, dacă vreți, a unor măsuri tehnice care mai trebuie luate pentru a organiza efectiv punerea în aplicare a deciziei.

Emisiunea „Ediție Specială”, difuzată de postul de televiziune Antena 3 CNN
Moderator: Radu Tudor

Invitați în platou:
Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne
Luminița Obobescu, ministrul Afacerilor Externe



Radu Tudor:

Haideți să vedem această decizie despre care spuneți, doamna ministru. Astăzi a apărut pe site-ul Comisiei Europene, decizia aceasta, în privința României și a Bulgariei. Ca să nu mai existe niciun fel de îndoială, e un document scris, îl vedem chiar acum, o să-l citim și o să-i rugăm pe invitații noștri să îl explice și apoi trecem la detalierea lui. Luminița Odobescu, Cătălin Predoiu, documentul publicat astăzi pe site-ul, iată, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Din motive tehnice, operaționale, este oportun să se elimine mai întâi controalele la frontierele aeriene și maritime interne cât mai curând posibil în 2024. Aceste controale ar trebui eliminate la prima dată posibilă care corespunde schimbării sezoniere a programului IATA.

Ce înseamnă lucrul acesta, domnule Predoiu?



Cătălin Predoiu:

În primul rând, aș pleca și eu de la întrebarea dumneavoastră. Fără îndoială, suntem stat membru Schengen în virtutea și în temeiul acestei decizii a Consiliului.



Radu Tudor:

Pentru asta ați luptat luni de zile?



Cătălin Predoiu:

… și cred că acesta este principalul avantaj, faptul că am dobândit statutul de stat membru Schengen, membru al clubului, dacă vreți, ceea ce face mai ușoară munca în continuare pentru punctul rămas în discuție, ceea ce profilează mai bine România în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce consolidează influența noastră la nivelul consiliilor în care lucrăm, fiecare pe zona lui de competență.



Radu Tudor:

Consiliul Afaceri Externe, Consiliul Justiție și Afaceri Interne.



Cătălin Predoiu:

Consiliul JAI, secțiunea Afaceri Interne, ceea ce ne pune în poziția să ne apărăm mai bine interesele de țară, nu numai în dosarul Schengen, ci și în alte dosare. Deci este o victorie a României, o victorie politică, în primul rând, dincolo de avantajele și efectele tehnice, care simplu tradus înseamnă ridicarea controalelor la frontiera aeriană și frontiera navală și transformarea călătoriilor aeriene, respectiv navale în interiorul statelor membre Schengen, ca și o călătorie în interiorul țării. Dincolo de aceste avantaje tehnice și poziționarea pentru continuarea dosarului mai departe, înseamnă o subliniere politică foarte importantă în rândul statelor membre.

Moderator: Bogdan Chirieac

Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne



Moderator Bogdan Chirieac:

În studioul nostru, așa cum v-am anunțat, ministrul de Interne, domnul Cătălin Predoiu. Bună ziua, domnule ministru!

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Bună ziua. Mulțumesc pentru invitație și la mulți ani! La mulți ani dumneavoastră, telespectatorilor dumneavoastră.

Moderator Bogdan Chirieac:

Telespectatorilor și tuturor celor care ne urmăresc în această emisiune. Subiectul este evident – intrarea României în Schengen. Începând cu 1 ianuarie, se va produce efectiv, înțeleg la 31 martie, din motive tehnice cum își aranjează fluxurile pe aeroporturile europene…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Air și Sea.

Moderator Bogdan Chirieac:

Air și Sea. Și naval, e bine. Și vreau să vă întreb ce înseamnă naval Schengen, Air înțelegem mai ușor. Dar haideți să luăm și să discutăm, poate pentru prima dată în detaliu, care a fost povestea Air Schengen și ce înseamnă asta. E o victorie, e o înfrângere, ce este?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Până atunci, dacă îmi permiteți, aș vrea să continui și eu cu urările de an nou bun nu numai pentru telespectatorii dumneavoastră, ci și pentru toți angajații Ministerului Afacerilor Interne și, în general, pentru toți românii. Aș vrea, de asemenea, să-mi execut o datorie firească și să mulțumesc tuturor cadrelor Ministerului Afacerilor Interne care în aceste zile de sărbătoare, de Crăciun și până după Anul Nou, au acționat în regim non-stop. Fie că a fost vorba de polițiști, polițiști de frontieră, pompieri-salvatori, jandarmi, dar și cadre din aparatul administrativ și care au permis desfășurarea acestor sărbători în liniște, pace și fără incidente deosebite.

Sigur că au mai fost situații izolate unde apar astfel de incidente, dar în ansamblu pot să spun că au trecut aceste sărbători cu bine și cred că românii trebuie să știe acest lucru. Au fost în medie angrenate cam 24.500 de cadre zilnic, în regim non-stop, zi și noapte, inclusiv în zilele de sărbătoare și au avut, să spun așa, “parte”, dacă nu greșesc, de 23.159 de intervenții. Deci provocări au…

Moderator Bogdan Chirieac:

Și cea mai spectaculoasă Ferma Dacilor.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Aia a fost un pic înainte, dar asta nu exclude ceea ce spun eu acum. Per ansamblu, aceste cadre au acționat cum trebuie și chiar și acolo după ce s-a produs incendiul, au venit foarte prompt. Sunt alte probleme înainte de producerea incendiului și în timpul producerii pe care la ora aceasta Justiția le investighează. Aș mai vrea să dau câteva cifre, dacă îmi permiteți, tot din această perioadă, pentru că sunt relevante, le-am găsit eu, față de perioada similară a anului trecut.

Este îmbucurător că a scăzut numărul infracțiunilor cu violență cu 10 %, deci e important, spune ceva și despre conduita oamenilor. A fost redus numărul de accidente rutiere grave cu 42 % și a numărului persoanelor decedate cu 35 %, deci față de exact aceeași perioadă a anului trecut. Deci, cred eu, că măsurile care s-au luat între timp, dar și o altă abordare, poate a cetățenilor, a participării la trafic, a contribuit la această scădere. Repet, 42 %, o cifră importantă cu care a scăzut numărul accidentelor grave în această perioadă.

Provocări au fost inclusiv la trecerea frontierei, a crescut numărul de persoane cu 20 %, care au trecut frontiera într-un sens sau în altul, în această perioadă. Au fost între 85.000 și 180.000 de cetățeni, care zilnic, în aceste zile, au traversat frontiera, ceea ce a însemnat, sigur, și asta o provocare în sine.

Deci, pentru toate aceste rezultate, aș vrea să mulțumesc colegilor, cadrelor din structurile de forță ale Ministerului Afacerilor Interne și să invit cetățenii să reflecteze la acest efort, pentru că dincolo de neajunsuri pe care noi le avem și sunt conștient de ele, și sunt conștienți și colegii mei de ele, totuși, per ansamblu, e un efort pe care acest aparat îl face ca România să rămână o țară sigură într-un context pe care îl vedem toți.

Moderator Bogdan Chirieac:

Până și eu sunt de acord cu asta, subliniind, însă, că nu există pădure fără uscături și la dumneavoastră sunt cam multe uscături, dar, mă rog, e adevărat ce ați spus.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

E adevărat. Noi conștientizăm și încercăm să schimbăm.

Moderator Bogdan Chirieac:

Mai ales că ați avut inițiativa aceea, poate apucăm să discutăm, deși subiectul important astăzi este Schengen, cu reforma aparatului, aceea pe care ați început-o în județul Constanța. Important lucrul acesta!

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da, continuăm și acolo!

Moderator Bogdan Chirieac:

Spuneți-ne despre Schengen. Ce înseamnă Air – Schengen, Sea – Schengen? Ce s-a întâmplat, e de rău, e de bine?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Până acum sunt mai multe fațete ale acestui subiect. Pentru mine, cel mai important lucru, e o viziune personală, e faptul că noi am dobândit un alt statut. Suntem statut de țară membră Schengen.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci stați puțin, că asta e important. România acum are statut de țară membră Schengen?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da. Votăm în problemele Schengen, ne spunem părerea acolo, avem ștampila Schengen, trebuie să schimbăm toate ștampilele la frontieră, vor fi un anumit tip de ștampile, avem ștampilele Schengen. O să spuneți că nu înseamnă nimic.

Moderator Bogdan Chirieac:

Ba da, înseamnă foarte mult.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Înseamnă, pentru că din acest statut nu te mai poate scoate nimeni decât dacă vrei tu. Dacă îți faci treaba și performezi, nimeni nu mai poate în acest moment să spună: nu mai ești membru în Schengen, ceea ce e important, e important ca profil de țară, e important că s-a marcat un pas înainte.

Deci a fost o acțiune concertată a mai multor instituții din acest stat, a mai multor actori politici și administrativi relevanți, care împreună, armonizat, și-au stabilit un obiectiv și l-au atins. Acest lucru, într-un context atât de complicat, pe care-l putem discuta, cred că e important să discutăm, în sine reprezintă un plus, în sine reprezintă un câștig. Deci simplul fapt că am trecut de la un statut la altul, cred că din punct de vedere politic, acest lucru este cel mai relevant. Cum din punct de vedere practic, eu sunt de acord, nu este un triumf senzațional, nici nu am luat lucrurile în acest fel, nici nu doresc să le prezint în acest fel, nu am văzut acest dosar decât ca pe o sarcină de serviciu, așa o văd și acum, în continuare, pentru că ea continuă. Nu doresc să o instrumentalizez politic în niciun fel, nici în plan personal, nici în plan, eu știu, instituțional, ci pur și simplu, ceea ce îmi doresc în acest moment, dincolo de continuarea cu succes a operațiunii, ceea ce îmi doresc este să înțelegem corect și deplin acest subiect.

Moderator Bogdan Chirieac:

Asta încercăm să facem acum.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Pentru că el nu a fost înțeles decât, nu știu, parțial să spun așa, că tot vorbim de un Schengen parțial.

Moderator Bogdan Chirieac:

Spuneți-mi cum de și-a modificat Austria punctul de vedere?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Au fost mai multe fronturi pe care s-a lucrat. O iau în ordine ierarhică, spunând de la bun început că fiecare acțiune, pe fiecare front, a avut importanța ei. Pentru că nu se poate reuși doar printr-o singură acțiune de tip, eu știu, individual sau de tip comando diplomatic, între ghilimele, și a fost un front concertat, a fost președintele pe linia sa, primul ministru pe linia sa, ministrul de Externe pe linia sa, ministrul de Interne pe linia sa și fiecare în dreptul lui a făcut ce era de făcut, comunicând exact când a trebuit, armonizându-ne acțiunile și intensificându-le în ultima perioadă. Pot să spun că în ultimele zile, dinainte de Crăciun, a fost o pauză de Crăciun, de ziua de Crăciun și o zi după, și în Ajun de Crăciun am lucrat, a fost pauza de Crăciun, ziua de după, după care s-a reluat imediat până cu o zi înainte de Anul Nou, aceste comunicări au fost zilnic, uneori de la oră la oră, între președinte, premier, cei 2 miniștri, de Interne și Externe. S-a lucrat în foc continuu și fiecare a știut ce face celălalt, nimic nu s-a făcut la întâmplare, nici măcar un telefon poate nu s-a dat fără a se verifica dacă nu s-a mai dat de altcineva, dacă trebuie acolo sau în altă parte, dacă trebuie în acel moment sau puțin mai târziu. Și așa s-a reușit, dacă vreți. Acum, e adevărat că nu a fost o schimbare de la o zi la alta.

Moderator Bogdan Chirieac:

Să știți că o parte a presei internaționale, de pildă RFI, dădea ca sigur faptul că nu s-a întâmplat nimic și că nu se va schimba nimic. Erau și oameni politici din România, de la Bruxelles, europarlamentari, care spuneau același lucru.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Eu cred că în lunile următoare românii vor vedea până la urmă dacă s-a schimbat sau nu ceva, atunci când vor călători pe calea aerului, în principal, mai rar probabil pe cale maritimă.

Moderator Bogdan Chirieac:

Dar totuși Austria a anunțat că și-a dat acordul în ultima zi a anului trecut…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da, dar nu s-a dat de la o zi la alta. Adică aceste semne au existat, comunicările au existat. Primele semne le-am avut, dacă vreți, eu personal, pe frontul meu, poate alții le-au avut mai devreme, nu știu, dar eu, pe frontul meu, să spun așa, pe linia mea de lucru, ca să mă exprim mai pacifist, încă din octombrie am avut semnale că putem disloca poziția. Adică putem convinge, pentru că Austria, o spun încă o dată, nu e o țară care să fie presată, e o țară care poate fi convinsă cu argumente. Și am avut primele semnale că aceste argumente încep să producă, hai să spunem, reflecții. Ce ar fi dacă? Ce s-ar întâmpla dacă? Care ar fi impactul pe noi? Pentru că, la urma urmei, fiecare țară își face propriile socoteli când ia o astfel de decizie.

Și eu cred că nu peste mult timp va veni ziua în care România o să-și facă și ea propriile socoteli când, în calitate de membru deplin al Schengen-ului, cu toate frontierele în Schengen, își va pune problema să ia o decizie politică, dacă să voteze pentru sau contra intrării unui nou membru în clubul Schengen. Și atunci vom analiza din perspectiva interesului nostru de securitate internă, nu numai din perspectiva intereselor europene.

Moderator Bogdan Chirieac:

Pe linia dumneavoastră de lucru, spuneți-mi ce ați negociat, cum i-ați convins că totuși a trebuit să aduceți argumente pentru Air Schengen și Sea Schengen, frontierele aeriene și frontierele navale?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Dacă vreți, primul declic, a folosit cineva termenul ăsta, nu-mi aparține, nu mai știu cine l-a introdus în joc, în discuție, primul declic a fost să schimbăm modul de discutare. Adică prima propunere pe care am făcut-o, acceptată de partea austriacă în august a fost să ne concentrăm pe ceea ce ne poate conduce la un rezultat și nu pe cine împiedică. Nu pe faptul că da, eu îndeplinesc criteriile tehnice și, în mod normal, moral, legitim ar fi să intru în Schengen. Austria refuză. Ea motivează cu probleme de migrație, probleme de cadru legislativ european și suntem într-un cerc din care nu mai ieșim.

Și am propus părții austriece să evaluăm ce obiecții are la modul concret. Și făcând acest lucru, primul lucru pe care l-am dat deoparte a fost faptul că România mai are probleme cu migrația ilegală.

Și ăsta este meritul colegilor care au lucrat și lucrează în teren. Faptul că fac o protecție bună frontierei și că cifrele pe migrație ilegală în România au scăzut foarte mult față de anul precedent.

Sigur, este și rezultatul conjuncturii, că principalul flux migratoriu nu trece prin România. Nu trece nici măcar prin Balcani, dacă vreți. Principalul flux migratoriu către Europa este Mediterana Centrală. Deci, de acolo pleacă principalul flux. Din Sahel, Subsahara, nordul Africii, Mediterana și frontiera de sud – Franța, Italia, în principal. Ăsta e principalul flux. Și asta face ca presiunea pe noi să fie mai mică, dar asta nu scade cu nimic meritele noastre.

Deci, primul lucru pe care l-am lămurit cu partea austriacă, repet, pe linia mea de lucru, a fost că nu mai avem o problemă de migrațiune. Am spus, vă rog, nu mai vorbiți de faptul că România are probleme de migrație ilegală. Și, cu cifre în față, pe un dialog constructiv, s-a acceptat acest lucru.

Al doilea lucru pe care, să spunem, l-am reușit chiar din prima ședință, care, din păcate, n-a avut efect și o să vă explic de ce, a fost să invit partea austriacă să nu mai repete întruna poziția Austriei, de respingere a extinderii spațiului Schengen. Pentru că le-am spus: este inutil, cunoaștem poziția dumneavoastră, irită opinia publică din România, irită opinia publică din Austria, pentru că parte din opinia publică din Austria era în favoarea intrării României…

Moderator Bogdan Chirieac:

Presa din Austria a fost permanent în favoarea României.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Nu vă aduce nimic în plus, ne canalizează pe o linie de discuție care e moartă, nu poate să aducă niciun rezultat. Hai să lăsăm puțin asta deoparte, hai să ne concentrăm pe cooperare polițienească foarte bună, pe programul pilot pe care îl avem sub coordonarea Comisiei Europene de combatere a migrației ilegale și a traficului de persoane, pe toate lucrurile bune pe care le facem împreună.

Hai să ne concentrăm pe interesele economice pe care le avem și să realizăm că sprijinim interesele economice comune ale celor două țări, că este și în interesul nostru să avem investiții în România dacă noi rezolvăm această problemă, creem un alt tip de relație între cele două țări, o altă atmosferă și așa mai departe, investitorii se simt altfel, și ai dumneavoastră aici și ai noștri, care poate vin să investească aici, că sunt și din aceștia, să știți.

Români, sunt foarte mulți români care muncesc în Austria. Am discutat cu reprezentanți ai unor astfel de comunități și care spun: Da, domnule, noi resimțim această tensiune. Nu ne simțim nici noi bine în toată această conjunctură. Rezolvați cumva lucrurile!

Și partea austriacă, domnul ministru Karner căruia îi mulțumesc pentru acest dialog și care a avut un rol foarte mare în aceste discuții, a spus: În regulă, în regulă. De ce spun că n-a avut efect imediat? Pentru că după aceea a urmat o conferință de presă, la prima întâlnire, și, într-adevăr, a ocolit această declarație, nu a mai început cu această declarație. Ne-am ținut de program, am vorbit de ce ne leagă, ce poate să aducă o construcție între noi, dar, cum era și firesc, la un moment dat, spre finalul conferinței, un jurnalist austriac a insistat pe această întrebare: Dar totuși, totuși, totuși… Sigur că, presat de întrebare, ministrul a spus: Da, poziția a rămas aceeași.

Sigur că toată presa s-a concentrat pe această afirmație și s-a creat cumva percepția că noi am fost acolo să cerem Austriei să-și schimbe poziția, iar Austria a refuzat. Ori, nu a fost așa! Vizita din august a avut cu totul și cu totul alt obiectiv, obiectiv care a fost atins, de care ne-am ținut împreună, și eu și Karner mai departe, că lucrăm împreună pentru un rezultat și să instalăm un alt tip de comunicare între noi.

Deci, percepția a fost cumva diferită față de ce s-a întâmplat în interior. Dar asta nu ne-a descurajat și am continuat și am avut mai multe discuții pe aceste linii, despre care v-am povestit.

Sigur că în paralel am dezvoltat și alte discuții, la nivelul Comisiei, la nivelul președinției și mai ales m-am asigurat să păstrăm sprijinul pe care îl avem din partea celorlalte state membre, care spuneau alături de noi, da, România trebuie să intre în Schengen. Sigur și Bulgaria, pentru că suntem împreună.

Moderator Bogdan Chirieac:

Olanda a renunțat la opoziția față de România.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Olanda a renunțat la problemele cu România, adică a renunțat, n-a mai avut probleme cu România începând de anul trecut, din decembrie, odată cu ridicarea MCV.

Moderator Bogdan Chirieac:

Da, și anul acesta a renunțat și la Bulgaria, în iarnă.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Anul acesta, după ce bulgarii și-au rezolvat problemele lor pe zona de justiție, aveau niște legi de modificat acolo, s-a schimbat și poziția Olandei, dar mai sunt multe alte state care puteau, sunt statele în general de graniță care au probleme cu migranții, au probleme cu traficul de ființe umane, cu toate aceste provocări, care sunt extrem de fierbinți în acest moment.

Am avut, spre exemplu, recent o bilaterală cu un stat de frontieră din nordul Europei, în care, sigur, m-am asigurat că menține sprijinul pentru România în dosarul Schengen, dar imediat a trecut interlocutorul meu la problemele care îl ardeau pe dânsul, respectiv pe dânsa, că e o doamnă ministru, respectiv potențialul de risc la granița de nord a României cu privire la traficul de arme din Ucraina, traficul de ființe umane, rakeți, droguri și așa mai departe.

Moderator Bogdan Chirieac:

Și există aceste situații de risc?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

I-am prezentat cifrele, i-am demonstrat cu cifre, cu statistici, inclusiv oficiale, inclusiv Frontex, că ne facem bine treaba acolo și că nu există un fenomen sistemic. Știm cu toții, se mai face trafic de țigări, se mai trec lucruri în neregulă, ne străduim să corectăm, dar nu e vorba de un trafic, de arme nici atât nu e problema, controlăm foarte bine în momentul ăsta situația. Apoi a pus problema instrumentalizării migrației din Belarus și Rusia către țările Europei. Avem o problemă în nord acolo, sunt două state care se confruntă, state europene, cu acest lucru, migranți care sunt direcționați tacit către cele 2 frontiere. Se cheamă, acest fenomen, instrumentalizarea migrației. Ori, pentru a rezista acestui fenomen, noi trebuie în Uniunea Europeană să schimbăm niște reguli, privind solidaritatea în astfel de situații de criză, care să deroge de la dreptul comun, cadrele normale, intru în detalii tehnice. Deci ce vreau să spun cu asta este că fiecare țară are ceva probleme cu migrația, deci își pune problema serios, contextul este foarte dificil și că momentul pe care noi l-am reușit este foarte important. Anul viitor ar fi fost mult, mult, mult mai greu să intrăm chiar și cu o frontieră, darămite cu două sau cu trei nu mai vorbesc.

Moderator Bogdan Chirieac:

Ce înseamnă Sea – Schengen, frontiera navală?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Înseamnă ce înseamnă și aer, și anume că o călătorie pe mare, din România într-unul din statele membre ale Uniunii Europene și spațiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul țării, de la un port la altul național.

Moderator Bogdan Chirieac:

Asta înseamnă că mărfurile din Constanța trec fără opreliște până la Marsilia?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Se simplifică aceste controale. Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale și așa mai departe. Dar e un avantaj pentru că într-adevăr portul Constanța, cum a subliniat și primul ministru, devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba și de contextul cu războiul din Ucraina și așa mai departe.

Însă continuăm, să termin întrebarea cum s-a ajuns la această schimbare. S-a ajuns treptat, cu un lucru construit pe fiecare din aceste linii de muncă, Interne-Externe, premier, președinte, am luat-o invers de data asta. Un moment important a fost într-adevăr la Brdo, se cheamă localitate de lângă Ljubljana, din Slovenia, unde am avut două bilaterale, una cu ministrul bulgar și una cu ministrul Karner, cu ministrul Kalin Stoianov din Bulgaria și ministrul Gerhard Karner din Austria și apoi am avut o trilaterală, în care, din nou, Austria și-a explicat poziția și pentru prima dată oficială, a spus da, suntem deschiși pentru ceea ce se cheamă Air-Schengen.

Nota bene: noi niciodată n-am renunțat la a discuta toate cele trei frontiere, dar ne-am adaptat la situația din teren. Și acolo a fost, într-adevăr, un moment destul de tensionat care a fost depășit la un moment dat și noi am propus imediat și introducerea în discuție și a frontierei maritime. Nu s-a dat un răspuns pe loc, dar s-a declarat că e deschisă, partea austriacă, pentru a discuta acest subiect, sub rezerva unor verificări tehnice.

Însă, trebuie să spun că ăsta e adevărul istoric până la urmă, ministrul Karner a fost foarte ferm atunci, a spus: nu, nu am mandat și în acest an nu vom avea mandat pentru frontiera terestră. Era categoric că nu se poate atinge acest obiectiv acum, dar noi am pus problema unei garanții de a discuta în 2024 și de a evalua serios această situație.

Moderator Bogdan Chirieac:

Intrarea cu frontiera terestră.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Ori, toate aceste lucruri s-au transpus într-un acord politic. Ulterior, după Slovenia, s-a negociat, s-a discutat în continuare, în formatele pe care vi le-am spus, care la un moment dat s-au reunit în ultimele zile, toate aceste planuri s-au compactat și comunicațiile au fost foarte intense în ultimele zile și s-au transpus și în Decizia Consiliului, care e foarte importantă această decizie. Este un element de noutate și sub aspectul certificării calității noastre de stat membru Schengen și al celor două frontiere în Schengen, dar și sub aspectul obligației pe care Consiliul și-a luat-o prin decizie, alături de alte state membre, de a discuta acest lucru, respectiv frontiera terestră în 2024.

Deci, eu zic că nu e un rezultat rău, chiar îndrăznesc să spun că e un rezultat bun dat fiind contextul, premisele.

Moderator Bogdan Chirieac:

Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a spus că pentru frontiera terestră mai este încă un drum lung de parcurs. Ce înseamnă drum lung de parcurs?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Lung înseamnă sub aspectul intensității, în primul rând, din punctul meu de vedere. Și drumul parcurs din august și până astăzi a fost lung, din punctul meu de vedere, chiar foarte lung.

Moderator Bogdan Chirieac:

Haideți să vă întreb altfel. Ar trebui ca românii să aștepte în 2024 să aderăm și cu frontiera terestră la Schengen?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Eu nu mă hazardez să avansez o dată, nu mă hazardez să avansez un rezultat nici pentru rezultatul ăsta realizat în urmă cu câteva zile. Niciodată, din august și până astăzi, nu o să găsiți o declarație în care eu spun atunci se va întâmpla sau în altă dată, sau se va întâmpla sigur și mai departe. Pentru că nu e genul de dosar care ține strict de ce poți tu să faci sau chiar mai mult, de ce poți să faci în colaborare cu una dintre țări? Poate dacă ar fi așa, aș putea să mă hazardez, să dau un pronostic, dar este un dosar care ține de extrem de mulți factori care nu sunt în puterea ta. Înțelegeți? Adică ține de faptul că fiecare țară are propriile interese pe care le va evalua foarte serios, ține de un context migrator care poate evolua, ține, din păcate, și de contexte de securitate.

Vedem ce se întâmplă în regiune, ce se întâmplă într-o regiune puțin mai îndepărtat, totuși, aproape în Orient. Vedem provocările pe terorism care apar.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci ca să înțeleg…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Ține de foarte multe lucruri, ține de contexte interne din fiecare stat membru și de un context regional. Și atunci, este hazardat pentru un ministru, oricare ar fi el român sau austriac, să spună…Si, hai să ne mai gândim doar la Austria, pentru că lumea vede restul Europei, în problema asta Schengen, ca un bloc compact. Bun, noi știm din interior și alte lucruri. Deci, situația nu este atât de stabilă precum o credem noi în Europa, din punct de vedere al migrației.

Moderator Bogdan Chirieac:

Dacă nu intram în Air Schengen acum, se putea întâmpla ca și alte state europene să se alăture Austriei?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Se putea întâmpla. Nu înseamnă că era sigur sau, dar cred că se putea întâmpla. Pentru că provocările astea pe migrație se accelerează și atunci nu ai de unde să știi până în ce punct un stat, un ministru, poate să țină linia sau nu, pentru că poate să aibă presiuni din interior.

Hai să facem un exercițiu de imaginație, domnul Chireac. Hai să ne imaginăm România peste 4 ani, 2028, da, va fi an cu alegeri în 2028. Eu sunt absolut sigur că până atunci demult vom fi intrat și cu frontiera terestră. Să nu se înțeleagă că dau orizontul ăsta de timp, dar hai să ne punem problema, că atunci noi vom fi chemați să ne exprimăm un vot, da sau nu, pentru intrarea unui alt stat în Spațiul Schengen. Luați orice stat din regiune Balcanii de Vest, să spunem Moldova, Ucraina și o să fim chemați să spunem, da sau nu? Stat care îndeplinește criteriile tehnice și mai departe. Vă asigur că va fi o dezbatere responsabilă în România, din perspectiva intereselor noastre securitare, în funcție de presiunile migratorii, în funcție de ce se întâmplă pe frontiere, în funcție de ce riscuri ne asumăm așa mai departe și în funcție de asta, România să-și exprime un vot cu da sau nu. Nu va fi un vot automat.

Revenind acum în prezent, gândiți-vă că în fiecare astfel de stat membru se fac astfel de discuții. Sunt astfel de analize și se mai face o eroare, după părerea mea, când se judecă acest dosar. Se uită de unde se pleacă și respectiv de la tratat, mai exact de la articolul 4, alineatul 2 din Protocolul de acces la tratatul european pe care îl avem noi pentru aderarea la Uniunea Europeană, tratatul României cu Uniunea Europeană.

Acolo sunt două etaje de structurarea a dosarului Schengen. Este, dacă vreți, un plan administrativ-tehnic și un plan politic. Planul administrativ-tehnic înseamnă îndeplinirea criteriilor tehnice. Planul politic înseamnă decizia propriu-zisă. Ori tratatul ce spune? Că decizia se ia de statele membre, după ce se verifică dacă sunt îndeplinite condițiile tehnice. Nu spune automat! Nu spune în consecință! Nu creează un mecanism automat între criteriul tehnic și decizia politică, ci spune așa: verifici criteriile tehnice și, dacă sunt îndeplinite, îți pui problema unei decizii politice, care poate să fie da sau nu.

Deci, tratatul a rezervat, fiecărui stat membru suveran din cadrul Uniunii Europene, puterea, dreptul dacă vreți, să-și evalueze poziția și să spună da sau nu, din punct de vedere politic.

Moderator Bogdan Chirieac:

Ceea ce, mă rog, nu e chiar în regulă, trebuia să se treacă, și pe bună dreptate, zic eu, să se renunțe la unanimitate sau la consens și să se treacă la majoritate.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

E o discuție încă destul de complicată la nivelul Uniunii Europene.

Moderator Bogdan Chirieac:

Este! Dar mai departe rezultă că, mai scrie acolo că odată intrați în Schengen, ar trebui să treacă un interval de timp rezonabil până când să fim admiși și cu frontiera terestră.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da, că ne-am bătut mult pentru acel cuvânt: rezonabil.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci, ați introdus asta în acordul politic!

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Nu a fost, nu e virgula acolo, pentru care, nu e cuvânt pentru care, pe toate fronturile pe care vi le-am descris, Interne, Externe, premier, președinte, să nu se fi dat, să nu se fi făcut demersuri diplomatice.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci, ca să înțeleg pentru știre, intrarea cu frontiera terestră ar fi cumva automată, la un moment dat.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Nu este automat. Ce este automat este discuția în sine, deci obligatoriu la anul, noi trebuie să avem o astfel de discuție. Deci, în mod serios, statele trebuie să se așeze și Comisia Europeană trebuie să așeze în 2024 la masă, să discute despre intrarea noastră pe frontiera terestră. Trebuie să facem această discuție!

O să-mi spuneți: Ok! Și ce înseamnă o discuție? Nu înseamnă nimic! Nu-i așa. Nu este așa. În Uniunea Europeană, în consiliile europene se discută serios, se discută cu bună credință, se discută cu argumente. Deci nu poate să mai îmi spună nimeni anul acesta: nu discutăm acest subiect.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci, când mergeți la JAI ca ministru de Interne, aveți locul de drept acolo… Când se vorbea despre Schengen, dumneavoastră ieșeați din sală sau ce se întâmpla?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Nu ieșeam din sală, rămâneam și participam la discuții, dar vedeți dumneavoastră, e ca și când dumneavoastră vorbiți cu colectivul de jurnaliști despre politica redacțională și, nu știu, un membru distins al aparatului dumneavoastră administrativ își dă cu părerea pe politica editorială. Sigur, poate că luați în calcul, dar, totuși, cred că ce ascultați mai degrabă este părerea colegilor dumneavoastră jurnaliști.

Moderator Bogdan Chirieac:

Ei, acum la JAI, când se discută probleme Schengen, că Schengen nu înseamnă doar România și Bulgaria, ci o multitudine de probleme, aveți drept de vot.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Sigur că da și avem toate drepturile pe care le au și celelalte state sub aspectul dezbaterii, discuției, deciziei, influențe la nivelul Consiliului.

Moderator Bogdan Chirieac:

Și în cursul acestui an…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Noi ne vom așeza la masă să discutăm, dar este hazardat să fac acum o predicție cu privire la rezultatul acelei discuții. Dar cert, lumea trebuie să așeze la masă, serios, să discute cu argumente. E ceva. E ceva!

Moderator Bogdan Chirieac:

Este din toate punctele de vedere. Și din punct de vedere moral și din punct de vedere… În opinia mea, România trebuia să facă acest pas. Că mulți, am văzut în mediul politic, spun: domnule, este o umilire a României!

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

De ce să fie o umilire?! Cum să zic?! În primul rând, nu suntem primul stat… Sigur, nu e un argument în sine asta, dar, totuși, contează și el. Nu suntem singurul sau primul stat care intră etapizat. Unul a fost chiar Austria, au mai fost și alte state.

În al doilea rând, s-a vorbit și despre faptul că ne asumăm tot felul de obligații. Nu este așa! Noi nu ne-am asumat nicio obligație în plus față de ce executăm în prezent pe Regulamentul Dublin privind mișcările secundare și politicile de readmisie. Adică migrație secundară ce înseamnă – intrarea într-o țară membră Schengen și apoi migrarea ilegală în altă țară membră Schengen. Readmisie ce înseamnă?! Că cel pe care un stat membru Schengen l-a reținut și l-a depistat ca fiind un migrant ilegal într-o țară și care, verificat în bazele de date Schengen – Eurodac, SIS, este demonstrat că a intrat printr-un alt stat membru Schengen, este evident returnat în acel stat. Pentru că este responsabilitatea aceluia să își păzească, dacă vreți, frontierele și să proceseze mai departe toate aceste…

Deci, încă o dată, subliniez, nu ne-am asumat nicio obligație în plus. Nu s-a vândut, nu s-a dat, nu s-a cedat. Decizia e în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene…

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci poate fi consultat.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Sigur că da!

Moderator Bogdan Chirieac:

Să ne așteptăm ca la frontierele aeriene și la în Portul Constanța, ceea ce e o veste proastă pentru Portul Constanța, pentru mulți dintre cei de acolo, să avem ofițeri din Austria sau din alte state care să colaboreze cu autoritățile din România?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Mulțumesc pentru întrebare. Ce mai prevede acest acord, respectiv această decizie. Că avem acordul politic, declarații politice, decizie a Consiliului, deci instrumentul juridic, toate aceste lucruri au fost în discuții, negocieri. Prevede așa – să întărim controalele la frontiere, noi, românii și bulgarii. Nu e rău, ceea ce oricum ne propunem lucrul ăsta!

Mai prevede așa – Comisia Europeană să investească, să deblocheze bani pentru România și Bulgaria, să-și întărească logistica cu privire la paza frontierelor – drone, motociclete, mijloace, vehicule, autospeciale, radare, camere cu termoviziune.

Moderator Bogdan Chirieac:

Ne dau și bani pentru asta?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da. Deci nu am cedat nimic, am câștigat bani, să spun așa. Pentru ce? Pentru echiparea Poliției de Frontieră. Ce face Poliția de Frontieră? Ne păzește! Și pe dumneavoastră și pe mine și pe noi toți! Ce e rău în asta? Nu cred că e ceva rău!

Trei – să intensificăm cooperarea polițienească. Ce înseamnă asta? Ca polițistul român să coopereze mai intens cu polițistul austriac, cu polițistul bulgar, să oprească migrația ilegală, traficul de persoane, traficul de droguri, traficul de arme, crimă organizată.

Ce înseamnă să coopereze mai intens? Păi să vorbească mai des la telefon, să îți comunice bazele de date mai rapid, să cooperezi în dosare care trec frontiera, între ghilimele, deci infracțiuni petrecute în România, apoi de aceeași persoană petrecute în Austria, comise în Bulgaria, trafic de colo colo, oamenii ăștia, infractorii, lucrează coordonat între ei uneori. Păi trebuie să se coordoneze și polițiștii mai bine. Asta spune acordul. E rău asta? Nu cred că e rău.

Ce mai spune? Mai spune ca ofițeri Frontex să fie dislocați în România și Bulgaria. Ce sunt ofițerii Frontex? Sunt ofițeri care sunt veniți din toate polițiile membre Frontex, inclusiv România avem peste 2.000 de oameni polițiști care activează în Frontex, la ora asta, și care să ajute la protecția frontierei. Deci, primesc un ajutor din partea Frontex. Și mai primesc un ajutor, pentru început, ofițerii austrieci specializați în controlul documentelor să sprijine ofițerii noștri români de la frontiera aeriană. Ce înseamnă asta? Înseamnă că atunci când un polițist de frontieră român ia un act de identitate în mână, un pașaport, se uită la el și i se pare că e ceva ciudat, dar totuși nu e sigur dacă e un fals, e o persoană substituită, ai un document expirat și corectat, deci tot un fals, până la urmă, se consultă cu specialistul, colegul austriac care e lângă el și îi spune: uită-te și tu la acest buletin.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci la punctul de frontieră de la Otopeni, de pildă, am putea avea un ofițer român și un ofițer austriac?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Care nu neapărat…din când în când e consultat, că știu și românii să facă treabă, dar unde-s cazuri, falsuri mai bine executate și sunt mai greu de depistat, se consultă între ei, verifică în baza de date, cel austriac vorbește cu ai lui acasă. E mai simplu, da? Dar și noi facem treaba asta, sunt ofițeri români, experți în documente false, în depistarea lor, care activează la ora asta pe linia Frontex, în alte frontiere. Anual se întâmplă lucrul ăsta.

Moderator Bogdan Chirieac:

Da, e foarte bine că se întâmplă.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Deci nu e o umilință, nu-i nimic asta. E o cooperare europeană absolut firească.

Moderator Bogdan Chirieac:

Nu mi se pare, stați puțin, că bateți la ușă deschisă. Eu aș vedea asta întărită foarte mult frontiera cu Ucraina, fiindcă acolo se pot întâmpla multe lucruri total nedorite, să știți.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

De aceea și ținem un contact foarte strâns cu Ucraina. Am avut o întâlnire video cu…

Moderator Bogdan Chirieac:

Nu, dar Frontexul ar trebui desfășurat foarte mult în zonă, pentru traficul de arme.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da, da, până să vină Frontexul să știți că ne ocupăm și noi. Urmează, de asemenea, să mă întâlnesc, ori în ianuarie, ori în februarie, din nou cu ministrul ucrainean tocmai ca să discutăm de aceste măsuri de protecție a frontierei. Deci facem, am și spus, ambiția noastră…

Moderator Bogdan Chirieac:

Dar Frontex acționează nu doar în punctul de frontieră, ci pe linia…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Protecția pe tot ce înseamnă frontieră…

Moderator Bogdan Chirieac:

Frontiera verde…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Și, în general, Frontex e un subiect de discuție în plan european, ridicat chiar și de Austria de ani de zile. Austria de multe ori, de mulți ani, spune, hai să întărim mai bine Frontexul și sunt de acord că e o măsură bună asta.

Moderator Bogdan Chirieac:

Frontex, pentru publicul larg, este poliția de frontieră a Uniunii Europene.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

O agenție a Uniunii Europene, care se ocupă de…

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci poliția de frontieră a Uniunii Europene.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Ar trebui să devină o poliție propriu-zisă. Încă nu este, asta vreau să spun, nu are pe deplin…

Moderator Bogdan Chirieac:

Ceea ce nu e în regulă.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da. Și sunt de părere că trebuie întărită această agenție. Aici, iată, e un punct comun asupra căruia am discutat cu ministrul Karner. Unul dintre acele puncte comune identificate, hai să ne concentrăm pe asta, să îmbunătățim Frontex, să îmbunătățim cadrul pe migrație și azil și am acționat împreună, concertat, în JAI, ca să sprijinim acest instrument care de curând a fost adoptat, Pactul pentru Migrație și Azil sau 5 instrumente foarte importante. Erau în discuții de ani de zile. S-a realizat acest lucru și cu contribuția României.

Moderator Bogdan Chirieac:

Mă aștept, deci, ca la cursele aeriene către aeroporturile din Austria să vedem des și un ofițer austriac în cabina Poliției de Frontieră a României.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

De câte ori e nevoie dacă e nevoie că, repet, meserie știu și ai noștri.

Moderator Bogdan Chirieac:

De la 1 aprilie, prin sondaj.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Câteodată, patru ochi si doua capete văd și gândesc mai bine decât doi ochi și un cap, atâta tot, câteodată și e nevoie de acest lucru. Și face parte din partea tehnică.

Îți spuneam că Schengen, dosarul ăsta are un etaj administrativ tehnic foarte bine conturat și dacă ne uităm la istoria lui, realizăm acest lucru pentru că povestea începe din 2007, când s-a făcut de ministrul Cristian David prima cerere, declarație de pregătire a intrării în Schengen, în 2007, 28 iunie. Urmează în 2 iunie 2008 a doua cerere. 28 noiembrie 2008, același ministrul trimite primul răspuns la primul chestionar Schengen, apoi în mandatul ministrului Blaga am avut 8 vizite de evaluare tehnică, toate încheiate cu bine.

Din acel moment a fost clar că, din punct de vedere tehnic, România este pregătită și s-a intrat într-o etapă politică.

În 2011, 8 iunie, are loc, se adoptă o decizie a Parlamentului European, care dacă vreți, avizează proiectul de decizie a Consiliului de intrarea României în Schengen, 9 iunie, o zi mai târziu, 2009, Consiliul European, în concluziile sale constate că România a îndeplinit toate condițiile și s-a trecut în etapa politică, adică etapa în care trebuia adoptată decizia în Consiliul JAI.

Au fost încercări repetate de a se pune pe ordinea de zi decizia de a se intra, de a se extinde spațiul Schengen și cu România, repetate din 2010-2011 încoace. De fiecare dată s-a scos de pe ordinea de zi în COREPER, în Comitetul Reprezentanților Permanenți de la Bruxelles la Comisia Europeană, Uniunea Europeană, de fapt pe motive politice de către alte state decât Austria, au fost alte state.

Moderator Bogdan Chirieac:

Da, știm!

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Care acum sunt lângă noi și ne sprijină și ne-au sprijinit, dar atunci aveau motivele lor politice principalul motiv, știți care, pot să vi-l reamintesc, MCV.

Moderator Bogdan Chirieac:

Care nu e trecut pe criteriile de aderare la Schengen.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

De ce spun că problema e politică până la urmă și indiferent cât de mult îndeplinești criteriile tehnice, ajungi la politic. De aia e important succesul politic în acest pas.

Și au mai fost, de asemenea, două 2 vizite de evaluare bazat pe declarațiile Bulgariei și Austriei din martie anul trecut, Bulgaria, pardon, Bulgaria și România și-au asumat încă 2 vizite de evaluare în mandatul lui Bode, și tot Kalin Stoianov era atunci, desfășurate și aceasta cu succes.

Deci, noi am avut 10 vizite de evaluare din punct de vedere tehnic în regulă, dar trebuie înțeles odată pentru totdeauna că este o decizie lăsată de tratat la nivel politic, că fiecare stat, atunci când își exercită votul, poziția, ia în calcul interesele sale politice, pe lângă cele ale Uniunii Europene, și că așa vom proceda și noi, absolut la fel.

Moderator Bogdan Chirieac:

Negocierea pentru admiterea cu frontiera terestră, vă așteptați să fie la fel de dificilă sau faptul că suntem deja cu un picior în ușă acolo, suntem cu ștampilă Schengen, ne va ajuta lucrul acesta?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Bun, nu vreau să fac speculații pe acest subiect. Cert este un lucru, plecăm în aceste discuții de la alt tip de relație pe care o avem la acest moment, cel puțin cu ministerul de Interne austriac și am mare încredere în colaborarea cu ministrul Karner.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci, în continuare, în principal, trebuie negociat tot cu Austria pentru frontiera terestră.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Nu numai, dar dumneavoastră ați plecat de la acest exemplu. Da, ați făcut acest precedent? E un subiect care va fi discutat cu toate statele membre, Comisia. Pe mine mă bucură faptul că președinția belgiană a anunță deja astăzi teme care sunt direct legate de Schengen, de bună funcționarea Schengen-ului, ceea ce e foarte important acest lucru. Deci, prezidențial belgiană, dacă vreți, s-a schimbat cu o nuanță, cel puțin poziția, da, deci se anunță interesată de acest subiect. Pe mine mă interesează să fie acest subiect pe ordinea de zi în continuare și nu să fie uitat, trecut undeva în plan secund. Și a mai anunțat o preocupare interesantă și anume eforturile Uniunii Europene de a sprijini dezvoltarea Africii, Nordului Africii, pentru că de acolo ne vin migranți în principal, acolo e cea mai mare presiune, sunt milioane de oameni. În Sahel, care stau să plece spre Uniunea Europeană.

Moderator Bogdan Chirieac:

Nu vreau să vă descurajez, dar mult succes. Asta e un proces care va dura 50 de ani.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Stați puțin, că nu suntem aici, nu ascultăm aici povești de copii și înțelegem care sunt dimensiunile problemei, dar simplul demers de a identifica acolo soluții pentru a stopa migrația la sursă, dimensiunea externă.

Moderator Bogdan Chirieac:

Teoretic e corect.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

E logic. Și trebuie început de undeva. Primul pas întotdeauna e foarte greu. Când pleci la drum spui: Aoleu, cât drum mai am! Dar, unu, doi, trei, patru, pas unul după altul și te apropie și cred că e important acest lucru. Deci, tema migrației, tema Schengen pare cumva și în atenția Președinției belgiene și acest lucru pe mine mă bucură. Dincolo de subiectul Schengen, mă bucură ca român, ca european, pentru că noi trebuie să elaborăm la nivel european o politică de migrație coerentă. Noi nu avem, Uniunea Europeană nu are o politică comunitare de migrație care să acomodeze toate interesele. Ori migrația va fi în anii care vin o provocare dintre cele mai importante.

Moderator Bogdan Chirieac:

Este, și ea a provocat creșterea extremei drepte peste tot în Europa.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Cu impact în procesul electoral, procesul politic și mai departe. La anul, în lume votează câteva miliarde de oameni. 77 de țări au alegeri în lume. Va fi un an de cotitură în istoria umanității.

Moderator Bogdan Chirieac:

Așa este. Un sfert din populația lumii merge la vot.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Și atunci noi trebuie să câștigăm această bătălie pentru rațiune, pentru valorile care ne-au ținut în pace și relativă prosperitate pe toți zeci de ani.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci avem acel cuvânt cheie în tratatul cu Austria și Uniunea Europeană, intrarea cu frontierele terestre în Spațiul Schengen trebuie să se facă într-un termen rezonabil.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da, pentru că această decizie trebuia să satisfacă și anumite exigențe din punct de vedere legislativ, juridic, al tratatelor. Atenție, noi nu am discutat doar cu statele acest subiect, noi a trebuit să discutăm și cu juriștii, specialiștii Serviciului Juridic al Consiliului, care, la rândul lor, sunt independenți. Adică nu le dă cineva ordin: scrieți așa sau scrieți altfel! Fiecare stat cu juriștii lui și așa mai departe. Nu a fost deloc simplu!

Moderator Bogdan Chirieac:

O întrebare. Asta profit și de faptul că ați fost ministrul Justiției care a reușit să ridice MCV-ul.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Încă o dată, în mandatul căruia, nu l-am ridicat singur. A fost muncă de echipă. Ca și aici, e un rezultat al tuturor celor care au muncit pentru asta.

Moderator Bogdan Chirieac:

Apreciez faptul că nu sunteți om politic și că modestia nu este falsă în cazul ăsta, că tot timpul faceți această precizare, eu continui să cred că ați avut un rol esențial.

Dar vreau să vă rog să aveți un rol esențial și în altă problemă. În România, permisul de conducere nu este act de identitate. În România, dacă mă oprește Poliția pe stradă, ăștia de i-ați felicitat dumneavoastră și dau pașaportul, nu e act de identitate.

În decembrie am avut o conferință la Palatul Parlamentului, Poliția de acolo nu ne lăsa cu pașaportul, numai cu buletinul. Nu se poate să schimbați legislația în așa fel încât pașaportul cu care mă legitimez peste tot în lume să fie act de identitate și în România? Mai departe, permisul de conducere nu poate fi și el, la rândul său, act de identitate?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Dumneavoastră ați spus corect. Polițiștii aplică legea.

Moderator Bogdan Chirieac:

Da, așa e legea.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Ca polițiști, ei nu fac legea. Dar există un minister unde discutăm aceste probleme și putem să angajăm o discuție pe acest subiect cu comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Moderator Bogdan Chirieac:

Și nu ar merita să facem lucrul ăsta?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

În general, simplificarea și debirocratizarea ar ajuta, e adevărat. Sigur că în discuție sunt și alte considerente, de ordin, știu eu, securitar, posibilitatea de a fi falsificat, numărul de elemente de siguranță pe care cei care fac aceste permise le pun acolo.

Da, deci, e un subiect și ideal ar fi să avem unul sau două acte de identitate. Într-adevăr, că și eu am câteodată când îmi pun actele de identitate nu mai termin cu ele.

Moderator Bogdan Chirieac:

Mai departe, am o întrebare de la telespectatori. Înțeleg că veți schimba buletinul, cartea de identitate și-l veți face mic cât un permis de conducere.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

E un proces, într-adevăr. Am avut dificultăți pentru că un furnizor care nu e român a întârziat cu executarea contractului. S-a remediat cumva această problemă. Am lucrat la ea vreo două luni, era întârziată când am văzut-o, nu era vina ministerului în niciun fel. Sperăm să deblocăm, să accelerăm și acest proces.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci nu s-a început încă schimbarea cardului de identitate.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Este în proces acest lucru. Și carte de identitate electronică. Avem mai multe proiecte care sunt în curs.

Moderator Bogdan Chirieac:

Și dacă tot le faceți, nu merită să schimbați legislația în așa fel încât să…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Asta spunem, că va trebui să discutăm în comisiile de specialitate, eventual să fie o propunere legislativă, nu e obligatoriu să plece tot de la minister, dar e bine ca parlamentarii, când au astfel de inițiative, ar fi ideal să ne consulte și pe noi.

Moderator Bogdan Chirieac:

Adică și permisul de conducere ar putea să aibă suficiente elemente de siguranță în așa fel încât să poată…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Mi-am notat toate aceste propuneri, le voi discuta cu colegii mei.

Moderator Bogdan Chirieac:

Vă mulțumim foarte mult și avem mare încredere. Stimați telespectatori, a fost ministrul de Interne al României, domnul Cătălin Predoiu. Din culisele Schengen ne-a spus câte ceva, informații foarte importante, esențial în acest moment, după ce am intrat cu frontiera aeriană și navală este acea frază în care, cu frontiera terestră, România va intra într-un interval de timp rezonabil. Foarte importantă această subliniere.

Vă mulțumesc încă o dată, domnule ministru!

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Și eu vă mulțumesc!

Moderator: Radu Tudor

Invitați în platou:

Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne

Luminița Obobescu, ministrul Afacerilor Externe

Radu Tudor:

În această seară o să aflăm toate secretele negocierii pentru aderarea României la spațiul Schengen și modul în care am reușit să întoarcem într-un mod spectaculos decizia Austriei.

Alături de mine, în platoul Antena 3 CNN, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Luminița Odobescu:

Bună seara! La mulți ani!

Cătălin Predoiu:

Bună seara! La mulți ani! Mulțumesc pentru invitație!

Radu Tudor:

Doamnă ministru, domnule ministru, chiar acum intrăm într-un dialog de 5 minute cu analistul militar al CNN, generalul Wesley Clark, pe care îl salut! (…) Acesta a fost fostul comandant suprem al forțelor aliate din Europa, generalul Wesley Clark, un personaj care cunoaște în profunzime tot ce implică, din perspectiva reacției noastre pentru amenințarea rusească din ce în ce mai mare.

Ne întoarcem la această, aș spune, victorie uriașă, unii spuneau că nesperată, a României de a adera la spațiul Schengen și, împreună cu ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, urmărim declarația făcută de premierul Marcel Ciolacu chiar astăzi.

Este inserată declarația premierului Marcel Ciolacu

Radu Tudor:

Înainte de toate, Luminița Odobescu, Cătălin Predoiu, suntem sau nu suntem în Schengen începând cu 2024? Pentru că încă opinia publică, după 12 ani de așteptare, mai are unele îndoieli.

Luminița Odobescu:

Eu spun că suntem în Schengen, pentru că dacă ne uităm la textul deciziei publicate astăzi, spune despre aplicarea integrală a aquis-ului Schengen. Sigur, mai avem o etapă, dar este un pas important în procesul de aderare completă la Schengen, un pas pentru care s-au depus eforturi diplomatice în strânsă coordonare cu Ministerul de Interne și cu colegi, a fost o muncă de echipă, sub coordonarea strânsă a președintelui României, a primului ministru. Am muncit până aproape în ultima zi. Eforturile noastre au fost intense, mai ales în ultima perioadă, dar cred că putem spune cu satisfacție că am trecut o etapă. Mai avem de lucru, într-adevăr, dar o etapă importantă, pentru că odată ce suntem acolo, procesul va continua.

Radu Tudor:

Haideți să vedem această decizie despre care spuneți, doamna ministru. Astăzi a apărut pe site-ul Comisiei Europene, decizia aceasta, în privința României și a Bulgariei. Ca să nu mai existe niciun fel de îndoială, e un document scris, îl vedem chiar acum, o să-l citim și o să-i rugăm pe invitații noștri să îl explice și apoi trecem la detalierea lui. Luminița Odobescu, Cătălin Predoiu, documentul publicat astăzi pe site-ul, iată, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Din motive tehnice, operaționale, este oportun să se elimine mai întâi controalele la frontierele aeriene și maritime interne cât mai curând posibil în 2024. Aceste controale ar trebui eliminate la prima dată posibilă care corespunde schimbării sezoniere a programului IATA.

Ce înseamnă lucrul acesta, domnule Predoiu?

Cătălin Predoiu:

În primul rând, aș pleca și eu de la întrebarea dumneavoastră. Fără îndoială, suntem stat membru Schengen în virtutea și în temeiul acestei decizii a Consiliului.

Radu Tudor:

Pentru asta ați luptat luni de zile?

Cătălin Predoiu:

… și cred că acesta este principalul avantaj, faptul că am dobândit statutul de stat membru Schengen, membru al clubului, dacă vreți, ceea ce face mai ușoară munca în continuare pentru punctul rămas în discuție, ceea ce profilează mai bine România în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce consolidează influența noastră la nivelul consiliilor în care lucrăm, fiecare pe zona lui de competență.

Radu Tudor:

Consiliul Afaceri Externe, Consiliul Justiție și Afaceri Interne.

Cătălin Predoiu:

Consiliul JAI, secțiunea Afaceri Interne, ceea ce ne pune în poziția să ne apărăm mai bine interesele de țară, nu numai în dosarul Schengen, ci și în alte dosare. Deci este o victorie a României, o victorie politică, în primul rând, dincolo de avantajele și efectele tehnice, care simplu tradus înseamnă ridicarea controalelor la frontiera aeriană și frontiera navală și transformarea călătoriilor aeriene, respectiv navale în interiorul statelor membre Schengen, ca și o călătorie în interiorul țării. Dincolo de aceste avantaje tehnice și poziționarea pentru continuarea dosarului mai departe, înseamnă o subliniere politică foarte importantă în rândul statelor membre.

Radu Tudor:

Ce înseamnă această schimbare sezonieră a programului IATA? Adică?

Cătălin Predoiu:

Este vorba de faptul că de 2 ori pe an, în lunile martie și octombrie, companiile aeriene își reorganizează programul, rutele, orarul de zbor, în strânsă legătură cu aeroporturile din toată lumea și atunci numai în aceste două momente, martie-octombrie, s-ar fi putut face această acordare, această trecere la un nou regim, dacă vreți, al călătoriilor cetățenilor români, în ceea ce privește mijlocul de transport aerian. În plus, sunt și câteva luni de pregătire, dacă vreți, a unor măsuri tehnice care mai trebuie luate pentru a organiza efectiv punerea în aplicare a deciziei.

Radu Tudor:

Citim și punctul 10, o altă decizie ar trebui luată de Consiliu, hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4, alineatul 2 din actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005, pentru a stabili o dată adecvată pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre interne, ținând seama de dispozițiile de ordin tehnic și operațional relevante la aceste frontiere și de situația actuală a cooperării reciproce menționate la considerentul 11. Statele membre și Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a permite Consiliului să ia o astfel de decizie, așadar, eliminarea controalelor la frontiera internă terestră.

Ce înseamnă, Luminița Odobescu? Care sunt eforturile pe care trebuie să le facem noi?

Luminița Odobescu:

Este un al doilea pas pentru finalizarea procesului de aderare deplină la Schengen și practic vom continua demersurile diplomatice împreună anul acesta, pentru a ne atinge și acest obiectiv. Așa cum am făcut în ultimele luni, vom continua în strânsă coordonare și la nivel politic, evident, dialogul, în primul rând cu Austria și, cu sprijinul Comisiei Europene și cu sprijinul celorlalte state membre, sperăm ca în acest an să reușim să ne atingem și acest obiectiv.

Radu Tudor:

Deci sunteți optimistă că anul acesta România ar putea intra deplin în Schengen și cu frontierele terestre.

Luminița Odobescu:

Acesta este obiectivul nostru.

Radu Tudor:

Ce vă face să fiți optimistă, pentru că până acum am avut parte numai de piedici și de atitudini aș spune foarte dure din partea Austriei în ceea ce ne privește pe noi?

Luminița Odobescu:

Cred că dacă vom continua eforturile de echipă, ca să spun așa, și strâns coordonate cu Comisia Europeană, cu celelalte state membre, vom reuși. Dacă ne uităm, acum câteva luni nu aveam șanse foarte mari ca să facem și acest pas, dacă ne uităm la luna august, ca să spun așa…

Radu Tudor:

În septembrie deja se vorbea în România, în toate mediile, de faptul că gata, nu intrăm în Schengen nici în 2025.

Luminița Odobescu:

Și nu am renunțat. Într-un efort coordonat, cum am spus, pe diverse canale, pe canalul Ministerului de Interne, pe canalul Ministerului de Externe, pe canalele politice la cel mai înalt nivel, la nivelul domnului președinte, al domnului prim-ministru, cu sprijinul, cum am spus, al celorlalte state membre, cu sprijinul Comisiei Europene. De altfel, noi am lucrat în strânsă cooperare, inclusiv pentru pregătirea acestei decizii, cu partenerii noștri din Comisia Europeană, cu europarlamentarii români, și nu numai cu europarlamentarii români. De aceea spun că este un efort de echipă.

Ceea ce vreau să subliniez, poate un alt element care este de interes direct pentru Ministerul de Externe, de la 31 martie vom acorda și vize de scurtă ședere Schengen. Noi, când am plecat la acest obiectiv, practic, Austria prima dată și-a dat acordul doar pentru frontierele aeriene. Între timp, am negociat și frontierele maritime și practic eliberarea de către România a vizelor de scurtă ședere Schengen de la 31 martie, iar noi am trecut cu bine un proces de evaluare pentru a putea acorda aceste vize Schengen.

Radu Tudor:

Domnule ministru Predoiu…

Cătălin Predoiu:

Aceasta, dacă îmi permiteți, această clauză, clauza 10, a fost discutată îndelung, începând din data de 12 decembrie, de la forumul Salzburg din Slovenia de la Brdo, permanent, pentru a fi inclusă în acordul politic și în decizie. Și, în mod intens în ultima săptămână, practic, toată ziua de 28 și 29 până târziu în noapte a fost o bătălie pentru aceste 2, 4, 8 rânduri, pentru că ele înseamnă deschiderea perspectivei în anul viitor.

Radu Tudor:

Deci pe 29 decembrie, noaptea, încă se negocia.

Cătălin Predoiu:

Da, decizia a venit, votul a fost încheiat pe data de 30 decembrie, la ora 22:40. Dar pe 28 și 29 decembrie…

Radu Tudor:

Cu cine negociați, domnule ministru?

Cătălin Predoiu:

E o listă.

Radu Tudor:

Vrem să știm, că acum succesul există. Acum dați-ne detalii de culise.

Cătălin Predoiu:

Au fost discuții încrucișate, dacă vreți. Noi doi și încă o colegă de-ale noastre, de la Ministerul de Interne. Practic, lucram cu 6, 8 persoane în același timp.

Radu Tudor:

Unde se întâmpla asta?

Cătălin Predoiu:

În Austria, în sediul Guvernului, în biroul meu de viceprim-ministru, acolo ne-am strâns toți, acolo a venit și premierul la un moment dat.

Radu Tudor:

Deci pe finalul lunii decembrie, noaptea la Guvern…

Cătălin Predoiu:

… a venit și președintele Ciucă la un moment dat…

Radu Tudor:

Deci haideți să enumerăm cine a fost acolo. Cătălin Predoiu, Luminița Odobescu…

Cătălin Predoiu:

În principal, am fost noi, consilier de stat Drăghiciu de la cabinetul vicepremierului și Ministerul de Interne, evident și a mai fost domnul prim-ministru, a mai trecut pe acolo, domnul vice-premier Neacșu, domnul președinte Ciucă a mai trecut pe acolo.

Radu Tudor:

Și cu cine ați negociat?

Cătălin Predoiu:

Fiecare discuta pe palierul său, cu omologii și tot ce e în jurul omologilor, miniștri, consilieri, șefi de cabinete parlamentare, europarlamentari, membri…

Radu Tudor:

Deci era o adunare zdravănă, europeană acolo, zi și noapte la Palatul Victoria până ați obținut…

Cătălin Predoiu:

Da, a fost o luptă mare pe această clauză 10. Spuneam că a început în Slovenia, pentru că trebuie mers mult în spate, mers până în august, pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră, până către septembrie-octombrie, poziția Austriei a fost extrem de clară și de inflexibilă. Nu sunt condiții, din punctul lor de vedere, nu vizavi de România, ci vizavi de modul în care funcționează spațiul Schengen și modul în care Comisia a întârziat adoptarea pactului pentru migrație și azil, să își schimbe într-un fel poziția față de extinderea spațiului Schengen.

Deci practic, pe românește, pe scurt, era Nu schimbăm poziția față de anul trecut. Asta a fost, dacă vreți, un răspuns recurent pe care l-am întâlnit și eu, l-am întâmpinat și eu și la rândul ei, doamna ministru Odobescu pe canalele Ministerului de Externe, după care am început să modulăm niște tactici, să accesăm și alte tipuri de contacte în comunitatea economică și politico-diplomatică din Austria.

Lucrurile încet, încet am simțit că încep să se miște și a venit acea declarație din 10, 11 decembrie, în presa austriacă, cum că Austria își schimbă poziția. Noi aveam deja semnale din luna octombrie că s-ar putea să fi reușit să spargem acest zid impenetrabil.

Radu Tudor:

Cineva ar spune că atitudinea fermă și dură a României a dat roade.

Cătălin Predoiu:

Nu știu dacă dură, ci mai degrabă, aș prefera cuvântul adaptat inteligent la situația din teren, când uneori e cazul să fii mai dur, alteori e cazul să fii mai flexibil. Important e să-ți înțelegi…

Radu Tudor:

Reproșul opiniei publice în România a fost că de ce nu suntem noi foarte fermi și de ce nu batem noi cu pumnul în masă la Comisia Europeană sau la Guvernul de la Viena, ca să ne obținem drepturile.

Cătălin Predoiu:

E o întrebare legitimă la care, dacă îmi dați voie, o să răspund puțin mai la târziu, dar ca să închid cu această clauză 10, în Slovenia, la Brdo, deja în mod oficial atunci a fost prima dată când ministrul Karner a spus Da, suntem deschiși pentru Air Schengen. Clar, nu ne schimbăm poziția pe frontiera terestră și au urmat negocieri în trilaterală și cu ministrul bulgar, și cu domnul Karner, și bilaterale și ne-am mai…

Radu Tudor:

Deci pe ce dată exactă a zis Karner că e de acord?

Cătălin Predoiu:

În presă, a declarat în 10 sau 11 decembrie. La Brdo, în 12 decembrie, la masă a spus Da, într-adevăr, asta este poziția oficială și atunci noi am aruncat în discuție două elemente. În primul rând, de ce nu și frontiera navală, care e problema cu ea și, al doilea lucru, înțelegem că asta e poziția, sigur, noi am discutat totdeauna pe toate cele trei frontiere, nu am renunțat formal la nicio frontieră, să fie clar lucrul ăsta, dar am spus, Înțelegem inflexibilitatea dumneavoastră pe această chestiune, n-o împărtășim sub aspectul argumentației, dar luăm act de ea. Însă, trebuie să înțelegeți că și noi avem nevoie de niște garanții, de o deschidere pentru 2024.

Și de atunci, din 12 decembrie, s-a plecat la drum clar cu frontiera aeriană adjudecată. În discuție deja au acceptat să intre și frontiera navală și au spus Ne rezervăm un răspuns pentru acest punct 10, vom vedea dacă se poate. Nici ministrul austriac nu avea toate libertățile…

Radu Tudor:

… toată libertatea să negocieze. Trebuia să vorbească totuși la Viena.

Cătălin Predoiu:

Anumite lucruri s-au spus și informal acolo, deci nu știam exact cum stau lucrurile. Ați spus dumneavoastră că dezvăluim toate detaliile, nu dezvăluim toate detaliile. Nu avem cum.

Radu Tudor:

Mă interesează să știu parcursul acesta, pentru că aici, în România, a fost un val de pesimism, zic eu justificat…

Cătălin Predoiu:

Da, e normal, oamenii au fost dezamăgiți.

Radu Tudor:

A fost, dacă vreți, inclusiv, doamna ministru Odobescu, senzația că acest refuz pentru România dă apă la moară extremismului, dă apă la moară populismului, dă apă la moară antieuropenismului și că eșecul acesta a arătat, de fapt, că noi suntem, vezi Doamne, europeni de mâna a doua.

Luminița Odobescu:

Cred că, așa cum a spus și domnul ministru Predoiu, este justificată supărarea românilor până la urmă, pentru că, într-adevăr, nu am avut argumente solide, ca să spun așa, dar obiectivul nostru a fost să mergem înainte și să găsim soluții și exact asta am și făcut. Și s-a negociat odată ce Austria ne-a anunțat că își flexibilizează pe diverse canale, poziții, am început să lucrăm ca să punem în aplicare această poziție, știind foarte bine parametri.

Radu Tudor:

Care a fost cel mai dificil moment în dialogul cu Austria în ultimele 3 luni pentru dumneavoastră, ca șef al diplomației?

Luminița Odobescu:

Sigur, cum am spus, nu putem să spunem tot, dar am avut și eu, la rândul meu, mai multe ca să spun așa întrevederi cu ministrul de Externe austriac, cu colegii mei austrieci din Ministerul de Externe, prezentându-le în detaliu poziția și încercarea de a debloca acest proces, în strânsă coordonare, pentru că de fiecare dată informam, discutam exact, am mers pe mai multe canale, să spun așa…

Cătălin Predoiu:

A trebuit să mergem în paralel, pe două avioane, dacă vreți…

Radu Tudor:

Componenta politică, odată confirmată, trebuia să se decline imediat în componenta politică de interne.

Luminița Odobescu:

Da, deci procesul este pe de o parte și politic, pentru că odată ce am avut acordul politic, a trebuit să-l transpunem în practică, ca să spun așa, în această decizie, care nu a fost simplu de negociat, pentru că este un text juridic cu implicații zilnice.

Radu Tudor:

Putem să vedem în continuare și decizia…

Cătălin Predoiu:

Mai lăsați un pic, dacă vreți, articolul ăsta 10, pentru că el explică puțin și de unde provine această frustrare, dacă vreți și sentiment că refuzul a fost cumva nejustificat de-a lungul anilor, pentru că vedeți, și în prima frază, în primul rând se vorbește de o decizie tot cu cuvântul decizie se termină paragraful și este vorba de acel articol 4, aliniat 2, care stabilește acest proces Schengen structurat pe două etaje.

Este un etaj tehnic, al criteriilor tehnice și al măsurilor tehnice din teren, al capacității de a implementa aquis-ul comunitar, dar este și un etaj politic, etajul deciziei politice la nivelul Consiliului. Or, confuzia de unde apare? Pentru că în textul tratatului 4 aliniat 2, de fapt e textul protocolului de accedere care însoțește actul, tratatul de aderare, se vorbește de o decizie a Consiliului care se ia de către statele membre, după ce se îndeplinesc criteriile tehnice.

A intrat cumva greșit explicat în primul rând, poate, de operatorii politici, în conștiința publică faptul că, odată îndeplinite criteriile tehnice, în mod automat trebuie să vină și decizia. Or, litera și spiritul tratatului spun că statele membre își păstrează decizia politică, în funcție de tot felul de criterii care țin inclusiv de natură internă, de politică internă, de securitate internă și așa mai departe.

Radu Tudor:

Când aștepți 12 ani, evident că…

Cătălin Predoiu:

E adevărat, dar cred că e datoria mea, a noastră să explicăm cum stau lucrurile în mod real.

Radu Tudor:

Deci faptul că noi am îndeplinit criteriile tehnice nu însemna automat că trebuia să intrăm în Schengen, trebuia să îndeplinim și, aș spune, votul politic.

Cătălin Predoiu:

Am depins foarte mult de aceste criterii, pentru că drumul e mult în spate, el pleacă de la declarațiile de pregătire din 2007-2008, semnate de ministrul Cristian David, ministrul liberal, pleacă de la chestionarul Schengen din noiembrie 2008, pleacă de la cele opt vizite de evaluare din mandatul ministrului liberal Blaga din 2009, 2010 până în 2011, de la tentative de a trece în faza politică, decizii prin Consiliu, blocate la momentul respectiv, 2011, de câteva ori, pe motiv de MCV, să nu uităm acest lucru care…

Deci nu e prima dată ceea ce s-a întâmplat anul trecut. Ce a fost diferit anul trecut e că a fost, într-adevăr, o decizie supusă la vot, dar ani de zile în spate au fost aceste tentative de a se depăși faza tehnică în faza politică și de a se lua o decizie și au fost diverse alte state care au spus Nu, din punct de vedere politic noi nu suntem pregătiți, fie pentru că aveți încă MCV, fie că Bulgaria încă n-a terminat reformele în justiție anul trecut, Olanda, fie pentru că în interior noi avem niște probleme de siguranță, iar acest aspect politic eu cred că va fi exersat foarte curând de România, pentru că gândim într-o notă optimistă ca în următorii ani în spațiul Schengen să ne punem problema să primim și alte state. Vorbim de Republica Moldova, de ce nu, Ucraina, de ce nu, Balcanii de Vest și o să vedem atunci că, deși vom vedea că statele îndeplinesc condițiile tehnice, statele candidate, sunt absolut convins că vom avea o mare dezbatere aici, în România, la nivel politic, Trebuie sau nu trebuie să ne dăm un vot politic? Asta a fost toată greutatea și de aici am plecat în discursul nostru cu partenerii austrieci.

Radu Tudor:

Din acest moment, s-au normalizat toate relațiile politice cu Austria, doamna ministru? Pentru că a fost momentul în care ambasadorul nostru la Viena, Emil Hurezeanu, a venit un pic acasă, au fost niște momente în care primul-ministru și președintele au exprimat niște supărări publice cât se poate de justificate, noi, la rândul nostru, eram de 10 ori mai supărați, oamenii obișnuiți.

Luminița Odobescu:

Eu spun că da, ca să mă exprim așa, diplomatic. Gheața a fost spartă și sigur că trebuie să lucrăm în continuare.

Cătălin Predoiu:

A fost spartă și topită.

Radu Tudor:

Vă întreb pentru că mi-ați spus că tot cu Austria va trebui să negociem în continuare și chestiunea terestră și atunci cumva o luăm de la capăt pe un subiect.

Luminița Odobescu:

Evident!

Cătălin Predoiu:

Nu numai cu Austria. Sunt toate statele membre interesate de acest lucru.

Radu Tudor:

Dar știm că toate celelalte state ne sprijină.

Cătălin Predoiu:

Da, dar vedeți că ați început dumneavoastră emisiunea cu un interviu pe o anumită temă. Sunt și alte teme. Migrațiune, criminalitate transfrontalieră, risc de terorism. Europa intră într-un ciclu, toată lumea… La anul sunt alegeri în 77 de state din lume, dacă nu mă înșel. Trei sau patru miliarde de oameni votează, mulți în Europa. Deci intrăm într-un context în care apartenența noastră va fi esențială și va trebui să discutăm și cu alte state.

Rămânerea în status-quo-ul dinainte de această decizie ne-ar fi expus foarte mult, pentru că eu nu sunt foarte sigur că toate statele ar fi continuat să rămână pe aceeași poziție dacă noi nu dobândeam acum acest statut, de a fi membru Schengen. Și nu suntem prima țară care intră etapizat în Schengen.

Radu Tudor:

Doamna ministru, în presa română, dacă îmi aduc bine aminte, pe site-ul G4Media s-a publicat un articol în care s-a spus că Statele Unite au jucat un rol important în dezghețarea relației dintre România și Austria și schimbarea opiniei Austriei în ceea ce ne privește. Este adevărat? Statele Unite au fost implicate, ne-au ajutat?

Luminița Odobescu:

Au fost mai mulți parteneri care ne-au ajutat, inclusiv Statele Unite.

Radu Tudor:

Și chestiunea aceasta a reprezentat, să spunem, momentul în care am văzut că se fisurează gheața sau a fost pur și simplu un sprijin așa, prietenesc Încercăm să vorbim și noi la Viena și gata?

Luminița Odobescu:

Cred că a fost rezultatul demersurilor coordonate, atât ale noastre, cât și ale partenerilor europeni. Sa nu uitam că și state membre precum Germania, Franța, Comisia Europeană, Parlamentul European, au fost alături de noi și au discutat permanent cu Austria, încercând să deblocheze acest proces.

Radu Tudor:

În septembrie, când ați fost în Statele Unite, i-ați rugat pe prietenii noștri, l-ați rugat pe Anthony Blinken, să ne ajute în acest demers?

Luminița Odobescu:

Da, evident!

Radu Tudor:

Și lucrul ăsta s-a întâmplat?

Luminița Odobescu:

Spunem că am beneficiat și de sprijinul Statelor Unite în acest proces.

Cătălin Predoiu:

Ce aș vrea să subliniez, dacă îmi permiteți…

Radu Tudor:

Presa europeană a marcat, să știți, toate aceste elemente de succesul de etapă al României, dar atenție, că toți vorbesc de succesul parțial și opoziția din România, respectiv liderii USR și AUR, spun că asta nu este o victorie, ca asta nu este, să spunem, ceea ce meritau românii, că de fapt durerea cea mare este pe frontiera terestră, nu pe frontiera aeriană și că noi nu suntem propriu-zis în Schengen. Cum le răspundeți?

Cătălin Predoiu:

Este o abordare puțin iresponsabilă, pentru că ignoră, cum spuneam, litera și spiritul tratatului, induce, dacă vreți, în eroare cu privire la modul în care se iau aceste decizii, și ignoră mai ales, cum spuneam, valoarea adăugată a acestei decizii, respectiv faptul că România devine stat membru Schengen, ceea ce e foarte important. Deci dacă un lider politic spune că e mai bine ca România să nu fie stat membru Schengen decât membru Schengen, atunci eu spun românilor că acel lider politic nu merită să-i reprezinte și nu le aduce servicii, dimpotrivă, le aduce numai deservicii. Pentru că o ambiție fundamentată pe demagogie și pe lipsă de eficiență practică a discursului politic și acțiunii politico-diplomatice, nu aduce decât poate două-trei declarații, rating la televizor, dar românilor nu le aduce nimic.

Această decizie aduce, și românii vor vedea în timp, că această decizie le aduce și la modul concret anumite avantaje și o altă poziție pentru țară.

Aș vrea să subliniez, vizavi de modul în care s-au armonizat toate aceste eforturi și toate aceste demersuri pe care prietenii și aliații noștri le-au făcut, ele au fost totdeauna în ariergarda, dacă vreți, eforturilor pe care cele două ministere le-au făcut. Noi am discutat direct cu omologii noștri, am antamat aceste discuții și abia ulterior am extins această paletă și întotdeauna, întotdeauna dialogul a fost și cu partenerii noștri, și al acestora, cu noi și cu Austria, și cu Bulgaria. Să nu uităm că am spus că ce a fost dificil a fost dificil să armonizăm toate cele trei poziții.

Dialogul a fost unul de respect reciproc. Austria nu este o țară pe care să o presezi, Austria e o țară pe care să o convingi, cu care trebuie să discuți foarte serios, foarte realist, arătând că înțelegi care e contextul și evident, promovându-ți interesele într-un mod demn și civilizat.

Radu Tudor:

Deci, cum ați spune, românul n-a mers cu amenințarea, a mers cu duhul blândeții?

Cătălin Predoiu:

Europa nu e construită pe amenințare. A mers cu, dacă vreți, persuasiunea și perseverența convingerii și a argumentelor, pentru că am adus permanent în discuție ceea ce avem de câștigat. Austria și România au de câștigat în perspectivă în consolidarea relațiilor noastre. Avem interese economice comune, și noi putem câștiga din aceste interese, și noi avem interes ca lucrurile să se desfășoare într-un mod cooperant, Austria, la rândul ei, are interese și am subliniat acest lucru, că interesele lor pot fi dezvoltate aici numai într-o relație de prietenie, constructiv și așa mai departe.

Am subliniat, de asemenea, performanța colegilor noștri de la Frontieră și din teren, care au redus migrația, care dezvoltă bune practici. La ultimul Consiliu JAI, comisarul Johansson a spus Ceea ce face România în proiectele-pilot este un exemplu de urmat de către toate statele membre și acesta ne dă și poziția de a ne exprima altfel în Consiliul JAI, pentru că poate sunt lucruri pe care și pe noi ne nemulțumesc în alte state membre. Pe mine, de exemplu. Aș vrea să spun niște lucruri în Consiliul JAI, o să le spun altfel acum. Putem cere lucruri…

Radu Tudor:

Cu siguranță!

Întrebarea pentru ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu și pentru ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, din partea colegei mele, Sabina Iosub.

Sabina Iosub:

Doamnă ministru, domnule ministru, întrebarea mea are doua direcții. Pe de o parte, ce a cedat România sau ce a promis România că va face pentru a intra maritim și aerian în Schengen și a doua parte a întrebării este când vom intra terestru în Schengen, pentru că în această decizie ce a fost publicată și astăzi se specifică faptul că acest Consiliu depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Concret, când ar trebui să intrăm terestru în Schengen?

Radu Tudor:

Ce am cedat, doamna ministru și când intrăm terestru în Schengen?

Luminița Odobescu:

Eu nu cred că România a cedat, pentru că dacă vorbim de pachetul cuprinzător al deciziei, într-adevăr, aceasta conține o serie de măsuri complementare care să consolideze cooperarea între România, Bulgaria și Austria în protecția frontierelor externe și vine exact așa cum a spus și domnul ministru, pe ceea ce deja România a făcut și ceea ce există în așa zisul Aquis comunitar.

Radu Tudor:

S-a speculat că cedăm ceva, că avem niște sarcini în plus, tema cea mai speculată a fost că vom primi migranți mulți din partea Austriei.

Luminița Odobescu:

Nu. Sunt prevederi care sunt clare, deja existente.

Radu Tudor:

Haideți să lămurim această chestiune cu migranții. Ce anume prevede exact acest mecanism? Vom primi înapoi acei migranți care au trecut ilegal prin România și au ajuns în alte state Schengen?

Cătălin Predoiu:

Migranții sunt la mine, vizele sunt la doamna. Nu am cedat, România nu a cedat nimic, nu și-a asumat nici o obligație în plus, sub aspectul protecției frontierelor și a combaterii migrației ilegale. O sa îmi argumentez afirmația.

Radu Tudor:

Vin mii de sirieni și de afgani din România, domnule Predoiu.

Cătălin Predoiu:

În documentul politic și în cel juridic se vorbește de întărirea controalelor la frontieră, deci nu cedăm nimic, pentru că noi facem controale la frontieră și vrem să ne întărim și e în interesul cetățenilor noștri. De investiții pe care Comisia Europeană să le facă în echiparea trupelor noastre de frontieră, Poliției de Frontieră, drone, scanere, radare și așa mai departe, deci nu cedăm, ci primim. Sprijin al ofițerilor Frontex, nu e nimic rău în asta. Și noi trimitem ofițeri Frontex în străinătate, anul sunt vreo 2600 plecați.

Radu Tudor:

Ziceți cu migranții, că acolo e tema.

Cătălin Predoiu:

La migranți este vorba de Regulamentul Dublin, adică acel regulament care organizează la nivelul tuturor statelor membre, modul în care sunt procesate migrațiile subsecvente sau secundare, mișcările secundare. Ce înseamnă mișcare secundară? Dau un exemplu foarte simplu, un cetățean al unui stat x, non membru Schengen accesează ilegal România, merge mai departe sau este înregistrat aici, în România, ca tentativă de accesare ilegală, este capturat în Austria, este returnat, potrivit acestui acord. Deci, nu orice fel de migrant. Și viceversa.

Radu Tudor:

Să explicăm simplu. Doar cei care au trecut prin România și care ajung în alte state europene Schengen ne sunt nouă returnați. Adică nu zecile de mii care vin pe la Lampedusa vor veni în România.

Cătălin Predoiu:

E un regulament pe care noi îl aplicăm deja și în asigurarea acestui regulament, de exemplu, anul acesta, 2022-2023, s-au returnat 150 de cetățeni, care au trecut deja prin România. Trecuseră deja prin România, e vorba de acei cetățeni pentru care ai responsabilitatea faptului că i-ai scăpat mai departe. Sau intră în România, procesează și primește o cerere de azil răspuns favorabil, dobândește azil în România, mai departe pleacă și este subiectul unei alte cereri de azil formulate în Austria, fără să declare faptul că are azil deja în România. Dacă acest lucru se descoperă ulterior, el este returnat în România, pentru că acolo a dobândit protecție internațională, iar sistemul ăsta funcționează reciproc. Și Germania funcționează și cu Franța, fuzionează cu toată lumea. Noi nimic în plus nu ne-am asumat prin aceste obligații.

Radu Tudor:

Știți că s-a speculat, se speculează chestiunea cu migranți, că odată intrați în Schengen și cu negocierile astea dure, noi a trebuit să facem niște compromisuri.

Cătălin Predoiu:

Atenție, Croația când a intrat în Schengen, anul trecut, cu toate frontierele, s-a văzut țintă, dacă vreți, a unui flux migratoriu crescut substanțial și s-a confruntat cu acest lucru, într-adevăr. Dacă vreți, este un dezavantaj care vine la pachet. De ce? Pentru că odată penetrată frontiera unei țări membră în spațiul Schengen, mai departe poate să plece mai ușor către alte frontiere, că nu mai există controalele interne. Și atunci, evident că orice țară care devine membră a spațiului Schengen, în primă fază devine o potențială țintă. Nu e cazul nostru, pentru că noi încă nu ridicăm controale la frontiera terestră, dar așa a fost cazul cu Croația și atunci s-au combinat aceste informații. Pe de altă parte, principala rută migratorie către Europa nu sunt Balcanii, ci Mediterana centrală, Mediterana de est.

Radu Tudor:

Știm datele acestea și am dat și hărțile Frontex și datele oficiale ale Comisiei.

Cătălin Predoiu:

Nu depinde decât de noi, domnule Radu Tudor, să ne protejăm frontiera.

Radu Tudor:

Ați spus că sunteți optimistă și probabil chestiunea asta a fost marcată ca atare de telespectatori. Sabina Iosub v-a întrebat când intrăm cu frontierele terestre, pentru că negocierea este în primul și în primul rând pe componenta politică, pe componenta diplomatică.

Luminița Odobescu:

Ceea ce pot să vă spun la acest moment este că vom continua demersurile diplomatice, împreună, în primul rând cu Austria și cu sprijinul Comisiei Europene și a celorlalți parteneri. Este foarte important să arătăm în continuare că frontierele noastre sunt sigure și acest lucru deja a fost dovedit anul trecut prin două misiuni voluntare și în plus, avem acest proiect pilot, care e un exemplu de bune practici, la granița dintre România și Serbia, pe care ni l-am asumat, tocmai ca să arătăm că în materie de azil putem să exportăm, ca să spun așa, bune practici de gestionare a frontierei externe a Uniunii Europene, cum este frontiera noastră cu Serbia. Acest lucru a fost recunoscut și apreciat de către toți partenerii noștri.

Până la urmă, așa cum a spus și domnul ministru, este în interesul nostru să protejăm granițele externe atât ale noastre, cât și ale Uniunii Europene, și acest lucru am arătat până acum și o să arătăm în continuare. Să nu uităm că lucrurile sunt în schimbare, nu numai în ceea ce privește migrația. Avem o decizie politică recentă pentru un nou pact de migrație și azil în Uniunea Europeană, dar avem amenințările teroriste.

Avem interesul să lucrăm împreună cu Austria, dar și cu ceilalți parteneri europeni, să facem mai sigur spațiul Schengen și să protejăm frontierele externe ale Uniunii Europene, să găsim până la urmă, împreună, soluții. De fapt, acesta este și obiectivul acestui acord politic pe care îl avem în materie de cooperare. Sunt măsuri complementare de consolidare a cooperării cu Austria în primul rând, dar și cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Radu Tudor:

31 martie 2024 intrăm cu frontierele aeriene și navale, fluviale. Care ar fi, să spunem, data aproximativă, perioada aproximativă în care sperați să dați un anunț bun și în legătură cu frontierele terestre? Oportunitatea, pentru că vorbim de Președinția belgiană, apoi vine Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene, deja Cătălin Predoiu oftează și îl văd. Trebuie să dăm românilor un orizont cât de cât.

Cătălin Predoiu:

Principalul nostru argument a fost și va rămâne în continuare protecția frontierelor, eficiența din teren. Contează, evident, demersurile diplomatice. Contează performanța la protecția frontierelor și combaterea migrației ilegale, a cooperării polițienești, a traficului de persoane, acolo trebuie să performăm. Și dacă vrem să performăm acolo, trebuie să și investim, nu numai în dotări logistice, dar și în statutul acestor oameni.

Așa cum după intrarea în Uniunea Europeană, concentrarea a fost pentru reformarea justiției, ridicarea MCV, și așa mai departe, acum, după părerea mea, după intrarea în Schengen, trebuie să avem ani de zile de concentrare pe toate forțele noastre de ordine publică, pentru că numai prin performanță să aducem acest rezultat.

Oricât de multe demersuri diplomatice să fac, să știți, nu există acel demers diplomatic de tip apăsare pe buton. Nu există doar un telefon care schimbă totul. Nu există doar un demers sau o scrisoare sau o vorbă sau o masă sau o negociere, ci există un ansamblu întreg de astfel de discuții și suport, dar care trebuie să se sprijine pe ceva, iar acel ceva este rezultatul din teren. Am spus că acele vizite de evaluare, cele opt din mandatul lui Blaga și două din mandatul lui Bode au contat foarte mult, măsurile luate în mandatul lui Vela, de asemenea, pentru că noi am putut să ne sprijinim pe un rezultat din teren foarte, foarte bun.

Cătălin Predoiu:

Care a fost factorul esențial, foarte scurt, Luminița Odobescu, care a transformat decizia de la opoziție sută la sută în septembrie, la acceptare în decembrie pentru aderarea României?

Luminița Odobescu:

Cred că a fost un cumul de factori. Pe lângă argumentele și determinarea noastră de a merge înainte, demersurile, evident, la toate nivelele, coordonarea, munca de echipă. Deci noi, dacă rămânem uniți și coordonați, reușim să mergem înainte și să avansăm.

Radu Tudor:

Declicul unde s-a produs?

Luminița Odobescu:

Declicul cred că s-a produs când am simțit că la începutul lunii decembrie eforturile dau rezultate și am spus acum este momentul. Sigur că procesul a fost unul mai complex, pentru că fiind împreună cu Bulgaria, a trebuit să așteptăm și decizia Olandei și practic au fost câteva etape în care am depins puțin de alte decizii, ca să spun așa. Pot să spun că ultima lună și ultimele zile din luna decembrie au fost extrem de intense. Au fost negocieri de zi și noapte pentru câteva, poate paragrafe esențiale, pe care le-am subliniat cu roșu, dar care ne-au luat câteva zile bune, ca să spun așa, tocmai pentru pentru a ne proteja foarte bine interesele.

Radu Tudor:

Cine v-a ajutat cel mai mult în acest demers, în acest succes?

Cătălin Predoiu:

Cel mai mult cred că ne-am ajutat noi și declicul de care vorbeați dumneavoastră s-a produs la noi în primul rând, pentru că am înțeles cum trebuie să procedăm și cum trebuie să abordăm. Pentru că, vedeți dumneavoastră, se poate spune nu unei persoane, două persoane, trei persoane, zece persoane, dar la foarte multe persoane e greu să mai spui nu și de asemenea în fața multor argumente. Cred că declicul a fost în momentul în care noi am reușit să asamblăm un mod coerent de abordare din mai multe unghiuri, de la mai multe etaje.

Radu Tudor:

Luminița Odobescu si Cătălin Predoiu, mulțumesc pentru acest dialog foarte sincer! Ne revedem în aceeași formulă, aici, în momentul în care avem decizia pentru intrarea cu frontierele terestre, de acord?

Luminița Odobescu:

De acord.

Cătălin Predoiu:

Știți că n-am vorbit nici de momentul ăsta, nu vorbesc nici de acela.

Radu Tudor:

Când o să vedem decizia, ne revedem aici și ne spuneți toate secretele.

Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Am aflat tot ceea ce trebuia să știm despre aderarea României la spațiul Schengen. Bine că am reușit să spargem gheața!

Ministerul Afacerilor Interne comunică:

Astăzi, 30 decembrie 2023, ora 22.38, Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria.

În conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024.

De asemenea, potrivit Deciziei Consiliului UE, în cursul anului 2024, Consiliul va depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor la frontiera terestră.

Decizia Consiliului UE prevede o serie de măsuri privind întărirea controlului la frontiere și combaterea migrației ilegale, precum și aplicarea Regulamentului Dublin.

România aplică deja măsurile sus menționate încă din cursul anului 2023. Decizia Consiliului UE nu conține obligații noi pentru România.

Decizia Consiliului UE este însoțită de două declarații politice complementare, una trilaterală Austria – România – Bulgaria și alta individuală a Comisiei Europene, care prevăd, de asemenea, măsurile de întărire a controlului la frontiere și de aplicare a Regulamentului Dublin, precum și angajamentul politic de a continua în 2024 discuțiile privind aplicarea acquis-ului integral Schengen, inclusiv cu privire la frontierele terestre.

Atât Decizia Consiliului UE, cât și declarațiile politice care o însoțesc, reflectă acordul politic la care Austria, România și Bulgaria au ajuns în 23 decembrie 2023.

Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Prim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe, diplomaților, europarlamentarilor, parlamentarilor care au susținut eforturile desfășurate. De asemenea, mulțumește tuturor partenerilor externi, Comisarului European, miniștrilor de interne austriac și bulgar, Comisiei Europene, președinției spaniole, colegilor miniștrii din Consiliul JAI, precum și celorlalți parteneri publici și privați cu care a interacționat și care au sprijinit acest demers.

Background

Discuțiile cu partea austriacă privind aplicarea integrală a acquis-ului comunitar Schengen au fost reluate după data de 23 August 2023, după întâlnirea dintre ministrul român de Interne și ministrul austriac de Interne și au fost continuate constant între cei doi miniștri pe parcursul lunilor care au urmat. În data de 9 decembrie 2023, partea austriacă a comunicat public în presa austriacă, prin intermediul ministrului austriac de externe, faptul că este deschisă la discutarea aplicării acquis-ului comunitar Schengen la frontiera aeriană (,,Air Schengen”) a României. În data de 11 decembrie 2023, în contextul Forumului ,,Salzburg”, desfășurat la Brdo (Slovenia), a avut loc o nouă rundă de discuții între miniștrii de Interne român și bulgar, în pregătirea întâlnirii cu ministrul de Interne austriac, care a avut loc o zi mai târziu, în data de 12 decembrie 2023. Cu ocazia trilateralei miniștrilor de interne România-Bulgaria-Austria de la Brdo (Slovenia), partea austriacă a confirmat oficial acordul pentru ridicarea controalelor la frontiera aeriană, dar, la propunerea părții române, au fost înregistrate și progrese semnificative legate de frontiera maritimă, partea austriacă reiterând, pe de altă parte, faptul că poziția legată de controlul la frontierele terestre va rămâne neschimbată în 2023. Cele trei părți au convenit continuarea discuțiilor cu obiectivul de a realiza un acord politic și a genera condițiile pentru o Decizie a Consiliului UE privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023. În urma contactelor și reuniunilor online care au urmat, cele trei părți au ajuns la acordul politic din 23 decembrie 2023. Ca urmare a acestui acord politic din 23 decembrie 2023, din data de 26 decembrie 2023 au avut loc discuții bilaterale, trilaterale și multilaterale între partea română, partea austriacă, partea bulgară, Comisia Europeană și Președinția spaniolă, soldate cu un acord asupra Proiectului de Decizie a Consiliului UE, acord la care s-a ajuns în data de 29 decembrie 2023, ora 23.40h. În data de 30 decembrie 2023, între orele 20.00h și 22.00h, Decizia Consiliului UE a fost votată de toate Statele Membre al UE.

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: (…) Am avut pe parcursul acestor luni precedente discuții complicate și ele rămân în continuare discuții complicate, dar, în același timp, clar există o mare diferență față de acum câteva luni de zile. Eu nu vreau să evaluez dacă e mult sau e puțin, este altceva, e ceva pe care putem construi, pe care putem continua. Eforturile care se fac și de către delegația noastră și de către delegația bulgară și delegația austriacă, dar în același timp și de către Comisie și Președinția spaniolă în acest cadru de discuții, dar și eforturile care se fac de către alți colegi din alte state membre, care susțin aceste discuții sunt îndreptate tocmai în direcția de a obține un rezultat palpabil, concret, în luna decembrie și în anul 2023.

Jurnalist: Va îndeplini Romania condițiile?

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Am avut discuții dimineață legate de posibilitățile tehnice de a lua o decizie în luna decembrie, plecând și de la situația concretă din fiecare dintre țările noastre și la ceea ce dorim fiecare și ce limite avem fiecare de a decide în aceste discuții. Pot să vă spun că aceste discuții vor continua și ele au fost pozitive, au adus ceva progrese, dar mai sunt încă multe lucruri de discutat. Aș vrea aici să mă refer, dacă tot ați întrebarea asupra unor chestiuni tehnice care au fost denumite, catalogate, apreciate în țară ca fiind condiții puse de Austria. În primul rând că în documente nu sunt numite condiții, sunt numite măsuri adiacente, dar hai să trecem de această semantică. În substanța lor sunt proceduri pe care la ora aceasta România le aplică. Sunt proceduri care sunt cuprinse în criteriile Schengen, în acordurile pe care le aplică, mai precis în Acordul Dublin. Deci la ora aceasta România aplică aceste proceduri și menționarea lor de către partea austriacă are în vedere dorința ca aceste proceduri să continue să fie aplicate. S-a creat emoție, din câte am văzut această perspectivă de a se transfera în masă din Austria în România cetățeni sirieni sau cetățeni afgani care ar fi migranți ilegali și în felul ăsta interesele noastre ar fi afectate.

Despre ce este vorba? În realitate este vorba de a proceda la retrimiterea acelor cetățeni care au intrat prin România, au fost înregistrați în Romania, în EURODAC sau în SIS – Sistemul Schengen și mai departe au migrat ilegal în Austria. Conform regulilor Dublin în vigoare, odată ce sunt capturați în Austria și constatați că sunt în stare de migrațiune ilegală, pe regulile existente, sunt trimiși în țara de unde au venit, adică în România. Nu e vorba de nicio altă procedură.

Vă dau numai o cifră. Anul acesta vorbim de 120 de cetățeni. Deci aplicând deja aceste reguli. Deci nu e nimic în plus pe care România să fie obligată să aducă, față de ce există în prezent în criteriile Schengen. (…)

În data de 05.12.2023, a avut loc, la Bruxelles, Belgia, secțiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, organizat de Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene. România a fost reprezentată de către domnul Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne.

Pe agendă au figurat subiecte referitoare la: starea generală a spațiului Schengen, Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România (informare), Pactul privind migrația și azilul, Regulamentul privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, azil și migrație: dimensiunea externă, consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei – securitate internă, implicațiile situației din Orientul Mijlociu pentru securitatea internă a UE, combaterea provocărilor de securitate: evaluare de către Consiliul consultativ de informații, Recomandarea Consiliului referitoare la un plan privind infrastructura critică.

În ceea ce privește subiectul referitor la starea generală a spațiului Schengen, ministrul român al Afacerilor Interne a apreciat calitatea Barometrului Schengen, subliniind că autoritățile române analizează cu toată seriozitatea informațiile incluse, dar mai ales pe cele care arată unde trebuie să se lucreze în continuare. A pus accent pe importanța verificărilor sistematice în bazele de date europene și pe pregătirea personalului care folosește sistemele europene. În mod cert, interoperabilitatea sistemelor va simplifica mult activitatea polițiștilor din teren, de aceea, este foarte important să continuăm cu calendarul de operaționalizare a sistemelor europene de informații. Referitor la aspectele de returnare a evidențiat importanța continuității procesului și eliminarea lacunelor, inclusiv de ordin legislativ, ce pot fi exploatate de cetățeanul terț subiect al returnării pentru a abuza de procedura de azil și pentru a se sustrage de la executarea returnării. Ministrul român a subliniat faptul că România nu numai că îndeplinește criteriile Schengen, dar performează în teren în ceea ce privește combaterea migrației ilegale, așa cum o demonstrează și statisticile din Barometrul Schengen, Frontex etc.

Cu privire la Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, demnitarul român a amintit eforturile României pentru asigurarea securității UE și implementarea la cele mai înalte standarde a criteriilor Schengen, fapt recunoscut unanim de toate Statele Membre UE. A mulțumit pentru sprijinul constant al Comisiei Europene, al Președinției spaniole, al statelor membre și al celorlalți actori instituționali implicați. A subliniat faptul că în lunile precedente am construit o foarte bună comunicare cu Austria, că discuțiile continuă și că există un dialog bun și intens cu ministrul austriac de interne. Ministrul român a demonstrat prin argumente faptul că nu există nicio incompatibilitate între extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și discuția privind îmbunătățirea performanței tuturor țărilor din Spațiul Schengen, respectiv întărirea Spațiului Schengen, dimpotrivă, cu România și Bulgaria în Spațiul Schengen, acesta va fi consolidat, pentru că ambele țări performează în combaterea migrației ilegale. A solicitat Președinției să identifice scenarii optime de gestionare a subiectului în continuare, astfel încât să fie facilitată adoptarea unei Decizii pozitive privind aderarea la spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an.

Ministrul român și-a încheiat discursul în cadrul Consiliului JAI cu următoarea declarație : „Așa cum spunea un mare om de stat (Abraham Lincoln), de multe ori este nevoie de mai mult curaj să faci ceea ce este bine, decât frica de a face ceea ce este greșit. La fel și noi, în JAI, trebuie să avem curajul să luăm decizia corectă și dreaptă de a extinde Spațiul Schengen cu România și Bulgaria.”

Comisarul european Ylva Johansson a reconfirmat în declarația din debutul și de la finalul dezbaterii faptul ca Romania aparține și trebuie să facă parte din spațiul Schengen. A mai subliniat că proiectul-pilot de la frontiera cu Serbia a produs rezultate solide și pozitive și că statele membre pot lua o decizie pozitivă privind aderarea României și Bulgariei în acest an.

Statele membre au intervenit pe rând subliniind faptul că cele două state îndeplinesc toate criteriile de aderare, sunt constructive și dedicate acestui proces și trebuie să devină membre cu drepturi depline cât de curând posibil. Statele membre au precizat că își mențin poziția de a susține o decizie de extindere. Ministrul austriac a subliniat că dorește un spațiu Schengen puternic.

În cadrul prânzului de lucru, referindu-se la implicațiile situației din Orientul Mijlociu pentru securitatea internă a UE, ministrul Afacerilor Interne a prezentat eforturile întreprinse de autorități pentru evacuarea civililor aparținând comunității românești care locuiește în Gaza, precum și ajutorul umanitar oferit de România. A evidențiat elementele cărora trebuie să li se acorde o importanță deosebită în actualul context, care poate genera o serie de riscuri la adresa securității interne, cu accent pe combaterea extremismului religios, dezinformării și discursului instigator la ură, asigurarea unei transparențe mai mari în privința tranzacțiilor cu criptomonede, pentru a contracara potențialele utilizări în scop ilicit ale acestora, cum ar fi finanțarea organizațiilor teroriste și, nu în ultimul rând, securizarea frontierelor. A menționat faptul că, în România, nivelul amenințării teroriste se menține scăzut. De asemenea, a subliniat faptul că în România trăiesc în pace multiple minorități, între care și comunitatea evreiască și cea arabă, inclusiv palestiniană, precum și faptul că minoritățile naționale sunt reprezentate în Parlament.

Cu privire la consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, demnitarul român a evidențiat importanța coordonării și a cooperării operaționale strânse cu toate părțile interesate, inclusiv cu autoritățile ucrainene și moldovene pentru abordarea riscurilor la adresa securității interne generate de războiul din Ucraina, subliniind că prevenirea și combaterea criminalității organizate, în special a traficului de ființe umane și a armelor de foc, rămân o prioritate. A menționat bunele relații și cooperarea cu Ucraina în protejarea frontierelor, că nu există probleme privind traficul de arme conform datelor existente la acest moment și că va avea în luna ianuarie o întâlnire cu omologul ucrainean la frontiera româno – ucraineană pentru a purta discuții privind întărirea protecției frontierei și a inspecta în teren modul de lucru al polițiștilor de frontieră din cele două țări. De asemenea, a subliniat excelenta colaborare cu autoritățile din Republica Moldova, precum și cu EUROPOL și Frontex.

Jurnalist:

Un Consiliu fără vot, dar cu speranțe pentru o procedură scrisă sau un consiliu extraordinar?



Cătălin Predoiu:

Aici e important să înțelegem ce se discută astăzi în Consiliu. Astăzi discutăm o evaluare, un barometru al Spațiului Schengen. E un instrument care se folosește de mai mulți ani de zile și presupune discutarea aspectelor de progres sau de vulnerabilități ale Spațiului Schengen, între toate statele membre, în Consiliul JAI. Deci și cele care sunt în Spațiul Schengen și cele care încă nu fac parte din Spațiul Schengen.

Deci astăzi nu se votează procesul de extindere a Spațiului Schengen. Și evident, pe lângă acest subiect, mai dezbatem și altele precum migrația, combaterea migrației ilegale și așa mai departe.



Jurnalist:

Doamna Ylva Yohansson a spus că vor fi prezentate rezultatele evaluări Bulgariei, care a ieșit foarte bine. A spus încă odată, citez, România și Bulgaria sunt foarte pregătite să adere. Suntem la final de an. La ce ne mai putem aștepta, pentru că astăzi nu se va lua un vot.



Cătălin Predoiu:

Da, e adevărat. Rezultatul evaluării în Bulgaria este pozitiv. Acum, ceea ce urmează important este dialogul dintre guvernul olandez și parlamentul olandez. Abia după aceea vom putea ști care sunt pașii următori.



Jurnalist:

Ne puteți explica dacă până la final de an sau în următoarele 10 zile, două săptămâni, ar putea să ia Parlamentul de la Haga o decizie. E timp suficient ca să se mai întâmple ceva anul acesta?



Cătălin Predoiu:

Da, timp pentru ca Parlamentul de la Haga și guvernul olandez să ia o decizie există. Și după ce această decizie este luată, putem să vedem dacă facem pași procedurali în continuare, dar timp există.



Jurnalist:

Se discută destul de intens în ultimele zile despre o posibilitate de a scădea profilul acestei lărgiri, printr-o trecere, știu eu, prin COREPER, la nivel de ambasadori și ulterior adoptarea ca punct A în ultimul consiliu ministerial al anului.



Cătălin Predoiu:

Am văzut. Se fac tot felul de speculații, scenarii, nu vreau să le comentez. Tot ce pot să vă confirm, factual, este că au loc discuții intense, sunt în permanent contact cu domnul ministru Karner, e și dânsul aici, la declarații.

Am avut chiar și aseară o întrevedere cu dânsul. O discuție foarte bună. Încă din 23 august, de când ne-am întâlnit și am resetat, dacă vreți, dialogul dintre ministerele noastre, am purtat permanent acest dialog. El e intens.

Am discutat în nenumărate rânduri, și la Viena și aici la Bruxelles, și oficial și informal. Acesta este canalul principal de discuții. Discutăm și cu mediul de afaceri. Cum spuneam, discuțiile sunt intense și sunt foarte bune.

Nu am păstrat dialogul strict la nivel de minister, am extins acest dialog. Schengen, extinderea Spațiului Schengen e un subiect de interes pentru cetățenii români, pentru companiile românești, dar, în același timp, și pentru mediul de afaceri austriac prezent în România și pentru mediul de afaceri din alte țări prezente în România, pentru partenerii noștri externi, există foarte multe interese economice la mijloc.

Toate aceste lucruri sunt avute în vedere și mai departe sunt convins că vom găsi acest spațiu pe care l-am amenajat pentru discuții diplomatice. Domnul Karner este în directă legătură cu domnul Nehammer. La rândul meu, informez pe președinte, primul-ministru, discut cu ministrul de Externe, deci se lucrează pe acest canal diplomatic.



Jurnalist:

Ne puteți spune dacă Austria ia în calcul scenariul abținerii sau acesta este un scenariu la care nu ne putem gândi?



Cătălin Predoiu:

Uitați-vă, în acest moment este prematur să fac speculații, ba chiar aș putea să spun că orice speculație ar dăuna discuțiilor. Tot ce pot să vă spun este că lucrăm pe acest canal – ministerul de Interne român, ministerul de Interne austriac, dar în legătură și cu alți decidenți politici.



Jurnalist:

Va fi o sesiune extraordinară? Foarte multă lume vorbește despre asta. Va fi o sesiune, un JAI extraordinar?



Cătălin Predoiu:

Cum v-am spus, există timpul necesar pentru continuarea discuțiilor și luarea deciziilor și există și formatele diplomatice și instituționale necesare pentru a organiza aceste decizii. Dar care dintre ele, e o speculație în acest moment și nu aș vrea să continui această speculație.

Eu mi-am propus când am început aceste discuții să fiu concentrat și să fiu realist și atent la detalii și să gândim mereu constructiv. Nu vreau să fac speculații, nu am făcut-o nici când am discutat MCV-ul. Și anul trecut, tot în ultima clipă, în decembrie, dacă vă aduceți aminte, s-au concretizat discuții care au avut loc ani de zile înainte.

În data de 15 noiembrie 2023 a avut loc o întrevedere în sistem videoconferință între Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne, și domnul Ihor Klymenko, ministrul Afacerilor Interne din Ucraina.

Cu acest prilej, cei doi miniștri au discutat despre prioritățile în cooperarea bilaterală din domeniul afacerilor interne, cu accent pe prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere. Demnitarii au salutat decizia ridicării relației bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, ceea ce a confirmat nivelul foarte bun al relațiilor româno-ucrainene.

Discuțiile reprezintă o continuare a celor convenite în cadrul primei ședinței comune a Guvernelor României și Ucrainei ce a avut loc la Kiev, la 18 octombrie 2023, de a se aprofunda colaborarea sectorială.

Unul dintre subiectele abordate a fost acela al fluidizării traficului la granița româno-ucraineană, interlocutorii fiind de acord că ambele state întreprind în prezent eforturi substanțiale pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere și pentru deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, în conformitate cu standardele Schengen. În plus, părțile acordă o atenție deosebită securizării frontierei, fiind apreciată deschiderea și susținerea reciprocă în cooperarea operativă dintre structurile de frontieră, precum și necesitatea întăririi capabilităților acestora.

Ministrul Predoiu a subliniat importanța unui dialog constructiv și deschis între cele două ministere, necesar pentru identificarea unor soluții eficiente în domeniile de interes reciproc. În context, partea română a reiterat deschiderea pentru dezvoltarea cadrului juridic de cooperare în domeniul prevenirii dezastrelor și lichidării acestora.

Totodată, Ministerul Afacerilor Interne, alături de celelalte autorități guvernamentale, va continua să ofere sprijin Ucrainei, în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă, atât timp cât acest lucru va fi necesar.

Tot cu acest prilej, oficialul român a reiterat angajamentul ferm al României în susținerea parcursului european al Ucrainei și disponibilitatea Ministerului Afacerilor Interne de a se implica activ în susținerea demersurilor.

La rândul său, ministrul Klymenko a mulțumit părții române pentru sprijinul constant și multidimensional acordat de România încă din prima zi a războiului și pentru susținerea neclintită în cadrul formatelor multilaterale de discuții.

„Avem în curs o serie de acţiuni de cooperare şi susţinere a autorităţilor ucrainene pe liniile de competență legală a MAI. Desfăşurăm protecţia şi controlul frontierelor prin patrule comune româno-ucrainene. Controlăm foarte bine situaţia în privinţa traficului de arme şi droguri. Practic nu avem trafic structurat de arme, persoane şi droguri prin frontiera terestră cu Ucraina, dincolo de anumite cazuri izolate depistate, ceea ce e un semn al caracterului disuasiv şi eficienţei măsurilor luate şi al eforturilor din teren ale poliţiştilor de frontieră români şi ucraineni, cărora le mulţumesc. Există încă loc de performanţă mai ridicată în combaterea traficului şi contrabandei de produse accizabile, în special ţigări. Am sprijinit şi vom continua să sprijinim pregătirea personalului ucrainean în domeniul asistenței civile şi intervenţiei la dezastre. Cooperarea poliţienească în combaterea crimei organizate merge de asemenea, foarte bine şi o vom continua. Am primit cu respect mulţumirile adresate de colegul meu, ministrul de interne ucrainean, Ihor Klymenko, pentru toate acţiunile de suport desfăşurate de MAI pentru Ucraina. Ele se încadrează în efortul general al României de a sprijini Ucraina. Consider că avem un viitor comun în Europa, e important să îl gândim şi să îl construim încă de astăzi, în beneficiul cetăţenilor noştri, inclusiv al minorităţilor noastre, cea ucraineană din România şi cea română din Ucraina”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu la finalul întâlnirii.

În data de 17.10.2023, Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, a avut o videoconferință cu Ylva Johansson, comisar european pentru Afaceri Interne, pe diferite teme de actualitate la nivel european.

Ministrul Predoiu a făcut o scurtă trecere în revistă a măsurilor luate de autoritățile române în vederea consolidării spațiului Schengen, amintind, printre altele, rezultatele foarte bune înregistrate în implementarea Proiectului Pilot la frontiera cu Serbia, gestionat de România împreună cu Comisia Europeană, continuarea activităților în vederea întăririi supravegherii frontierelor externe și combaterii criminalității organizate, sprijinul oferit de țara noastră statelor membre aflate în dificultate din cauza migrației ilegale, precum și susținerea activă și constructivă a României pe diferite dosare europene.

Doamna comisar Johansson a informat că, în opinia sa, rezultatele Proiectului Pilot sunt excelente, subliniind importanța aspectelor legislative și cooperarea cu Serbia și a mulțumit României pentru implicare. Cei doi demnitari au exprimat convingerea că rezultatele concrete, practice, ale implementării proiectului, precum și bunele practici dezvoltate la nivelul autorităților române, vor reprezenta o sursă valoroasă de inspirație pentru alți parteneri europeni. De altfel, raportul intermediar al Comisiei va prezenta argumente în plus pentru creșterea încrederii Statelor Membre în capacitatea noastră de a gestiona într-un mod eficient migrația. În cadrul dialogului, a fost subliniată determinarea României de a finaliza dosarul aderării la spațiul Schengen și sprijinul ferm al Comisiei Europene de a obține acest rezultat până la finalul acestui an.

Demnitarul român a transmis că Statele Membre vor fi informate cu privire la demersurile României în vederea întăririi spațiului Schengen cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 19 octombrie.

Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne, 28 ianuarie 2021

Cu ocazia Consiliului Justiție și Afaceri interne, desfășurat în data de 28 ianuarie 2021, în sistem videoconferință, ministrul afacerilor interne a readus în atenția participanților faptul că România nu face încă parte din spațiul de liberă circulație, ceea ce a avut un impact negativ la frontierele cu alte state membre în contextul pandemic actual, prin menținerea controlalelor la frontierele interne are efecte economice și sociale ce nu pot fi cuantificate.

A reamintit solicitarea reprezentanților Comisiei Europene de a extinde spațiul Schengen cu statele membre care îndeplinesc condițiile, care contribuie constant și activ la eforturile generale de întărire a securității Uniunii, dar care nu sunt încă membre Schengen. Totodată, a punctat din nou importanța unei perspective realiste asupra unui calendar de aderare, în vederea eliminării blocajului ce trenează din 2011

Prima reuniune a Forumului Schengen

În data de 30 noiembrie 2020 a avut loc prima reuniune a Forumului Schengen, la care au luat parte reprezentanți ai ministerelor de interne ale statelor member UE și asociate Schengen, membri ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, directori executivi ai agențiilor europene FRONTEX, EUROPOL și eu-LISA.

Discuțiile s-au axat pe îmbunătățirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen, revizuirea Codului frontierelor Schengen, precum și un management mai bun al frontierelor externe și consolidarea spațiului Schengen.

În acest context, pornind de la unul din aspectele abordate de Comisie legate de faptul că extinderea spațiului Schengen la toate statele membre UE continuă să aibă o importanță esențială, România și Bulgaria au solicitat reluarea discuțiilor privind aderarea la Schengen, fiind sprijinite de membri ai Parlamentului European, dar și de alte state membre

Primul raport privind Funcționarea Mecanismului de Evaluare și Monitorizare Schengen

La data de 25 noiembrie 2020, Comisia Europeană a publicat Primul raport privind Funcționarea Mecanismului de Evaluare și Monitorizare Schengen, elaborat în baza art. 22 din Regulamentul Consiliului nr. 1053/2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen. Mecanismul verifică punerea în aplicare a acquis-ului Schengen de către statele care aplică acquis-ul Schengen parțial sau integral și să evalueze capacitatea acelor state în care nu au fost încă ridicate controalele la frontierele interne de a face față provocărilor apartenenței la un spațiu fără controale la frontierele interne.

În termeni statistici, în primul ciclu multianual de evaluare Schengen, sub coordonarea Comisiei Europene, în perioada 2015-2019, au avut loc peste 200 de vizite de evaluare. Mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen a condus la îmbunătățiri substanțiale în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen în UE și și-a dovedit deja valoarea adăugată în asigurarea funcționării eficiente a spațiului Schengen Raportul situează România pe primul loc în ceea ce privește desemnarea de experți pentru vizitele de evaluare și în top 5 în privința selectării efective a experților nominalizați la vizitele de evaluare Schengen (procedura de selecție revenind Comisiei Europene). În cei cinci ani, o treime dintre experți au fost desemnați de doar cinci state membre: România, Polonia, Germania, Olanda și Elveția. Pentru mai multe detalii, Raportul Comisiei este disponibil prin intermediul https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0779&qid=1607019243899

Lansarea Pactului privind migrația și azilul

La data de 23.09.2020, Comisia Europeană a lansat Pactul privind migrația și azilul, publicat la, prin intermediul căruia a anunțat că va institui un Forum Schengen, cu implicarea autorităților relevante din statele membre (Ministerele de Interne, Poliția de Frontieră), pentru a încuraja cooperarea mai concretă și mai multă încredere reciprocă. Comisia consideră că, o dată pe an, ar trebui organizată o discuție în cadrul Forumului, la nivel politic, pentru a permite miniștrilor, membrilor Parlamentului European și altor părți interesate să impulsioneze politic acest proces de reformare a spațiului Schengen. De asemenea, Comisia a anunțat că va prezenta, în prima parte a anului 2021, o Strategie privind viitorul spațiului Schengen, ce va fi însoțită de inițiative legislative pentru consolidarea Codului Frontierelor Schengen și a mecanismului de evaluare Schengen.

Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne, 6-7 februarie 2019, București

Unul dintre subiectele de discuții pe agenda secțiunii afaceri interne a reuniunii informale a Consiliului JAI din 6-7 februarie 2019, de la București, a fost “Să facem Schengen să funcționeze”.
În baza unui document pregătit de MAI, în cadrul prânzului de lucru au fost purtate discuții cu privire la eliminarea controalelor la frontierele interne și impactul reintroducerii lor asupra libertății de circulație; de asemenea, au fost abordate o serie de aspecte ce vizează măsurile pe termen scurt și mediu necesare pentru a restabili funcționarea spațiului Schengen. Ministrul afacerilor interne a subliniat importanța subiectului, atât la nivel european cât și pentru România, din perspectiva faptului că participarea la o zonă de liberă circulație funcțională reprezintă obiectivul pentru care au fost depuse eforturi și au fost făcute investiții considerabile.
O parte din intervenienți, începând cu dl. Dimitris AVRAMOPOULOS, comisarul european pentru migrație, afaceri interne şi cetățenie, și dl. Claude MORAES, președintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, dar și o serie de state membre au reiterat sprijinul pentru aderarea României (și Bulgariei) la Schengen

Decizia Consiliului nr. 934/2018 permite Bulgariei şi României să aplice prevederile europene legate de SIS II fără nicio restricţie, eliminând astfel limitările prevăzute de art. 1 (4) din Decizia Consiliului 365/2010/UE din 29 iunie 2010 privind aplicarea  prevederilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în Bulgaria şi România.

Aceste limitări pentru România se traduc, în prezent, prin neintroducerea în SIS a semnalărilor românești privind cetățeni terți pentru refuzul intrării sau șederii și neaplicarea măsurii de urmat (refuzul intrării/șederii terților) cu privire la semnalările introduse de alte state membre în SIS.

De la data de aplicare a deciziei, respectiv 01.08.2018, autoritățile române (și bulgare) pot transmite la sistemul central SIS II propriile semnalări privind cetățeni terți ce au alerte în scopul refuzării  intrării sau șederii și sunt abilitate să pună în aplicare alertele altor state membre în același scop.

La data de 12 octombrie 2017 a fost adoptată Decizia Consiliului 2017/1908 prin care s-a acordat acces României și Bulgariei la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS).
VIS permite statelor care aplică integral acquis-ul Schengen în domeniul vizelor să schimbe informații despre vize și conectează consulatele acestora în țări terțe și puncte de trecere a frontierei externe. VIS procesează date și decizii referitoare la cereri de vize uniforme (Schengen) de scurtă ședere sau de tranzit. Adoptarea deciziei nu va permite, însă, României și Bulgariei să emită vize Schengen.

Până la adoptarea deciziei Consiliului de eliminare a controalelor la frontierele interne, autoritățile competente din Bulgaria și România vor avea acces la VIS, pentru  consultare, cu scopul:

(a) examinării cererilor de vize de scurtă ședere care urmează să fie eliberate de Bulgaria și de România în temeiul dreptului lor intern;
(b) luării hotărârii cu privire la cererile respective, inclusiv a hotărârilor de anulare, retragere, prelungire sau reducere a duratei de valabilitate a vizei eliberate în conformitate cu prevederile legislației naționale.

SITUAŢIA ACTUALIZATĂ PRIVIND CAZURILE DE REINTRODUCERE TEMPORARĂ A CONTROALELOR LA FRONTIERELE INTERNE

Statele unde se mai efectuează controale - pentru a diminua efectele fluxurilor migratoare de și, mai nou, din motive de securitate internă / amenințări teroriste:

GERMANIA:

• până la 11.11.2018
• la frontiera terestră cu AT, notificată și anterior

Notă: 13.09.2017 era data limită de prelungire conform Codului Frontierelor Schengen (CFS)

AUSTRIA: 

• până la 11.11.2018
• la frontierele notificate anterior - cu AT și SI
• “își rezervă dreptul” ca, în perioada 01.07 – 31.12.2018 (PRES AT) să efectueze controale la frontierele cu toate statele vecine (cazuri ocazionale, temporare, izolate, selective).

       Notă: 16.09.2017 era data limită de prelungire conform CFS

SUEDIA:

• până la 11.11.2018
• la frontierele notificate anterior - regiunile de sud şi de vest, podul Öresund între DK şi SE
• controalele pot fi extinse la toate frontierele interne, în funcție de analiza de risc continuă efectuată de Poliția SE (nivelul de amenințare general este în prezent 3 din 7)   

Notă: 12.11.2017 era data limită de prelungire conform CFS

NORVEGIA:

• până la 11.11.2018
• la frontierele notificate anterior - porturile cu legături tip feribot via frontiere interne cu DK, DE, SE

Notă: 26.11.2017 era data limită de prelungire conform CFS

DANEMARCA:

• până la 11.11.2018
• la frontierele notificate anterior - frontiera internă cu Germania – frontiera terestră şi conexiunile de feribot (porturile Gedser, Roedby, Roenne); se pot extinde la toate frontierele interne, în funcție de analiza de risc a Poliției Naționale DK,

     Notă: 04.01.2018 este data limită de prelungire conform CFS

FRANŢA (doar din motive legate de amenințări teroriste):

• până la 30.10.2018
• la toate frontierele interne, ca și anterior - interne terestre cu BE, LU, DE, CH, IT şi ES, precum și la frontierele aeriene şi maritime

      Notă: 13.11.2017 era data limită de prelungire conform CFS

În prezent se mai efectuează controale la frontierele interne ale următoarelor state:

• -  Austria, Danemarca, Germania, Norvegia, Suedia - până la 11.02.2017;
• -  Franţa ¹ - până la 26.01.2017.

__________________________________________________________________
¹ După atacul de la Nisa din 14.07.2016, s-a declarat stare de urgenţă pentru 6 luni.

SCURT ISTORIC ;

Pe fondul crizei migratorii care a atins cote alarmante în anul 2015, ca urmare a atacurilor teroriste sau pentru organizarea unor evenimente de mare amploare, mai multe state membre (Germania, Austria, Slovenia, Ungaria, Suedia, Danemarca, Belgia, Norvegia, Malta, Franţa, Polonia) au reintrodus și prelungit controalele la frontierele interne în conformitate cu prevederile Codului Frontierelor Schengen - Regulamentul nr. 399/2016.

La data de 04.03.2016 Comisia Europeană a adoptat Comunicarea privind „Întoarcerea la Schengen – O Foaie de parcurs” – COM (2016) 120 final, care prezintă etapele necesare pentru a „reinstaura” spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne şi pentru a aduce sistemul de management al frontierelor (interne şi externe) la o situaţie de normalitate până la sfârşitul anului 2016.

La data de 04.05.2016, Comisia a prezentat o propunere de Decizie de punere în aplicare a Consiliului de formulare a unei recomandări cu privire la controlul temporar la frontierele interne în circumstanţe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen. Aceasta a fost adoptată în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 12.05.2016 sub forma Deciziei nr. 894/2016, prin care s-a permis Germaniei, Austriei, Suediei, Danemarcei și Norvegiei să prelungească controalele la anumite secțiuni ale frontierelor interne pe o perioadă de până la 6 luni.

La data de 28.09.2016, Comisia Europeană a emis un raport privind reintroducerea controalelor de către cele 5 state afectate în cea mai mare măsură de fluxurile de migranți din Grecia, în contextul crizei fără precedent care a început în 2015 - COM(2016) 635 final /2016. Acest raport conține constatările făcute de Comisie în urma monitorizării modului în care sunt efectuate controalele temporare la frontierele interne. Concluzii generale:

•  Austria, Danemarca Germania, Norvegia, și Suedia au efectuat controale proporționale și în conformitate cu recomandarea Consiliului;
•  menținerea controalelor temporare la frontierele interne este încă necesară și asigură un răspuns adecvat la amenințarea identificată pentru securitatea internă și ordinea publică, contribuind la restabilirea ordinii în ceea ce priveşte fluxurile de persoane care trec anumite frontiere interne și, astfel, la reducerea deplasărilor secundare;
•  în conformitate cu recomandarea Consiliului, ar trebui totuși ca respectivele controale să continue să aibă un obiectiv clar, să fie limitate ca intensitate la minimul absolut necesar și să afecteze cât mai puțin posibil traversarea frontierelor interne de către publicul larg;
•  raportul nu aduce atingere deciziei de a prelungi sau nu aceste controale temporare efectuate la frontierele interne, la expirarea perioadei de șase luni prevăzută în recomandarea Consiliului (12.11.2016).

La data de 25.10.2016, Comisia a adoptat o nouă Recomandare privind extinderea controalelor temporare la anumite frontiere interne pentru o perioadă limitată de 3 luni la frontierele interne ale celor cinci state sus-menţionate. Comisia a considerat că, deşi situaţia s-a stabilizat treptat, nu sunt încă îndeplinite integral condiţiile stabilite în Foia de parcurs „Întoarcerea la Schengen”, care ar permite revenirea la o funcţionare normală a spaţiului Schengen. Propunerea Comisiei a fost adoptată de Consiliu la data de 11.11.2016 - Decizia de punere în aplicare nr. 19892016 a Consiliului din de formulare a unei recomandări cu privire la prelungirea controlului temporar la frontierele interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen.
În cazul Franţei, după atacul de la Nisa din 14.07.2016, s-a declarat stare de urgenţă pentru 6 luni.

Prelungirea masurilor temporare de reintroducere a controlului la frontierele interne

Belgia – 24.03 - 12.04.2016;
Danemarca – 04.04 - 03.05.2016;
Franţa – 28.03 - 26.04.2016;

Măsuri temporare de reintroducere a controlului la frontierele interne

Austria – 16 noiembrie2015 – 16 martie 2016, la toate tipurile de frontieră, în special la frontiera terestră dintre Slovenia şi Austria;
Danemarca – 4 ianuarie – 23 februarie 2016, la toate tipurile de frontieră, în special la frontierele maritime şi terestre cu Germania;
Franţa – 13 noiembrie 2015 – 27 martie 2016, la toate tipurile de frontieră;
Germania – 14 noiembrie 2015 – 13 mai 2016, la toate tipurile de frontieră, în special la frontiera terestră dintre Germania şi Austria;
Norvegia – 15 ianuarie – 15 martie 2016, la toate tipurile de frontieră, în special în porturile cu legătură între frontierele interne;
Suedia – 10 ianuarie – 9 martie 2016, la toate tipurile de frontieră, în special în porturile sudice şi vestice şi podul Öresund Bridge între Danemarca şi Suedia.

Aprobarea Concluziilor Consiliului cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen

Miniştrii de interne şi de justiţie din statele membre UE au adoptat astăzi, 09, iunie 2011, la Luxemburg, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), Concluziile Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria, prin care se recunosc eforturile făcute de România pentru îndeplinirea prevederilor acquis-ului Schengen, pe baza constatărilor făcute în rapoartele de evaluare, în cele 7 domenii aferente. Documentul concluzionează ca România este pregătită să adere la spaţiul Schengen.

Conform concluziilor propuse şi adoptate, discutarea Deciziei privind aderarea la spaţiul Schengen va avea loc la viitoarea reuniune a Consiliului JAI, în luna septembrie 2011.

România a fost reprezentată la reuniune de ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş şi de şeful Departamentului Schengen, chestor şef de poliţie Marian Tutilescu.

„Nu este vorba despre o amânare a aderării la spaţiul Schengen, pentru că nu acesta a fost subiectul pe agenda Consiliului JAI. Dimpotrivă. Faptul că miniştrii de interne au adoptat concluziile Consiliului în forma convenită reprezintă încă un semnal pozitiv, după votul majoritar din Parlamentul European, de ieri, 8 iunie. Am mulţumit preşedinţiei ungare şi statelor membre care ne-au susţinut, pentru sprijinul constant acordat de-a lungul procesului de aderare, care a fost, în opinia noastră, unul complex şi dificil”, a declarat Traian Igaş.

Ministrul Administraţiei şi Internelor a adăugat: „Nu este o surpriză pentru nimeni că am îndeplinit toate cerinţele pentru a fi stat membru. Astăzi am primit recunoaşterea oficială a acestui lucru, prin vocea miniştrilor de interne din statele membre. Decizia finală cu privire la data aderării noastre la spaţiul Schengen se va lua, cel mai probabil, în luna septembrie a acestui an.”

Informaţii de background

Pentru a adera la spaţiul Schengen, România a parcurs un proces de evaluare, care a constat în mai multe etape:

- transmiterea Declaraţiilor de pregătire (Declaration of readiness) privind aderarea la spaţiul Schengen;
- completarea si transmiterea chestionarului Schengen.
- desfăşurarea vizitelor de evaluare Schengen, pentru verificarea, în teren, a stadiului implementării acquis-ului Schengen.

Pe parcursul anilor 2009 şi 2010 au fost organizate vizite de evaluare Schengen care au fost finalizate cu succes în luna ianuarie 2011 odată cu aprobarea ultimului raportul de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE, în cadrul reuniunii grupului de lucru Scheval.

Votul final în plenul Parlamentului European, asupra raportului privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen , a avut loc la data de 8 iunie 2011 (487 voturi „pentru”, 77 – „împotrivă” şi 22 de abţineri).

Parlamentul European, pentru aderarea României la Spatiul Schengen

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, salută decizia adoptării în Parlamentul European, cu o largă susţinere, a Raportului privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, redactat de raportorul Carlos Coelho.

Raportul privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen a fost adoptat în Parlamentul European astăzi, 8 iunie a.c., cu 487 voturi „pentru”, 77 – „împotrivă” şi 22 de abţineri.

„Numărul mare de europarlamentari care au votat astăzi în favoarea aderării României la Spaţiul Schengen demonstrează încă o dată că ţara noastră, Ministerul Administraţiei şi Internelor – în particular, a îndeplinit toate criteriile de aderare şi merită să facă parte din spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie. Votul favorabil reflectă încrederea parlamentarilor europeni în capacitatea noastră de a asigura securitatea frontierelor Uniunii Europene şi de a gestiona la nivelul standardelor Schengen toate responsabilităţile ce derivă din statutul de stat membru. Urmează discuţiile de mâine din cadrul Consiliului JAI, când aşteptăm, de asemenea, un semnal pozitiv, respectiv un orizont mai clar cu privire la aderarea noastră la spaţiul Schengen în cursul acestui an”, a declarat ministrul Traian Igaş.

Întâlnire bilaterală, Ruse, republica Bulgaria, martie 2011

În data de 10 martie 2011, a avut loc la Ruse, o reuniune de lucru între delegaţiile Ministerului Administraţiei şi Internelor al României şi Ministerului de Interne al Bulgariei. Cele două delegaţii au fost conduse de domnul Marian TUTILESCU, şef al Departamentului Schengen din cadrul MAI, respectiv domnul Dimitar GEORGIEV, vice-ministru de interne din Bulgaria. Din delegaţia română au făcut parte reprezentanţi ai Direcţiei Schengen, Direcţiei Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, Poliţiei de Frontieră, Poliţiei Române, Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională, Parchetului General şi ataşatul de afaceri interne român din Bulgaria.

Discuţiile s-au purtat pe trei paliere, concretizate în trei grupuri de lucru:

În cadrul primului grup de lucru, şefii celor două delegaţii au discutat despre evoluţiile din cele două state în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen şi atingerea acestui scop comun într-un termen predictibil. A fost apreciată pozitiv cooperarea bilaterală româno-bulgară şi s-a convenit să fie continuate întâlnirile periodice în acelaşi format.

Al doilea grup de lucru, compus din experţi ai poliţiei şi poliţiei de frontieră din cele două state, a luat în discuţie formele de cooperare bilaterală existente. S-a decis organizarea unor şedinţe de lucru în zonele de frontieră între experţii români şi bulgari în domeniu. Pe lângă controalele comune din trafic şi patrulele comune din staţiunile de pe litoral, ce sunt deja implementate, cele două părţi au convenit să organizeze operaţiuni comune pe Dunăre şi activităţi comune pe linia combaterii criminalităţii economico-financiare.

Al treilea grup de lucru, constituit din reprezentanţi ai structurilor de cooperare internaţională, supraveghere operativă şi autorităţile judiciare, a finalizat o procedură comună privind implementarea procedurii de supraveghere transfrontalieră, prevăzută în Convenţia Schengen. S-a stabilit iniţierea unor sesiuni de pregătire comune în acest domeniu.

Informaţii de background

În 2008, printr-o declaraţie comună, România şi Bulgaria şi-au manifestat intenţia de a adera împreună la spaţiul Schengen în martie 2011. Cele două state au întreprins măsuri pentru îndeplinirea standardelor Schengen în domeniile de evaluare Schengen (cooperare poliţienească, vize, protecţia datelor personale, frontiere şi Sistemul Informatic Schengen). În perioada 2009-2010, au fost organizate vizite de evaluare Schengen pe aceste domenii în cele două state, cu participarea unor echipe de experţi UE. Toate rapoartele de evaluare Schengen ale României au fost aprobate oficial la Bruxelles.

Adoptarea raportului de evaluare Schengen a României în domeniul SIS/SIRENE

În data de 28 ianuarie 2011 a avut loc reuniunea grupului de lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.

Cu această ocazie, a fost adoptat raportul de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE, aferent ultimei misiuni de evaluare care s-a desfăşurat în perioada 06-10 decembrie 2010.

În acest fel, România a încheiat cu succes procesul de evaluare Schengen.

Informaţii de background

Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfăşurate pe parcursul anilor 2009-2010, au fost  aprobate succesiv în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen al Consiliului UE.

Principala concluzie a rapoartelor de evaluare Schengen adoptate până în prezent şi a acestui ultim raport este că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este pregătită să adere la spaţiul Schengen.

Fiecare raport de evaluare conţine recomandări, de ordin legislativ, procedural, de infrastructură, făcute de experţii care au vizitat România, pe care ţara noastră trebuie să le implementeze până la data aderării la spaţiul Schengen. Din momentul aprobării rapoartelor de evaluare, a fost monitorizată implementarea acestor recomandări, stadiul fiind apreciat în cadrul aceluiaşi grup de lucru.

Franţa a exprimat rezerve de examinare asupra acestui ultim raport la precedenta reuniune a grupului de lucru Evaluare Schengen, pe care însă nu le-a mai menţinut la această şedinţă.

Vizita de reevaluare Schengen a României în domeniul frontierelor aeriene si terestre

În perioada 15 – 17 noiembrie 2010 a avut loc misiunea de reevaluare Schengen a României în domeniul frontierelor aeriene şi terestre.

Din echipa de evaluare au făcut parte experţi din statele membre Schengen şi un reprezentant al Secretariatului General al Consiliului UE, şefii echipei de evaluare fiind reprezentantul Suediei (pentru frontiere aeriene) şi reprezentantul Spaniei (pentru frontiere terestre).

Locaţiile vizitate au fost aeroporturile internaţionale Henri Coandă Bucureşti, inclusiv terminalul „Ţiriac Air” şi Traian Vuia Timişoara, precum şi punctele de trecere a frontierei Moraviţa rutier şi Stamora Moraviţa feroviar.

Pe parcursul acestei vizite, instituţiile evaluate au fost: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor (Poliţia de Frontieră).

De asemenea, discutarea şi posibila adoptare a proiectului de raport de reevaluare a României a fost inclusă pe agenda grupului de lucru Evaluare Schengen, planificată a se desfăşura în data de 10 decembrie 2010, la Bruxelles.

Informaţii de background

Orice stat care îşi propune să adere la spaţiul Schengen trebuie să treacă printr-un proces de evaluare. În acest context, trebuie să facă dovada faptului că a îndeplinit toate condiţiile necesare pentru a fi stat membru Schengen.

Procesul de evaluare Schengen este responsabilitatea Grupului de lucru Evaluare Schengen, care este format din reprezentanţi ai statelor membre, Comisiei Europene şi Secretariatului General al Consiliului UE.

Prima parte a procesului de evaluare constă în completarea unui chestionar extins, care este remis statului respectiv. Acest chestionar conţine întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor Schengen. Răspunsurile la acest chestionar sunt discutate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen.

În momentul în care au fost obţinute suficiente informaţii, sunt demarate vizitele de evaluare. Scopul vizitelor de evaluare Schengen constă în verificarea în teren a îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare implementării acquis-ului Schengen în domeniu, pentru dobândirea de către România a calităţii de stat Schengen cu drepturi depline.

Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Departamentul Schengen, a coordonat organizarea acestor vizite.

APROBAREA PLANULUI DE ACTIUNE SCHENGEN REVIZUIT 2010

În data de 08.09.2010 a fost aprobat de către Guvernul României Planul de Acţiune Schengen revizuit 2010, prin intermediul unui Memorandum.

De la momentul ultimei revizuiri a Planului de Acţiune Schengen, în 2009, şi până în prezent, au fost organizate 6 vizite de evaluare Schengen, în domeniile cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre.

Pe baza rapoartelor de evaluare ale acestor misiuni, au rezultat măsuri şi recomandări de ordin legislativ, tehnic, infrastructură, organizatoric, de pregătire a personalului, din partea Comitetului de evaluare, sintetizate sub forma Planului de Acţiune Schengen revizuit 2010, a căror îndeplinire, până la sfârşitul anului 2010, este esenţială pentru aderarea la spaţiul Schengen în termenul propus – martie 2011.

Planul de acţiune mai conţine măsuri ce trebuie îndeplinite în cursul acestui an în vederea pregătirii vizitei de reevaluare în domeniul frontiere aeriene din perioada 15-17.11.2010 şi a ultimei misiuni de evaluare Schengen, în domeniul SIS/SIRENE, care se va desfăşura în perioada 06-10.12.2010.

Dintre instituţiile responsabile cu ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute în Planul de Acţiune Schengen revizuit 2010, fac parte următoarele: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Informaţii de background

În conformitate cu Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen 2008-2011, Planul de Acţiune Schengen este un document programatic care stabileşte criteriile preliminare aderării la spaţiul Schengen, în scopul identificării şi prioritizării acţiunilor care urmează să fie adoptate pentru îndeplinirea precondiţiilor necesare implementării depline a acquis-ului Schengen.

Planul de Acţiune Schengen a fost revizuit anual pentru identificarea în timp util a tuturor măsurilor necesare procesului de aderare şi pentru ajustarea celor deja stabilite în funcţie de noul context naţional juridic şi instituţional, precum şi raportat la evoluţiile din domeniu înregistrate la nivel european, astfel încât să fie evitate orice întârzieri de natură a aduce prejudicii acestui proces.

Inaugurarea Biroului SIRENE national

.În data de 16 septembrie 2010 a fost inaugurat Biroul SIRENE national din cadrul Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala.

Biroul SIRENE naţional reprezintă structura specializatã din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor care asigurã realizarea schimbului de informaţii suplimentare cu birourile SIRENE din celelalte state membre, în cadrul cooperării poliţieneşti internaţionale derulate între statele membre Schengen, în conformitate cu prevederile Convenţiei de Aplicare a Acordului de la Schengen.

Biroul SIRENE , funcţionează  24/7, pentru a asigura continuitatea fluxului de informaţii între birourile naţionale echivalente şi autorităţile naţionale competente.

Atribuţiile Biroului SIRENE naţional sunt prevăzute în conformitate cu Legea nr.141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen.

Biroul naţional SIRENE va fi supus procesului de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE care va avea loc în perioada 06-10 decembrie 2010.

Informaţii de background

În luna septembrie 2010, a fost aprobat la Bruxelles programul vizitei de evaluare Schengen în domeniul SISI/SIRENE care va avea loc în luna decembrie 2010. Aceasta este ultima vizită de evaluare la care România a fost supusă pe parcursul ultimilor doi ani.

Până în prezent, au fost trecute cu bine  6 vizite de evaluare Schengen, în domenii foarte complexe (cooperare poliţienească, vize, protecţia datelor personale, frontiere maritime, frontiere aeriene şi frontiere terestre), gradul de pregătire pentru implementare a acquis-ului Schengen fiind apreciat la un nivel înalt de experţii evaluatori.

Termenul asumat de autorităţile române pentru aderarea la spaţiul Schengen este luna martie 2011.

Aprobarea raportului de evaluare Schengen a României în domeniul frontierelor terestre

În data de 15 iulie 2010, cu ocazia reuniunii grupului de lucru evaluare Schengen (SCH-EVAL), a fost aprobat raportul de evaluare Schengen a României în domeniul frontierelor terestre.

Raportul nu recomandă reevaluarea ţării noastre şi conţine situaţia identificată în teren de echipa de evaluare, concluziile şi recomandările pe care România trebuie să le implementeze în perioada următoare.

Instituţiile abilitate au demarat deja procesul de remediere a neajunsurilor identificate de echipa de evaluare urmând ca progresele înregistrate să fie prezentate în cu ocazia reuniunilor care se desfăşoară lunar la nivelul Grupului de Lucru SCH-EVAL. 

În cadrul aceleiaşi reuniuni au fost adoptate activităţile din programul viitoarei vizite de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE. Perioada exactă de desfăşurare a vizitei va fi stabilită ulterior, în cadrul lucrărilor SCH-EVAL din a doua jumătate a anului 2010, în concordanţă cu calendarul prestabilit.

Aceasta va reprezenta ultima vizită din cadrul procesului de evaluare Schengen prin care România a trecut pe parcursul a doi ani.

Până în prezent, procesul de evaluare Schengen a fost trecut cu succes. Acum,  atenţia autorităţilor române cu competenţe în domeniu, se concentrează pe îndeplinirea condiţiilor necesare în vederea operaţionalizării SIS în România.

În vederea pregătirii în cele mai bune condiţii a vizitei de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE,  în perioada 20-24 iulie 2010, va avea loc o misiune de pre-evaluare cu sprijinul a doi experţi europeni, cu vastă experienţă în domeniul de referinţă.

Informaţii de background

În perioada 27 martie - 01 aprilie 2010, a avut loc vizita de evaluare Schengen a României în domeniul frontierelor terestre. Aceasta a fost cea de-a şasea vizită de evaluare care a avut loc în ţara noastră, după vizitele de evaluare în domeniul cooperării poliţieneşti, protecţiei datelor personale, vizelor, frontierelor maritime şi aeriene, care s-au desfăşurat în lunile martie, aprilie, iunie, septembrie şi noiembrie 2009.

Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Departamentul Schengen, a coordonat organizarea acestei vizite.

Scopul vizitelor de evaluare Schengen constă în verificarea în teren a îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare implementării acquis-ului Schengen în domeniu, pentru dobândirea de către România a calităţii de stat Schengen cu drepturi depline.

Pe parcursul vizitei, instituţiile evaluate au fost : Ministerul Administraţiei şi Internelor (Poliţia de Frontieră şi Oficiul Român pentru Imigrări), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Autoritatea Naţională a Vămilor.

Din echipa de evaluare au făcut parte 11 experţi din statele membre Schengen, un reprezentant al Secretariatului General al Consiliului UE, precum şi un reprezentant al Comisiei Europene.

Adoptarea Deciziei Consiliului de aplicare a prevederilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în România şi Bulgaria.

În data de 29 iunie 2010, cu ocazia Consiliului Agricultură (AGRI) a fost adoptată Decizia Consiliului de aplicare a prevederilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în România şi Bulgaria.

Adoptarea acestei Decizii reprezintă o etapă procedurală extrem de importantă în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen, care va permite autorităţilor române să înceapă introducerea datelor în SIS şi în consecinţă, să organizeze în bune condiţii misiunea de evaluare în acest domeniu.

Anterior votului din data de 29 iunie 2010, proiectul de Decizie a fost adoptat de către plenul Parlamentului European, cu 525 voturi pentru, 18 împotrivă şi 54 abţineri, pe baza raportului întocmit de raportorul Carlos Coelho şi prezentat în data de 31 mai 2010, în cadrul Comitetului LIBE.

Informaţii de background

În perioada 29 aprilie-1 mai 2009, a avut loc misiunea de evaluare Schengen în domeniul protecţiei datelor personale.

Urmare a acestui fapt, în data de 29 iulie 2009, a avut loc la Bruxelles, reuniunea grupului de lucru Evaluare Schengen, ocazie cu care a fost aprobat raportul de evaluare Schengen a României în domeniul protecţiei datelor personale.

Confom procedurii existente, ulterior aprobării raportului, Secretariatul General al Consiliului UE a demarat o activitate de monitorizare a recomandărilor existente, aşa-numita procedură de follow-up.

Progresele înregistrate de România în îndeplinirea acestor recomandări au fost prezentate în cadrul reuniunilor grupului de lucru Evaluare Schengen.

La sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor a avut loc astăzi, 10 iunie a.c., reuniunea Comisiei Naţionale de Autoevaluare Schengen, prezidată de ministrul Administraţiei şi Internelor, domnul Vasile Blaga.

Cu acest prilej, Comisia a adoptat o hotărâre privind Planul de Acţiune Schengen revizuit 2010, document ce urmează a fi supus aprobării Guvernului României, printr-un memorandum.

Acest plan conţine măsuri clare şi termene pentru îndeplinirea tuturor cerinţelor necesare pentru aderarea României la Spaţiul Schengen în martie 2011.

Prin acest document, Comisia Naţională de Autoevaluare Schengen şi-a propus ca până la finalul lunii decembrie a.c. toate obiectivele să fie îndeplinite.

Ministrul Vasile Blaga a solicitat instituţiilor şi autorităţilor responsabile acţiuni rapide şi ferme pentru implementarea măsurilor rămase pentru îndeplinirea obiectivelor în termenele stabilite, până la finalul acestui an.

Agenda de lucru a inclus şi teme precum analiza concluziilor şi recomandărilor vizitei de evaluare Schengen în domeniul frontierelor terestre, care a avut loc în România în perioada 26 martie - 1 aprilie a.c., stadiul lucrărilor de infrastructură de la Aeroporturile Otopeni şi Timişoara, situaţia fondurilor contractate prin instrumentul Facilitatea Schengen şi stadiul implementării contractelor respective.

La reuniune au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Departamentului pentru Afaceri Europene, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Autorităţii Naţionale a Vămilor, Ministerului Justiţiei, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului Român de Informaţii, Autorităţii Naţionale pentru Administrarea şi Reglementarea în Comunicaţii, Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Secretariatului General al Guvernului, Oficiului de Plăţi şi Contracte Phare.

Informaţii de background

Comisia Naţională de Autoevaluare Schengen este un organism inter-ministerial care are rolul de a coordona, promova şi reprezenta politicile şi acţiunile de analiză şi dezvoltare în domeniul implementării acquis-ului Schengen.

Preşedintele Comisiei este ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, iar preşedintele executiv este secretarul de stat în M.A.I., şef al Departamentului Schengen, chestor şef de poliţie Marian Tutilescu.

România intenţionează să intre în Spaţiul Schengen în martie 2011, eliminând astfel controalele la frontierele sale interne. În vederea atingerii acestui obiectiv, ţara noastră trece printr-un proces de evaluare Schengen pe mai multe domenii. Până în prezent, au avut loc şase vizite de evaluare, ultima fiind programată pentru lunile noiembrie/decembrie 2010.

SERVICIUL COMUNICARE

Raportul de evaluare Schengen în domeniul frontierelor aeriene a fost adoptat

În data de 3 mai 2010 a avut loc la Bruxelles, reuniunea Grupului de Lucru Evaluare Schengen în cadrul căreia statele membre au adoptat raportul de evaluare Schengen al României în domeniul frontierelor aeriene.

Conform raportului de evaluare elaborat în urma vizitei de evaluare Schengen, care s-a desfăşurat în România în luna noiembrie 2009, ţara noastră îndeplineşte în mare măsură condiţiile necesare aderării la spaţiul Schengen. 

Având în vedere că la momentul efectuării vizitei de evaluare cele două aeroporturi evaluate, „Henri Coandă” Bucureşti şi „Traian Vuia” Timişoara, se aflau în plin proces de modernizare şi extindere a infrastructurii, echipa de experţi străini a decis revizitarea acestora după finalizarea lucrărilor.

O vizită de reevaluare a celor două aeroporturi menţionate va avea loc, cel mai probabil, în luna noiembrie 2010 şi va urmări în principal conformitatea infrastructurii aeroportuare cu standardele Schengen.       

Informaţii de background

Pe parcursul anului 2009 şi 2010 România a fost supusă unui număr de şase vizite de evaluare Schengen: cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, frontiere maritime, aeriene şi terestre.

În prezent, se aşteaptă raportul de evaluare în domeniul frontiere terestre.

Ultima vizită de evaluare urmează să se desfăşoare în perioada 29 noiembrie – 3 decembrie 2010 şi vizează domeniul SIS/SIRENE.

Comunicat de presa privind semnarea contractului RO-FSCH 1.2 – Furnizare terminale TETRA – lotul 1

Comunicat de presa privind semnarea contractului RO-FSCH 1.2 – Furnizare console dispecer TETRA – lotul 2

Comunicat de presa privind semnarea contractului RO-FSCH 3.1 Extinderea RCVD

Comunicat de presa privind semnarea contractului RO-FSCH 9.1 Upgrade RCVD

Vizita de Evaluare Schengen a României in Domeniul Frontierelor Terestre

În perioada 27 martie - 01 aprilie 2010, va avea loc vizita de evaluare Schengen a României în domeniul frontierelor terestre. Aceasta este cea de-a şasea vizită de evaluare care are loc în ţara noastră, după vizitele de evaluare în domeniul cooperării poliţieneşti, protecţiei datelor personale, vizelor, frontierelor maritime şi aeriene, care s-au desfăşurat în lunile martie, aprilie, iunie, septembrie şi noiembrie 2009.

Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Departamentul Schengen, coordonează organizarea acestei vizite.

Scopul vizitelor de evaluare Schengen constă în verificarea în teren a îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare implementării acquis-ului Schengen în domeniu, pentru dobândirea de către România a calităţii de stat Schengen cu drepturi depline.

Pe parcursul vizitei, instituţiile evaluate sunt : Ministerul Administraţiei şi Internelor (Poliţia de Frontieră şi Oficiul Român pentru Imigrări), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Autoritatea Naţională a Vămilor.

Din echipa de evaluare fac parte 11 experţi din statele membre Schengen, un reprezentant al Secretariatului General al Consiliului UE, precum şi un reprezentant al Comisiei Europene.

În urma acestei vizite, experţii vor redacta un raport care va cuprinde concluziile şi recomandările echipei de evaluare. Acesta va fi ulterior aprobat în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen, la Bruxelles, în prima jumătate a anului 2010.

Informaţii de background

Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă unul din obiectivele strategice ale României după 1 ianuarie 2007. România şi-a stabilit ca termen pentru aderarea la spaţiul Schengen, martie 2011 şi respectarea acestui calendar este imperios necesară.

 Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, România trebuie sa traverseze un proces de evaluare, care constă în mai multe etape. Până în prezent, în conformitate cu cele convenite cu Secretariatul General al Consiliului UE şi cu preşedinţiile succesive ale UE, ţara noastră a realizat două dintre aceste etape:

1. transmiterea Declaraţiilor de pregătire privind aderarea la spaţiul Schengen
2. completarea si transmiterea chestionarului Schengen.

 De asemenea, a demarat a treia şi cea mai importanta etapă, care este:

1. Cooperare poliţienească - 23-29 martie 2009
2. Protecţia datelor personale - 29 aprilie - 1 mai 2009
3. Vize - 2-11 iunie 2009
4. Frontiere maritime - 3-7 septembrie 2009
5. Frontiere aeriene - 15-18 noiembrie 2009

 În afară de activitatea care se desfăşoară în perioada 27 martie - 01 aprilie 2010, România va mai fi supusă către sfârşitul acestui an şi vizitei de evaluare Schengen în domeniul SIS/SIRENE

Întâlnire România-Bulgaria

Ruse, 23 februarie 2010

În data de 23 februarie a.c., în localitatea Ruse din Republica Bulgaria, a avut loc o întâlnire de lucru între dl. chestor şef de poliţie Marian TUTILESCU,  secretar de stat, şef al Departamentului Schengen şi dl. Pavlin DIMITROV, adjunctul ministrului de interne bulgar.

Cu această ocazie a fost discutat şi semnat Planul de acţiune comun pentru parteneriatul şi implementarea de acţiuni comune în vederea pregătirii Republicii Bulgaria şi României pentru aderarea la spaţiul Schengen în martie 2011.

Acest plan cuprinde acţiunile şi activităţile comune precum şi alte măsuri care trebuie îndeplinite de cele două state, în strânsă cooperare, pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Principalele măsuri prevăzute în Planul de acţiune fac referire la aspecte de ordin legislativ, operativ, de dezvoltare a mijloacelor de comunicaţie şi echipamentului tehnic, de intensificare a cooperării practice, de pregătire şi dobândire de competenţe.

În cadrul reuniunii, cele două delegaţii au convenit organizarea ulterioară a unor întâlniri punctuale, la nivel de expert, pentru discutarea şi definitivarea măsurilor conţinute în Planul de acţiune.

Din delegaţia română au mai făcut parte reprezentanţi ai Direcţiei Schengen, Direcţiei Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, Inspectoratului General al Poliţiei Române,   Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, ataşatul de afaceri interne român în Bulgaria, precum şi consilierul ministrului administraţiei şi internelor, dl Harald MAAS.

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR DIN ROMÂNIA ŞI PROVINCIA DI LIVORNO DIN ITALIA

În data de 28 ianuarie se aniversează 29 de ani de la adoptarea la Strassbourg a primului instrument juridic în domeniul datelor cu caracter personal, „Convenţia nr. 108 pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automată a datelor cu caracter personal”. În contextul celebrării Zilei Europeane a Protecţiei Datelor, în data de 28 ianuarie 2010 ora 10.00 la Sala de Briefing a Ministerului Administraţiei şi Internelor din Piaţa Revoluţiei nr. 1 va avea loc reuniunea de lansare a proiectului de înfrăţire instituţională “ Dezvoltarea mecanismelor instituţionale de implementare a acquis-lui comunitar în materia prelucrării datelor cu caracter personal la nivelul structurilor/unităţilor MAI” finanţat prin Facilitatea de Tranziţie care are ca beneficiar Oficiul Responsabilului cu Protecţia datelor Personale din cadrul Direcţiei Schengen din MAI.

Proiectul se desfăşoară în parteneriat cu Provincia di Livorno din Italia în perioada ianuarie - iulie 2010 iar obiectivul general îl reprezintă alinierea cadrului normativ intern al MAI care reglementează securitatea prelucrării datelor cu caracter personal la standardele UE şi la celor mai bune practici în domeniu precum şi îmbunătăţirea pregătirii personalului responsabil cu protecţia datelor la nivelul MAI.
Proiectul este structurat pe trei componente:
- identificarea standardelor tehnice, operaţionale şi de securitate necesare în vederea asigurării unei protecţii adecvate a datelor personale la nivelul instituţiilor din MAI;
- elaborarea unui Cod de conduită pentru responsabilii cu protecţia datelor din cadrul instituţiilor Mai precum şi a unor Norme tehnice operaţionale privind protecţia datelor personale la nivelul MAI;
- instruirea a 90 de angajaţi ai MAI, responsabili cu protecţia datelor personale la nivelul instituţiilor din MAI.
Pentru cele 6 luni de implementare proiectul beneficiază de un buget total de 208. 792 Euro din care 192.992 Euro din Facilitatea de Tranziţie şi 15.800 Euro din bugetul de co-finanţare naţională.

La eveniment va fi prezent şeful delegaţiei partenerilor italieni dl. Paolo Nanni, preşedinte Provincia di Livorno Sviluppo, iar partea română va fi reprezentată de dl. chestor şef Marian Tutilescu, secretar de stat, şef al Departamentului Schengen din cadrul MAI.

COMUNICAT DE PRESA APROBAREA RAPORTULUI DE EVALUARE SCHENGEN ÎN DOMENIUL FRONTIERELOR MARITIME

Cu ocazia reuniunii Grupului de Lucru Evaluare Schengen care s-a desfăşurat în data de 15 decembrie 2009, la Bruxelles, a fost adoptat raportului misiunii de evaluare Schengen în domeniul frontierelor maritime.

Misiunea de evaluare în domeniul frontiere maritime s-a desfăşurat în perioada 03-07 septembrie 2009 în judeţele Constanţa şi Tulcea. 

Locaţiile vizitate de experţii străini au fost următoarele: sediul SCOMAR, PTF Constanţa, MARINA Constanţa, Grup Nave Constanţa, Autoritatea Navală Romană,  Unitatea Specială de Aviaţie Tulcea şi PTF Tulcea.

Pe parcursul misiunii, experţii străini au apreciat organizarea excelentă şi coordonarea detaliilor sprecifice misiunii, calitatea prezentărilor expuse precum şi profesionalismul experţilor români.  

Raportul a subliniat faptul că activităţile legate de controlul frontierei maritime în România sunt în concordanţă cu acquis-ul Schengen şi a remarcat anumite aspecte ca fiind bune practici în materie.

Raportul nu conţine o recomandare privind organizarea unei misiuni de re-evaluare şi reprezintă unul dintre cele mai bune rapoarte de evaluare în acest domeniu.
Ultima misiune de evaluare Schengen desfăşurată în anul 2009 a fost cea în domeniul frontierelor aeriene, în perioada 15-18 noiembrie 2009. Raportul acestei misiuni nu a fost încă redactat de către echipa de evaluare.

APROBAREA RAPORTULUI DE EVALUARE SCHENGEN AL ROMANIEI IN DOMENIUL VIZELOR

În perioada 6-7 octombrie 2009, a avut loc la Bruxelles, reuniunea grupului de lucru Evaluare Schengen (SCH-EVAL).

Cu aceasta ocazie, a fost aprobat raportul de evaluare Schengen al României în domeniul vizelor. Raportul evidentiaza faptul ca tara noastra e în masura sa aplice în totalitate standardele Schengen pâna la momentul aderarii efective.

Rapoartele au evidentiat excelenta securitate a cladirilor consulatelor, buna pregatire a personalului consular, procedurile de acordare a vizelor si echipamentul de lucru disponibil în cele doua consulate.

Misiunea de evaluare Schengen a avut loc în luna iunie 2009 la sectiile consulare ale României la Chisinau si Istanbul si a constat în verificarea în teren a îndeplinirii tuturor conditiilor necesare implementarii acquis-ului Schengen în domeniu, pentru dobândirea de catre România a calitatii de stat Schengen cu drepturi depline.

PROCEDURA DE MONITORIZARE ÎN URMA MISIUNILOR DE EVALUARE  SCHENGEN

În urma aprobării rapoartelor de evaluare Schengen ale misiunilor în domeniile cooperare poliţienească, protecţia datelor personale şi vize a fost demarată aşa-numită procedură de monitorizare (follow-up).

Conform acestui mecanism, România trebuie să prezinte, periodic, Grupului de lucru Evaluare Schengen (Scheval) de la Bruxelles, măsurile întreprinse în vederea remedierii neajunsurilor constatate cu ocazia misiunilor de evaluare Schengen.

Consiliul UE va urmări astfel progresele înregistrate de România în vederea îndeplinirii totale a standardelor Schengen.

Această procedură de monitorizare a fost aplicată şi în cazul celor 9 state care au aderat la spaţiul Schengen în decembrie 2007 şi Elveţiei, care a devenit stat membru Schengen cu drepturi depline în decembrie 2008.

Primele răspunsuri ale României au fost analizate în cadrul reuniunilor Scheval din lunile septembrie şi octombrie 2009.

VIZITA DE EVALUARE SCHENGEN A ROMÂNIEI ÎN DOMENIUL FRONTIERELOR MARITIME

În perioada 3-7 septembrie 2009, a avut loc vizita de evaluare Schengen a României în domeniul frontierelor maritime.

Aceasta a fost cea de a patra vizită de evaluare care are loc în ţara noastră, după vizitele de evaluare în domeniul cooperării poliţieneşti, protecţiei datelor personale şi vizelor, care s-au desfăşurat în lunile martie, aprilie şi iunie 2009.

Rapoartele acestor vizite sunt pozitive, remarcându-se gradul ridicat de pregătire a României pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Departamentul Schengen, a coordonat organizarea acestei vizite.

Pe parcursul vizitei, instituţiile evaluate au fost: Ministerul Administraţiei şi Internelor (Poliţia de Frontieră şi Oficiul Român pentru Imigrări), Autoritatea Naţională a Vămilor şi Ministerul Transporturilor.

Pe parcursul misiunii, au avut loc vizite la: SCOMAR, Punctul de Trecere a Frontierei Constanţa, Terminalul de pasageri Constanţa, Marina Constanţa, Grupul de Nave Constanţa, Portul Cargo Constanta Sud Agigea, Autoritatea Navală Română, patrulele terestre şi mobile ale Poliţiei de Frontieră, Punctul de Trecere a Frontierei Tulcea, Unitatea Specială de Aviaţie.

Din echipa de evaluare au făcut parte 10 experţi din statele membre Schengen (Suedia, Austria, Cipru, Germania, Estonia, Finlanda, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania) şi un reprezentant al Secretariatului General al Consiliului UE. Echipa a fost condusă de reprezentantul Suediei, ţara care deţine preşedinţia UE în semestrul II 2009.

În urma acestei vizite, experţii vor redacta un raport care va cuprinde concluziile şi recomandările echipei de evaluare. Acesta va fi ulterior aprobat în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen, la Bruxelles, cel mai probabil în luna noiembrie 2009.

Următoarele vizite de evaluare Schengen sunt programate după cum urmează: frontiere aeriene (noiembrie 2009), frontiere terestre (martie 2010), SIS/SIRENE (octombrie 2010).

APROBAREA RAPOARTELOR DE EVALUARE SCHENGEN ALE ROMANIEI IN DOMENIILE: COOPERARE POLITIENEASCĂ SI PROTECTIA DATELOR PERSONALE

În data de 29 iulie 2009, a avut loc la Bruxelles, reuniunea grupului de lucru Evaluare Schengen (SCH-EVAL).

Cu această ocazie, au fost aprobate rapoartele de evaluare Schengen ale României în domeniile: cooperare poliţienească şi protecţia datelor personale.

Aprobarea celor două rapoarte în domeniile cooperare poliţienească şi protecţia datelor personale reprezintă o recunoaştere a rezultatelor pozitive obţinute de România cu ocazia primelor vizite de evaluare Schengen.

Rapoartele au evidenţiat organizarea excelentă a misiunilor, cooperarea flexibilă între structurile poliţieneşti, buna pregătire a personalului implicat, echipamentul disponibil, precum şi asigurarea unui nivel adecvat de protecţie a datelor persoanelor în conformitate cu cerinţele de securitate impuse de acquis-ul Schengen, informarea şi conştientizarea publicului, colaborarea MAI cu ANSPDCP.

Misiunile de evaluare Schengen au avut loc în lunile martie şi respectiv aprilie 2009 şi au constat în verificarea în teren a îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare implementarii acquis-ului Schengen în domeniu, pentru dobândirea de către România a calităţii de stat Schengen cu drepturi depline.
 
Din echipele de evaluare au făcut parte experţi din statele membre Schengen, câte un reprezentant al Comisiei Europene şi al Secretariatului General al Consiliului UE.

Pe parcursul anului 2009 a mai avut loc misiunea de evaluare în domeniul vizelor (iunie) şi urmează să se desfăşoare misiunea de evaluare în domeniul frontierelor maritime (septembrie ac) şi frontierelor aeriene (noiembrie ac.).

Vizita de evaluare Schengen a României în domeniul vizelor

În perioada 02-11 iunie 2009 va avea loc cea de-a treia vizită de evaluare Schengen a României. Domeniul evaluat este cel al vizelor, activitatea constând în vizitarea Consulatului României la Chişinău (03-04.06.2009) şi a Consulatului României la Istanbul (09-10.06.2009).

Echipa de evaluare va fi compusă din experţi ai statelor membre, un reprezentant al Comisiei Europene şi un reprezentant al Secretariatului General al Consiliului UE. Experţii vor evalua nu numai modul de acordare a vizelor şi fluxul de eliberare a lor, ci şi infrastructura şi echipamentele consulatelor.

De asemenea, în perioada 02-11.06.2009 vor fi evaluate şi oficiile consulare ale Bulgariei de la Chişinău şi Istanbul.

În urma vizitei efectuate, experţii Schengen vor întocmi un raport care va cuprinde concluziile si recomandările echipei de evaluare, ce urmează a fi prezentat în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen, la Bruxelles, cel mai probabil la sfârşitul lunii iulie 2009

VIZITA DE EVALUARE SCHENGEN A ROMÂNIEI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI DATELOR PERSONALE

În perioada 29 aprilie- 1 mai 2009, va avea loc vizita de evaluare Schengen a României în domeniul protecţiei datelor personale. Aceasta este cea de a doua vizită de evaluare care are loc în ţara noastră, după vizita de evaluare în domeniul cooperării poliţieneşti care s-a desfăşurat în luna martie 2009.

Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Departamentul Schengen, coordonează organizarea acestei vizite.

Scopul vizitelor de evaluare Schengen constă în verificarea în teren a îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare implementarii acquis-ului Schengen în domeniu, pentru dobândirea de către România a calităţii de stat Schengen cu drepturi depline.

Pe parcursul vizitei, instituţiile evaluate sunt : Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (prima zi), MAI şi MAE (a doua zi).

Din echipa de evaluare fac parte experţi din statele membre Schengen, un reprezentant al Comisiei Europene şi un reprezentant al Secretariatului General al Consiliului UE.

Informatii de background

Orice stat care îşi propune să adere la spaţiul Schengen trebuie să treacă printr-un proces de evaluare. În acest context, trebuie să facă dovada faptului că a îndeplinit toate condiţiile necesare pentru a fi stat membru Schengen.

Procesul de evaluare Schengen este responsabilitatea Grupului de lucru Evaluare Schengen, care este format din reprezentanţi ai statelor membre, Comisiei Europene şi Secretariatului General al Consiliului UE.

Prima parte a procesului de evaluare constă în completarea unui chestionar extins, care este remis statului respectiv. Acest chestionar conţine întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor Schengen. Răspunsurile la acest chestionar sunt discutate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen.

În momentul în care au fost obţinute suficiente informaţii, sunt demarate vizitele de evaluare, pentru verificarea în teren a pregătirilor.

PRIMA VIZITA DE EVALUARE SCHENGEN A ROMÂNIEI

În perioada 23-29 martie 2009, are loc prima vizita de evaluare Schengen a României în domeniul Cooperararii politienesti.

Ministerul Administratiei si Internelor, prin Departamentul Schengen, coordoneaza organizarea acestei vizite. Scopul misiunii de evaluare consta în verificarea în teren a îndeplinirii tuturor conditiilor necesare implementarii acquis-ului Schengen în domeniu, pentru dobândirea calitatii de stat Schengen cu drepturi depline.

Din echipa de evaluare fac parte experti din statele membre Schengen, un reprezentant al Comisiei Europene si un reprezentant al Secretariatului General al Consiliului UE. Seful echipei de evaluare este reprezentantul Republicii Cehe.

La finalul procesului de evaluare, expertii vor redacta un raport care va cuprinde concluziile si recomandarile echipei de evaluare. Acesta va fi ulterior aprobat în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen, la Bruxelles.

În perioada 2009-2010, vor mai avea loc misiuni de evaluare Schengen în urmatoarele domenii: protectia datelor personale, vize, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre, SIS/SIRENE.

Informatii de background

Orice stat care îsi propune sa adere la spatiul Schengen trebuie sa treaca printr-un proces de evaluare. În acest context, trebuie sa faca dovada faptului ca a îndeplinit toate conditiile necesare pentru a fi stat membru Schengen.

Procesul de evaluare Schengen este responsabilitatea Grupului de lucru Evaluare Schengen, care este format din reprezentanti ai statelor membre, Comisiei Europene si Secretariatului General al Consiliului UE.

Prima parte a procesului de evaluare consta în completarea unui chestionar extins, care este remis statului respectiv. Acest chestionar contine întrebari detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea si aplicarea prevederilor Schengen. Raspunsurile la acest chestionar sunt discutate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen.

În momentul în care au fost obtinute suficiente informatii, sunt demarate vizitele de evaluare, pentru verificarea în teren a pregatirilor.

Echipele de experti întocmesc rapoarte de evaluare, care sunt discutate si aprobate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen.Raportul final al Grupului de Evaluare Schengen este prezentat Consiliului UE, care adopta decizia prin care autorizeaza ridicarea controlului la frontierele interne.

În cadrul reuniunii de vineri, 5 decembrie, a grupului de lucru Evaluare Schengen, desfasurat la Bruxelles, delegatia României a sustinut o prezentare a raspunsurilor formulate de tara noastra la chestionarul Schengen.

Delegatia României a fost condusa de catre dl. secretar de stat, sef al Departamentului Schengen din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, chestor sef de politie dr. Vasile-Gabriel Nita. Din componenta delegatiei au mai facut parte reprezentanti ai conducerii Directiei Generale Schengen si ai Ministerului Afacerilor Externe.

Prezentarea a fost structurata în sase capitole si a vizat, pe lânga informatii relevante legate de cele cinci domenii supuse evaluarii Schengen (cooperare politieneasca, protectia datelor cu caracter personal, vize, frontiere si SIS/SIRENE), o descriere a etapelor parcurse de România pâna la momentul actual în vederea atingerii obiectivului aderarii la spatiul Schengen.

Presedintele grupului de evaluare Schengen si statele membre au apreciat în mod pozitiv atât acuratetea si consistenta informatiilor prezentate de partea româna cât si realizarea tehnica a prezentarii multimedia, adresând felicitari pentru modul profesionist de abordare a acestui eveniment. De asemenea, membrii grupului de evaluare au multumit pentru promptitudinea cu care delegatia româna a raspuns la întrebarile suplimentare care au urmat prezentarii efectuate.

Dupa încheierea acestei etape importante, eforturile României se îndreapta pe viitor spre organizarea în cele mai bune conditii a misiunilor de evaluare în teren, care vor demara din luna martie 2009, primul domeniu vizat fiind cooperarea politieneasca, al carui program a fost aprobat în cadrul aceleiasi reuniuni.

Totodata, în marja reuniunii Grupului de Evaluare Schengen, domnul secretar de stat a avut o întâlnire bilaterala cu domnul Jean Louis De Brouwer, director al Directiei Imigratie, Azil si Frontiere din cadrul Directiei Generale de Justitie, Libertate si Securitate în cadrul Comisiei Europene.

Cu aceasta ocazie, cei doi oficiali au avut un schimb se opinii pe marginea procesului de evaluare Schengen a României, asupra stadiului implementarii Facilitatii Schengen în România si a perspectivelor Sistemului Informatic Schengen II. Partea româna a prezentat pe scurt ultimele evolutii în procesul pregatire a României pentru aderarea la spatiul Schengen, apreciind pozitiv sprijinul constant primit din partea Executivului european. Directorul De Brouwer si-a exprimat încrederea ca România va îndeplini la termen toate angajamentele pentru aderarea la spatiul Schengen în martie 2011, o dovada în acest sens fiind modul în care este implementata Facilitatea Schengen.

SERVICIUL COMUNICARE

Vineri, 5 decembrie 2008, la Bruxelles, în cadrul Reuniunii Grupului de lucru Evaluare Schengen (SchEval), vor fi prezentate si analizate raspunsurile României la chestionarul Schengen, primit oficial în septembrie a.c. La acest eveniment participa o delegatie a MIRA, condusa de chestor principal Vasile Gabriel NITA, secretar de stat, sef al Departamentului Schengen.

Chestionarul Schengen este un document extins cu aproximativ 250 de întrebari detaliate din toate domeniile circumscrise acquis-ului Schengen, ce ofera o imagine realista asupra stadiului implementarii si aplicarii prevederilor Schengen în România la ora actuala. Raspunsurile vor fi analizate si discutate în cadrul Grupului de lucru SchEval - format din reprezentanti ai statelor membre, Comisiei Europene si Secretariatului General al Consiliului UE.

Analizarea raspunsurilor la chestionarul Schengen va fi urmata de demararea vizitelor de evaluare, în cadrul carora echipele de experti europeni vor verifica stadiul implementarii acquis-ului Schengen, în mod practic, în teren. Aceste vizite vor fi organizate, începând cu luna martie a anului 2009, în urmatoarele domenii: cooperare politieneasca, protectia datelor personale, vize, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre si SIS/SIRENE

Informatii de background

În urma demersurilor realizate de Departamentul Schengen pe lânga presedintia franceza si Secretariatul General, în data de 17 septembrie 2008, România a primit oficial chestionarul Schengen. Aceasta a reprezentat cea de-a doua etapa a procesului de evaluare Schengen, dupa transmiterea, de catre România, a Declaratiilor de pregatire privind aderarea la Spatiul Schengen, în data de 28 iunie 2007 si 2 iunie 2008. În data de 10 noiembrie a.c., tara noastra a transmis oficial raspunsul la întrebarile cuprinse în chestionarul Schengen.

SERVICIUL COMUNICARE

România a primit oficial chestionarul Schengen

În urma demersurilor realizate de Departamentul Schengen pe lânga presedintia franceza si Secretariatul General, România a primit, oficial, în data de 17 septembrie 2008, chestionarul Schengen.

Aceasta este a doua etapa a procesului de evaluare Schengen, dupa transmiterea, de catre România, a Declaratiilor de pregatire privind aderarea la Spatiul Schengen, în data de 28 iunie 2007 si 2 iunie 2008.

Chestionarul Schengen este un document extins care contine aprox. 250 de întrebari detaliate privind toate aspectele relevante pentru implementarea si aplicarea prevederilor Schengen.

România va avea la dispozitie aproximativ 2 luni pentru a raspunde la acest chestionar. Raspunsurile vor fi analizate si discutate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen, la Bruxelles, ocazie cu care statele membre vor putea adresa întrebari suplimentare.

Analizarea raspunsurilor la chestionarul Schengen va fi urmata de demararea vizitelor de evaluare în teren, în 5 domenii: vize, cooperare politieneasca, protectia datelor personale, frontiere si SIS.

România si-a asumat ca termen de aderare la spatiul Schengen martie 2011. Principalul beneficiu al aderarii la Spatiul Schengen este reprezentat de apartenenta la un spatiu în care controalele la frontierele interne între statele membre au fost eliminate, cetatenii putând circula liber într-o zona de libertate, securitate si justitie.

SERVICIUL COMUNICARE

Vizita de pre-evaluare în domeniul Sistemul Informatic Schengen/SIRENE

În perioada 15-17 septembrie 2008, la sediul MIRA, a avut loc o vizita de pre-evaluare în domeniul Sistemului Informatic Schengen/SIRENE. Actiunea a fost organizata la initiativa Departamentului Schengen, cu sprijinul TAIEX (Oficiul European de Asistenta Tehnica al Comisiei Europene) si a doi experti austrieci în domeniu care au fost implicati în dezvoltarea SIS la nivel european.

Vizita s-a axat pe aspectele teoretice si practice privind masurile pe care România le va adopta în vederea implementarii Sistemului Informatic Schengen de a doua generatie (SIS II), precum si pe masurile necesare pentru operationalizarea Biroului SIRENE România, care va realiza schimbul de informatii suplimentare cu birourile similare din statele Schengen.

La activitate au participat experti IT din cadrul structurilor MIRA si al institutiilor care vor accesa SIS II în România. Cu aceasta ocazie, expertii austrieci au adresat o serie de întrebari privind stadiul modernizarii sistemelor actuale în vederea conectarii la SIS II.

Vizita de pre-evaluare s-a desfasurat dupa modelul vizitelor de evaluare Schengen, care au avut loc în celelalte state membre. Expertii austrieci vor redacta un raport care va contine concluziile si recomandarile acestora.

România si-a propus ca obiectiv aderarea la spatiul Schengen în martie 2011. Acest deziderat presupune îndeplinirea standardelor Schengen în 5 domenii care vor fi supuse procesului de evaluare Schengen: vize, cooperare politieneasca, protectia datelor personale, frontiere si SIS.

SERVICIUL COMUNICARE

În marja Consiliului JAI, ministrul Cristian David a avut o întrevedere cu vicepresedintele Comisiei Europene, Jacques Barrot, în cadrul careia au discutat despre procesul de aderare al României la Spatiul Schengen, initiativa României de a crea un Centru regional de protectie civila privind interventia în caz de dezastre naturale, Strategia Anticoruptie în Administratia Publica Locala, cât si analiza situatiei create în jurul masurilor recente luate de autoritatile italiene.

Ministrul Cristian David i-a prezentat Comisarului european evolutia procesului de aderare a României la Spatiul Schengen, Jacques Barrot constatând progresele facute de tara noastra în securizarea frontierelor si respectarea calendarului de aderare.
Acesta a asigurat România de sprijinul Comisiei pe toata durata acestui proces.

Cei doi oficiali au discutat si despre intentia ministrului român de a asuma coordonarea unui centru regional de protectie civila privind interventia în caz de dezastre naturale, în parteneriat cu Bulgaria si Grecia, care sa acopere si zona Balcanilor de Vest.
Având în vedere experienta României, care a venit în ajutorul Greciei în contextul incendiilor din 2007, Jacques Barrot a apreciat aceasta modalitate de cooperare si solidaritate regionala care vine în întâmpinarea viziunii, atât a Comisiei, cât si a Presedintiei franceze. Comisarul European a asigurat România de sprijinul Comisiei în vederea concretizarii initiativei noastre.

SERVICIUL COMUNICARE

Azi, 19 iunie 2008, la Ruse/ Republica Bulgaria, a avut loc o întâlnire de lucru între delegatia româna, condusa de domnul secretar de stat dr.Vasile-Gabriel NITA, sef al Departamentului Schengen, si o delegatie a Ministerului bulgar de Interne, condusa de domnul Goran YONOV, adjunct al ministrului de interne.

Din partea României, au participat la eveniment reprezentanti ai MIRA din cadrul Directiei Generale Schengen, Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala, Inspectoratului General al Politiei Române si Inspectoratului General al Politiei de Frontiera.

Pe agenda discutiilor dintre oficialii celor doua tari s-au aflat o serie de subiecte de interes, printre care stadiul pregatirilor României pentru domeniul cooperare politieneasca si prezentarea Biroului SIRENE România.

Expertii români au prezentat delegatiei bulgare misiunile de auto-evaluare în domeniile privind cooperarea politieneasca si controlul si supravegherea frontierei, desfasurate în România în vederea pregatirii evaluarilor Schengen. De asemenea, a fost dezbatuta posibilitatea efectuarii în comun a unor misiuni de auto-evaluare la frontiera comuna româno-bulgara.

Expertii celor doua state au mai luat în discutie si realizarea în comun a unui sistem de supraveghere a fluviului Dunarea si închiderea negocierilor pentru semnarea Acordului pe cooperare politieneasca transfrontaliera.

Totodata, s-a convenit asupra unor întâlniri între reprezentantii Birourilor SIRENE din România si Bulgaria, în vederea deschiderii unor canale directe de cooperare si schimb de experienta în domeniu.

SERVICIUL COMUNICARE

România continua pregatirile pentru începerea procesului de evaluare Schengen

În perioada 16 - 20 iunie 2008, la Bucuresti, are loc vizita de pre-evaluare în domeniul managementului frontierelor, organizata de Departamentul Schengen al Ministerului Internelor si Reformei Administrative, cu sprijinul a doi experti slovaci, domnul Milos CHMELKO, director al Directiei Politiei de Frontiera din cadrul Departamentului Politiei de Frontiera si Straini, si domnul Miroslav UCHNAR, director al Politiei de Frontiera din regiunea Sobrance.

Aceasta vizita constituie un instrument de pregatire în vederea aderarii la spatiul Schengen, în special în ceea ce priveste familiarizarea institutiilor cu procedura de evaluare la care va fi supusa si tara noastra.

SERVICIUL COMUNICARE

În perioada 27-28 martie 2008 are loc un seminar cu tema „Cooperarea poliţienească în context Schengen” organizat de Departamentul Schengen, cu sprijinul Oficiului TAIEX, din cadrul Comisiei Europene.

Această activitate, la care participă 150 de ofiţeri din structurile Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră Române se bucură de prezenţa a numeroşi experţi din statele membre Schengen.

Pe agenda seminarului se află subiecte precum implementarea art. 39-47 şi art. 73 din Convenţia Schengen, implementarea Codului Frontierelor Schengen, punctele şi centrele comune de contact, Biroul SIRENE şi Sistemul Informatic Schengen.

În contextul în care aderarea la spaţiul Schengen este un obiectiv strategic al MIRA, aprofundarea aspectelor legate de cooperarea poliţienească transfrontalieră reprezintă un demers util, care susţine aderarea României la spaţiul Schengen.

SERVICIUL COMUNICARE

Reuniunea Grupului de lucru Prüm în domeniul ADN

Astăzi, 4 martie 2008, domnul chestor principal dr. Vasile-Gabriel NIŢĂ, Secretar de Stat, Şef al Departamentului Schengen, a participat la deschiderea lucrărilor Grupului de lucru Prüm, în domeniul ADN, la sediul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Această reuniune se desfăşoară pe parcursul a două zile, cu participarea a 40 de experţi din 14 state europene.
În acest context, domnul Vasile-Gabriel NIŢĂ a apreciat importanţa Tratatului de la Prüm pentru întărirea cooperării poliţieneşti în lupta împotriva criminalităţii organizate şi terorismului.
Grupul de lucru tehnic în domeniul ADN este unul din cele şase grupuri de lucru care funcţionează sub coordonarea Grupului de lucru Comun (Joint Working Group), în cadrul Tratatului de la Prüm. 
Agenda acestui grup de lucru a inclus şi vizitarea Institutului de Criminalistică din cadrul IGPR.

Informaţii de background
Tratatul de la Prüm (Germania) a fost semnat la 27 mai 2005 de şapte state: Belgia, Germania, Franţa, Spania, Luxemburg, Olanda,  Austria.
Denumit şi Schengen III, are ca obiectiv intensificarea cooperării între statele semnatare în lupta împotriva terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, prin intermediul schimbului de date privind datele genetice (ADN), amprentele digitale, înmatriculările de vehicule şi alte date cu caracter personal. Tratatul prevede, de asemenea, constituirea de patrule comune şi alte forme de intervenţie (însoţitori de securitate la bordul aeronavelor, asistenţă comună la evenimente de mare anvergură etc.).
În data de 5 decembrie 2006 a fost semnat un Acord de Implementare (ATIA) care conţine prevederile necesare pentru implementarea tehnică şi administrativă a Tratatului.

În calitate de stat membru UE, România a demarat procedurile necesare pentru aderarea la Tratatul de la Prüm. Legea privind aderarea României la Tratatul de la Prum a fost aprobată de Camera Deputaţilor şi urmează în prezent, circuitul legislativ necesar.

SERVICIUL COMUNICARE

ŞEDINŢĂ COMUNĂ SCHENGEN

În această dimineaţă, la sediul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, a avut loc reuniunea Comisiei Naţionale de Auto-evaluare Schengen (CNAS). Această reuniune este a patra de la înfiinţarea acestui organism şi prima organizată în anul 2008.

Întâlnirea a fost coordonată de preşedintele executiv al CNAS, chestor principal Vasile Gabriel Niţă – secretar de stat MIRA, la ea participând reprezentanţi ai tuturor instituţiilor din România cu responsabilităţi în domeniul pregătirii ţării noastre pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Agenda reuniunii a vizat prezentarea Departamentului Schengen, a Declaraţiei comune România-Bulgaria privind aderarea la spaţiul Schengen, discutarea rapoartelor misiunilor de auto-evaluare desfăşurate în 2007 şi 2008, adoptarea unor documente privind pregătirea în domeniul Schengen, precum şi prezentarea măsurilor de remediere a punctelor slabe constatate în cursul misiunilor de auto-evaluare din 2007.

S-a hotărât de asemenea, organizarea primei misiuni de auto-evaluare în domeniul vizelor care se va desfăşura, în colaborare cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, la consulatul României de la Moscova.

Misiunile de auto-evaluare au o însemnătate deosebită şi permit pregătirea corespunzătoare a instituţiilor române în vederea viitoarelor misiuni de evaluare pe care experţii Uniunii Europene le vor efectua în România.

INFORMAŢII DE BACKGROUND:

CNAS este un organism inter-ministerial care are rolul de a coordona, promova şi reprezenta politicile şi acţiunile de analiză dezvoltate în domeniul implementării acquis-ului Schengen. Direcţia Generală Schengen din cadrul Departamentului Schengen asigură secretariatul CNAS.

Declaraţia comună România-Bulgaria privind aderarea la spaţiul Schengen este un document politic semnat de cei doi miniştri de interne la 25 ianuarie 2008, în Slovenia la Brdo, cu ocazia Consiliului informal JAI. Prin acest document, cele două state vecine şi-au stabilit ca obiectiv comun aderarea la spaţiul Schengen în anul 2011.

SERVICIUL COMUNICARE

Declaraţia Comuna a Romaniei si Bulgariei privind aderarea la spatiul Schengen

In cadrul relaTiilor bilaterale cu Bulgaria pe problematica Schengen, ieri, 9 ianuarie a.c., la Sofia, o delegatie a MIRA, condusa de catre domnul chestor principal dr. Vasile Gabriel NITA, secretar de stat, seful Departamentului Schengen, a fost primita de catre ministrul adjunct de interne bulgar, domnul Goran Yonov.

In cadrul intalnirii, cei doi oficiali au convenit asupra textului Declaratiei Comune România-Bulgaria privind aderarea la spatiul Schengen. Prin acest document, ce va fi semnat de ministrii de interne ale celor doua tari si depus la Secretariatul General al Consiliului U.E. cu ocazia Consiliul JAI de la Brno, din 24-25 ianuarie 2007, România si Bulgaria isi asuma impreuna anul 2011 ca data de aderare comuna la Spatiul Schengen, hotarand de asemenea ca pasii facuti pentru atingerea acestui obiectiv sa fie facuti in stransa colaborare.

In acelasi context, al dezvoltarii relatiilor bilaterale in problematica Schengen, cei doi oficiali au discutat si despre cooperarea dintre structurile subordonate celor doua mininistere precum si despre dezvoltarea unor proiecte comune de viitor.

SERVICIUL COMUNICARE