Discursul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la Reuniunea Consiliului JAI din 12 decembrie 2024



„Stimate comisar, dragi prieteni,



În primul rând, câteva cuvinte despre aspectele tehnice. Este un moment istoric, unul emoționant, dar nu vreau să uit de atribuțiile mele, de atribuțiile noastre. Aș dori să vă asigur că România este pe deplin pregătită pentru Schengen, că România va continua să-și protejeze granițele.



Am îndeplinit nu doar criteriile tehnice pentru aderare, dar am îmbunătățit semnificativ, în ultimii ani, capacitățile noastre de a proteja granițele, de a combate migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră.



Am investit în tehnologie și logistică, am dezvoltat programe bilaterale și multilaterale de cooperare cu vecinii noștri, toți vecinii noștri: Moldova, Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, dar și cu Austria.



Vom continua să lucrăm în acest sens. Vom continua să investim. Vom continua să îmbunătățim capacitățile Poliției de Frontieră, ale polițiștilor noștri.



Suntem profund responsabili față de faptul că modul în care ne facem treaba la granițe protejează nu doar cetățenii noștri, ci și cetățenii europeni, și ne bazăm pe voi pentru același lucru.



Vom continua să aplicăm noul pact privind azilul și migrația; avem deja în derulare un program pentru implementare. Vom continua să aplicăm acordurile de la Dublin și, împreună, le vom îmbunătăți. Vom face în continuare tot ce este necesar pentru a menține România o țară sigură și pentru a face din Europa un loc mai sigur pentru a trăi și a munci.



Vom fi un partener puternic și loial. Sunt sigur că, în anii care urmează, aceste cuvinte vor fi confirmate de colegii mei de la Poliția de Frontieră și Poliția Română, pe baza cooperării noastre.



Acum, stimați colegi, dragi prieteni, spun adesea în acest Consiliu că suntem aici ca politicieni. Suntem aici pentru a lua decizii politice, uneori decizii istorice, iar astăzi luăm o decizie istorică.



Europa este viabilă. Europa are un viitor. Solidaritatea europeană există.



Și aș dori să vă mulțumesc tuturor, nu doar pentru această decizie, ci și pentru sprijinul continuu pe care l-am primit din partea voastră pe parcursul acestui drum.



Sunt mulți colegi aici, în jurul mesei, care știu asta, mă uit la ei. Ne-au sprijinit nu doar moral, ci și cu sfaturi, cu cooperare. Nu voi avea timp suficient să-i numesc pe toți, dar aș dori să mulțumesc președinției, ministrului Pinter, comisarului, președintelui comisar, și mai ales lui Gerhard Karner, cu care am avut o cooperare excelentă de când ne-am întâlnit prima dată, anul trecut, la Viena, pe 23 august 2023, colegului meu din Bulgaria, Atanas Ilkov, predecesorului său, Vit (Vít Rakušan, ministrul Afacerilor Interne – Republica Cehă) – te văd aici –, și tuturor dintre voi, vă mulțumesc foarte mult pentru acest sprijin. Îmi cer scuze, Nancy și alți membri, îmi cer scuze celor pe care nu am timp să-i numesc, dar voi încheia acum.



Am spus odată că trebuie să avem curajul de a face ceea ce este corect, citând, este adevărat, un președinte american. Dar cred că astăzi am dovedit cu toții că avem curajul de a face ceea ce este corect.



Vă mulțumesc foarte mult în numele poporului român. Vă mulțumesc foarte mult!”

Cătălin Predoiu: România este pe deplin pregătită să adere la Spațiul Schengen. România va fi un partener puternic pentru Schengen. Vom întări Spațiul Schengen. Protecția frontierelor noastre este printre cele mai bune din Europa și suntem pregătiți să continuăm ca un partener loial și solid al zonei Schengen. Am lucrat foarte mult pentru a fi aici, în acest moment și vom continua să lucrăm cu Comisia, Statele Membre, pentru a ne consolida poziția. Cred cu tărie că cetățenii români merită acest moment și sper ca decizia Consiliului să fie pozitivă.



Jurnalist: Dacă ne puteți clarifica cum vor arăta aceste controale de după intrarea României în spațiul Schengen?



Cătălin Predoiu: Înainte de întrebările tehnice, aș vrea să vă spun că ședința de astăzi este una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, sper, ultima bătălie pentru intrarea în spațiul Schengen. Este o ședință importantă, o ședință în care se vor discuta multe lucruri, nu este nimic încheiat până când decizia nu va fi luată. Am muncit din greu să ajungem aici, am muncit în teren, la frontiere, în cancelariile diplomatice, am muncit cu gândul permanent la cetățenii români care merită intrarea în spațiul Schengen. Am avut permanent, în gândul nostru, cozile interminabile de la frontieră, transportatorii care suferă pierderi, momentele de tensiune, de dezamăgire, uneori, pe care cetățenii români le-au încercat.



Am invocat de multe ori în discuțiile noastre aceste lucruri importante și sunt absolut convins că ele au avut efectul în dezbaterile pe care le-am avut.



Îi asigur pe toți cetățenii români că am făcut tot ce ține de noi pentru a avea un rezultat pozitiv astăzi și intrăm în sală determinați să obținem acest rezultat. Vrem să intrăm în Schengen, suntem gata să intrăm în Schengen, suntem pregătiți să intrăm în Schengen și vrem ca acest lucru să se întâmple astăzi, în această ședință.



Jurnalist: Aveți emoții domnule ministru?



Cătălin Predoiu: Voi reveni după ședință în fața dumneavoastră și sper că o să fac un rezultat pozitiv.



Jurnalist: Sunteți în contact cu autoritățile din Bulgaria?



Cătălin Predoiu: Ne-am aflat în permanent în contact, nu doar cu autoritățile din Bulgaria, dar și cu autoritățile din Ungaria, cu cele din Croația, din Austria, a existat o permanentă legătură, un permanent dialog și am lucrat continuu pentru acest moment și pentru ceea ce avem de făcut după acest moment.



Jurnalist: Olanda ar putea pune probleme?



Cătălin Predoiu: A fost o zi și un moment important ieri, în Parlamentul olandez s-a discutat despre poziția guvernului. Votul Parlamentului este în favoarea intrării României și a Bulgariei în spațiul Schengen. E un moment care s-a depășit.



Jurnalist: Ar putea apărea alte surprize, deși diplomatic vorbind, știm că aceste lucruri se discută înainte?



Cătălin Predoiu: E o ședință complicată și de faptul că evoluțiile din Orientul Mijlociu, în Siria în special, vor genera, fără îndoială, efecte în ceea ce privește migrația. Şi mă aștept să fie discuții legate de acest subiect, dar suntem pregătiți. Ne-am poziționat piesele pe tabla de șah a Consiliului foarte bine și putem să abordăm orice subiect cu argumente.



Jurnalist: Puteți să ne explicați, primele şase luni de menținere a controalelor, cum arată?



Cătălin Predoiu: Arată așa cum arată la frontiera dintre Ungaria și Austria, de exemplu: controale aleatorii, controale bazate pe analiză de risc, controale care să nu stingherească traficul la frontieră. Obiectivul pe care îl avem este să dispară cozile de kilometri de la vămile noastre, Borş, Nădlac și așa mai departe.



De aceea, am insistat pe faptul că am fost permanent conștienți și încărcați de responsabilitate, legat de aceste dificultăți pe care cetățenii români și transportatorii români le întâmpină până când vom intra în Spațiul Schengen. Să nu aibă nimeni nicio îndoială despre faptul că aceste lucruri ne-au fost străine.



Pentru asta am luptat permanent: să eliminăm aceste cozi, să redăm cetățenilor români și transportatorilor români ceea ce li se cuvine, potrivit tratatelor și potrivit pregătirii noastre din teren. Avem una dintre cele mai bune pregătite Poliții de Frontieră, avem poate una dintre cele mai sigure granițe din Europa și așa va rămâne.



Jurnalist: Negocierea este pentru 1 ianuarie?



Cătălin Predoiu: Da, pentru 1 ianuarie!



Jurnalist: Ce reprezintă momentul de astăzi și ce înseamnă aceste controale prin sondaj, ca să înțeleagă toți românii clar?



Cătălin Predoiu: Așa cum am spus, este o ședință importantă, care, sper să fie ultima bătălie pentru Schengen. E ședința în care se poate lua decizia pentru intrarea României în Spațiul Schengen. Pentru aceasta ne-am pregătit, pentru asta am muncit luni de zile, și în teren la frontieră, și în cancelariile diplomatice.



E o ședință pentru care ne-am pregătit sub toate aspectele. Anticipez că vor fi discuții legate de ultimele evoluții din Orientul Mijlociu, care vor avea impact pe zona de migrație, dar ne-am pregătit și pentru acest lucru.



Am avut și prealabil discuții. Până și ieri seară am purtat convorbiri ca să fie totul în regulă. Dar, așa cum am spus, nu este nimic încheiat până când nu se va lua decizia. Eu sper să revin după ședință cu rezultat pozitiv.



Jurnalist: Ce înseamnă acest moment pentru România?



Cătălin Predoiu: Este un moment binemeritat. Este un moment pentru care fiecare cetățean, în felul lui, a luptat, îndurând aceste cozi la frontieră, așteptăm de atâția ani să intrăm în Schengen, pe baza tratatelor și a rezultatelor muncii Poliției de Frontieră, Poliției Române din teren pentru combaterea migrației ilegale, a crimei transfrontaliere și așa mai departe.



E un rezultat complex, pentru care muncim foarte multă lume. Nu am timpul acum să enumăr pe toți cei care au pus umărul. Sper să fie un moment bun. În orice caz, asigur pe toată lumea, noi am făcut tot ce ține omenește de noi ca să reușim. Și sper să reușim!



Jurnalist: Conflictul din Siria ar trebui să ajute cauza, pentru că, teoretic, foarte mulți migranți vor să plece înapoi acasă?



Cătălin Predoiu: Conflictul din Siria generează incertitudine. Incertitudinea nu ajută nicio cauză, dar suntem pregătiți. (…) Aceste controale sunt aleatorii, repet, nu e nimic străin. Nu ne poate obliga nimeni la nimic. Revin în fața dumneavoastră, după ședință, cu orice fel de întrebări veți avea. Mulţumesc!

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, participă mâine, 12 decembrie 2024, la sesiunea Afaceri Interne a Consiliului JAI, care are loc la Bruxelles, Belgia.

Agenda ședinței este disponibilă la: https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/jha/2024/12/12/

Imagini de la eveniment pot fi accesate la următorul link: https://video.consilium.europa.eu/home/en.

În data de 3 decembrie, Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, a avut o serie de întrevederi de lucru cu E.S. Nicolas Warnery, ambasadorul Republicii Franceze la București, și cu ES Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania la București.



Cu prilejul întâlnirilor de astăzi, părțile au trecut în revistă principalele evoluții ale dosarului Schengen și au analizat următoarele etape privind acest obiectiv, în perspectiva reuniunii Consiliului JAI, programată pentru data de 12 decembrie 2024.



Discuțiile au relevat contribuția României la asigurarea securității frontierelor externe ale UE, combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere. Demnitarul român a amintit măsurile adoptate atât la nivel național, cât și cele convenite cu vecinii imediați și cu Statele Membre UE ce au avut ca efect o scădere aproape spre zero a presiunii migratorii la frontierele României. Aceste măsuri au vizat în principal consolidarea cooperării și intensificarea schimbului de informații cu statele din regiune și cu partenerii europeni.



Totodată, discuțiile s-au concentrat și pe măsurile tehnice privind eliminarea controalelor de frontieră de la 1 ianuarie 2025.



Interlocutorii au recunoscut rezultatele importante obținute de România în ceea ce privește securizarea frontierelor și managementul migrației, datorate unor măsuri bine structurate și complementare și au reafirmat sprijinul pentru finalizarea obiectivului legat de aderarea la spațiul Schengen, cu ocazia Consiliului JAI din 12 decembrie.



„Discuțiile pe care le-am avut astăzi cu ambasadorii Franței și Germaniei confirmă poziționarea foarte bună pe care o avem în perspectiva Consiliului JAI din data de 12 decembrie. Este important să prezervam această poziție și să fructificăm progresele diplomatice și din teren în domeniul securizării frontierelor, înregistrate în ultimul an, astfel încât să încheiem cu succes acest dosar”, a declarat Cătălin Predoiu.

„Salut decizia ambasadorilor din COREPER privind extinderea Spațiului Schengen cu frontierele terestre ale României și Bulgariei, în urma acordului miniștrilor de interne din Austria, România și Bulgaria, realizat în cadrul întâlnirii de la Budapesta, organizată cu sprijinul președinției Ungare.

Sper ca decizia Consiliului JAI din 12 decembrie să materializeze ultima etapă în acest dosar important.



Mulțumesc tuturor celor care au contribuit la acest succes al României.”

Ylva Johansson

Comisar European pentru Afaceri Interne



„Felicitări cetățenilor din Bulgaria și România! Ați așteptat atât de mult! Aparțineți spațiului Schengen. Și ar trebui să beneficiați pe deplin de libertățile oferite de Schengen. Decizia de astăzi din COREPER arată că acest lucru se va întâmpla de la 1 ianuarie 2025.”

(https://x.com/YlvaJohansson/status/1861826750482686115?s=08)



Ambasador Odor Balint

Reprezentant permanent al Ungariei la Uniunea Europeană



„Decizia pe care tocmai am luat-o în cadrul COREPER este o piatră de hotar importantă, care are o semnificație specială pentru Ungaria.

Pe timpul primei noastre președinții din 2011, am jucat un rol cheie în promovarea aderării la Schengen atât a Bulgariei, cât și a României.

Acum, în timpul celei de-a doua președinții, avem onoarea de a finaliza acest proces.

Ridicarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne și între cele două state membre reprezintă o prioritate pentru președinția Ungariei.

Odată cu decizia de astăzi, am făcut ultimul pas pregătitor pentru a face această aderare completă să devină realitate.

Prin această decizie vom consolida unitatea, libera circulație și reziliența în întreaga Uniune Europeană.



Este o victorie pentru Bulgaria, România și toată Europa!”

(https://x.com/HU24EU/status/1861785217754857685?s=08)

În data de 25 noiembrie 2024, o delegație a Ministerului Afacerilor Interne, condusă de Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, a avut o întrevedere cu o delegație a Frontex, condusă de domnul Hans Leijtens, director executiv al Agenției, care efectuează o vizită de lucru în România, în perioada 25-26.11.2024.



Întâlnirea s-a încadrat în acțiunea constantă desfășurată de ministrul Afacerilor Interne pentru promovarea intrării României în Spațiul Schengen și pregătirea tehnică a acestui pas.



„Succesul în dosarul Schengen presupune nu numai acțiuni politico- diplomatice, ci și o întreagă gamă de operațiuni tehnice pe care le dezvoltăm prin Poliția de Frontieră. Este, de asemenea, importantă cooperarea cu FRONTEX și polițiile de frontieră din Bulgaria și Ungaria, Austria și Serbia. Schengen presupune o muncă enormă în teren, realizată excelent de colegii din MAI, Poliția de Frontieră și Poliția Română. Cum am mai spus, desfășurăm un travaliu permanent pentru protejarea frotnierelor, aceasta a fost și este baza dosarului Schengen și a succesului României în acest dosar”, a declarat Cătălin Predoiu.



De asemenea, a fost realizat un schimb de opinii privind subiecte de interes comun în domeniul gestionării frontierelor externe ale UE. Participanții au subliniat relația solidă de cooperare dintre România, prin Ministerul Afacerilor Interne, și Frontex, țara noastră fiind un contribuitor semnificativ la capacitatea operațională a Agenției, atât cu personal, cât și cu echipamente.



În prezent, 16,6% (423 din 2549) din personalul propriu al Agenției sunt români, acest lucru evidențiind efortul semnificativ pe care țara noastră îl face pentru a susține efectiv activitatea Agenției. De asemenea, în ceea ce privește personalul României trimis în acțiuni FRONTEX ne aflăm pe locul trei, cu 119 membri (10,3% din total) și pe locul doi, cu 304 angajați (21,7% din total), în ceea ce privește personalul operațional al corpului permanent, inclusiv membri ai Unității Centrale ETIAS.



Participanții au evaluat stadiul actual și perspectivele cooperării bilaterale, subliniind eficiența măsurilor comune adoptate până în prezent, care au generat rezultate foarte bune și au contribuit la finalizarea celui mai important obiectiv pentru MAI – aderarea la spațiul Schengen.



În cadrul întâlnirii, delegația română și-a exprimat aprecierea pentru oportunitatea de a găzdui sediul Contingentului 1 al Frontex și a reafirmat disponibilitatea transformării acestuia într-un birou antenă, având în vedere poziția geografică a țării noastre, care va facilita monitorizarea și coordonarea operațiunilor într-o regiune cheie, amplificând rolul activ al României în implementarea politicilor europene. De asemenea, România și-a reafirmat disponibilitatea de a găzdui programe de pregătire Frontex, oferind un mediu optim din punct de vedere al infrastructurii și al formatorilor.



Reprezentanții Frontex au apreciat că România este în topul statelor europene care implementează astfel de proiecte și au reiterat sprijinul Agenției pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen, angajându-se să sprijine în continuare atingerea acestui obiectiv cu resurse umane și logistice.



S-a convenit continuarea cooperării atât în plan operativ, cât și pe palierul pregătirii specialiștilor din cadrul structurilor de aplicare a legii cu atribuții în managementul integrat al frontierelor externe, returnării și combaterii infracționalității transfrontaliere.

Cătălin Predoiu (în direct, Budapesta): (…) Eu anticipez că lucrurile merg pe un făgaș foarte bun din moment ce ministrul austriac a convenit acest pachet. Era important să avem astăzi un acord, dacă întâlnirea de astăzi s-ar fi soldat cu un dezacord într-adevăr ar fi fost o problemă cu acest parcurs pentru care s-a muncit foarte mult de către toată lumea. Dar astăzi am realizat acest acord și e important cred că ne-am atins acest obiectiv, toate țările, nu numai România.



Jurnalist: Domnule ministru ca să meargă mai departe dosarul…



Cătălin Predoiu: O continuare a cooperărilor în materie de combatere a migrației ilegale între polițiile noastre de frontieră înseamnă continuarea investițiilor în consolidarea mijloacelor tehnice de protejare a frontierei, înseamnă aplicarea tuturor standardelor pe care le-am aplicat și până acum în combaterea migrației ilegale și aplicarea acordurilor Schengen și mai înseamnă un contingent de 100 de polițiști la care contribuie toate țările care să fie dislocați pe granița turco-bulgara, o graniță sensibilă din punct de vedere al migrației ilegale și iarăși este un acord și pe acest punct, inclusiv din partea Bulgariei. Deci e un mare pas înainte astăzi, m-ați întrebat de podul respectiv, azi da, a fost o parabolă folosită de domnul Karner cu privire la podurile pe care care le-am trecut și le mai avem de trecut, astăzi cred că a fost penultimul, dacă vreți, ultimul ar fi să se formalizeze decizia la Consiliul JAI.



Jurnalist: Domnule ministru, ca să ajungem la destinația finală, știm că mai este nevoie de un vot în Parlamentul de la Haga. Sunteți emoționat în ce privește o eventuală decizie în defavoarea României din Țările de Jos?



Cătălin Predoiu: Am abordat totdeauna dosarul acesta cu rațiune și nu cu emoție, sunt în contact cu ambasadoarea Olandei la București, am vorbit despre numărate ori în această vară, în toamnă și acum două zile înainte să vin încoace, sunt informat cu privire la stadiul acestor proceduri. Iată despre ce este vorba. Olanda anul trecut și-a precizat poziția favorabilă intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, noul guvern instalat și- a precizat, de asemenea o poziție favorabilă, potrivit procedurilor constituționale la nivel de Guvern și Parlament în Olanda, înainte de fiecare Consiliu JAI, guvernul olandez trimite Parlamentului o informare care să fie luată la cunoștință și eventual discutată de către parlamentari.



Deocamdată nu avem niciun semn că ar fi probleme în această procedură.

Cătălin Predoiu:



Am avut astăzi o discuție foarte bună în sistem de videoconferință cu ministrul de Interne al Ungariei, domnul Sandor Pinter, împreună cu care am discutat din nou despre dosarul Schengen.



Convorbirea s-a desfășurat în perspectiva apropiatei reuniuni de la Budapesta la care voi participa alături de colegii miniștrii de Interne din Ungaria, Austria și Bulgaria.



La reuniune va participa și comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson. Cu această discuție de astăzi am încheiat un set de trei întâlniri succesive cu ministrul austriac Gerhard Karner, ministrul bulgar Atanas Ilkov și ministrul ungar Sandor Pinter în care am avut ca obiectiv armonizarea pozițiilor, astfel încât întâlnirea de la Budapesta să rezulte într-un nou pas înainte pentru aderarea României la Schengen cu frontierele terestre.



Toate aceste trei convorbiri s-au desfășurat foarte bine și ne-am atins obiectivul, respectiv crearea unor premise bune pentru discuția de la Budapesta.



Voi continua să lucrez alături de colegii mei cu maximă intensitate pentru aderarea României la Schengen așa cum am făcut-o încă de la preluarea mandatului, astfel încât reuniunea de la Budapesta să fie un succes și să reprezinte un pas înainte în perspectiva Consiliului JAI din 12 decembrie de la Bruxelles.

În data de 19 noiembrie a.c., domnul Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, a avut o nouă discuție, prin videoconferință, cu domnul Atanas Ilkov, ministrul de Interne bulgar. Discuția de astăzi urmează recentei întrevederi avute de domnul Cătălin Predoiu în data de 18 noiembrie a.c la Viena, cu ministrul federal de Interne al Republicii Austria, domnul Gerhard Karner.



Cei doi demnitari au făcut o trecere în revistă a principalelor evoluții în dosarul Schengen și au analizat etapele următoare în legătură cu acest obiectiv, în perspectiva apropiatei întrevederi de la Budapesta din data de 22 noiembrie 2024, a miniștrilor de Afaceri Interne din România, Ungaria, Republica Bulgaria și Republica Austria.



Discuțiile au relevat contribuția României și Bulgariei la asigurarea securității frontierelor externe ale UE, combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere.



”Ambele discuții, de ieri și de astăzi, cu omologii austriac și bulgar, Gerhard Karner și Atanas Ilkov, au fost foarte utile și constructive în perspectiva dosarului Schengen. Am făcut progrese, dar dosarul este încă în lucru, nu există încă o decizie luată. Voi discuta mâine cu ministrul Sandor Pinter, tot în pregătirea întâlnirii de la Budapesta. Sunt în legătură cu toți ambasadorii statelor membre UE, acreditați la București, inclusiv cu ambasadorul olandez. Lucrăm în continuare, la maximă capacitate, întreaga echipă de dosar a MAI, pentru realizarea obiectivului de țară Schengen”, a declarat Cătălin Predoiu.

În data de 18 noiembrie 2024, viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere de lucru, la Viena, cu ministrul federal de Interne al Republicii Austria, Gerhard Karner.



Cei doi miniștri au abordat principalul punct al întâlnirii, respectiv au discutat despre următoarea reuniune importantă pentru dosarul Schengen, care va avea loc între miniștrii de Interne, în perioada 21-22 noiembrie, la Budapesta.



Discuțiile au relevat contribuția României și Austriei în asigurarea securității frontierelor externe ale UE, în combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, inclusiv pe componenta de dimensiune externă, pentru o abordare preventivă.



Ministrul Predoiu a subliniat faptul că Decizia privind Air și Maritime Schengen a fost implementată impecabil, fără nicio sincopă. România, prin MAI, respectiv Poliția de Frontieră, a redus substanțial nivelul migrației ilegale la frontierele naționale. De asemenea, toate aspectele convenite în plan bilateral cu Austria se aplică cu rezultate foarte bune.



Ministrul Predoiu a reafirmat angajamentul României de a menține, și pe viitor, practici sigure și eficiente de gestionare a frontierelor, de a aplica toate procedurile Schengen și de a contribui de manieră semnificativă la eforturile UE de combatere cât mai eficientă a criminalității transfrontaliere.

Intervenție telefonică: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne



Emisiunea: “În faţa naţiunii”



Moderatoare: Sabina Iosub



Sabina Iosub – moderatoare:



În direct, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, va avea o întâlnire pe tema Schengen cu omologul său austriac Karner, la Budapesta. Se va întâmpla pe 22 noiembrie zilele acestea, întâlnire ar putea fi decisivă pe subiectul Schenghen. Bună seara Cătălin Predoiu mulțumesc că sunteți în fața națiunii.



Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:



Bună seara! Mulțumesc și eu pentru invitație.



Bună seara și invitațiilor dumneavoastră și telespectatorilor!



Sabina Iosub – moderatoare:



Dați-ne câteva detalii vis a vis de această întâlnire.



Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:



Este o întâlnire care continuă serie de uniuni constante pe care le-am avut, aș putea spune chiar începând de anul trecut, din luna august, dar foarte intens, începând din primăvara acestui an. Am avut întâlniri frecvente și la Viena, și la Luxemburg, și la Bruxelles, și la Budapesta, atât cu ministrul Karner, cât și cu ministrul Sandor Pinter, care deține președinția rotativă.



Evident, am fost de câteva ori și la Sofia, unde am avut întâlniri cu colegul Atanas, ministrul bulgar face parte dintr-un program pe care l-am prestabilit, pentru care am muncit și eu și colegii mei de la minister.



Sabina Iosub – moderatoare:



Atunci o să vă întreb direct dacă sunt șanse să intrăm în Schengen anul acesta ?



Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:



Ne-am luptat pentru aceste șanse, parcursul a fost progresiv în bine și da, sunt șanse să ajungem la un rezultat bun, dar vreau să subliniez faptul că nu este nimic prestabilit, încă nu este nimic hotărât și că din această discuție se poate ieși cu variante și variante.



În același timp pot să subliniez de asemenea că nu este singurul element, noi avem în vedere și în atenție și poziția celorlalte state, lucrăm pe aceste direcții de asemenea, relația cu Comisia Europeană constantă și ea.



Hai să spunem că piesele sunt destul de bine așezate pentru noi, dar, repet, urmează o întâlnire. Vom vedea ce va fi după această întâlnire, unde vom discuta chestiuni de substanță legată de migrație ilegală, legate de protecția frontierei, de politica de returnări, de cadru legal privind azilul și migrația Uniunea Europeană, de investițiile în protecția frontierelor, de capacitatea de a lucra în comun cu programele bilaterale pe care le avem.



Sunt foarte multe lucruri care au fost permanent în discuție şi care rămân în discuţie.



Sabina Iosub – moderatoare:



Mulțumesc!



Mulțumesc foarte mult, domnule Predoiu, pentru aceste detalii.

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit astăzi 13 noiembrie 2024, cu E.S. doamna Ulla Krauss-Nussbaumer, noua ambasadoare a Republicii Austria în România, pentru a discuta prioritățile comune în domeniul afacerilor interne și avansarea procesului de aderare la Spațiul Schengen.



Schimbul de opinii a oferit posibilitatea de a trece în revistă cele mai importante aspecte ale cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne, cu accent pe subiectul aderării depline la spațiul Schengen și pe perspectivele continuării dialogului tehnic și politic bilateral pentru atingerea acestui obiectiv până la finalul anului în curs. În acest context, a fost evidențiat că următoarea reuniune importantă pentru acest dosar, va avea loc între miniștrii de interne, în perioada 21-22 noiembrie, la Budapesta, cu participarea României, Bulgariei, Austria și Președinția ungară a Consiliului UE.



Discuțiile au relevat contribuția României și Austriei în asigurarea securității frontierelor externe ale UE, în combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, inclusiv pe componenta de dimensiune externă, pentru o abordare preventivă.



Ministrul Predoiu a reafirmat angajamentul României de a menține, pe viitor, practici sigure și eficiente de gestionare a frontierelor, de a aplica toate procedurile Schengen, inclusiv controalele la frontieră și de a continua să contribuie de manieră semnificativă la eforturile UE de combatere cât mai eficientă a criminalității transfrontaliere. Măsurile consolidate luate în ultima perioadă de către autoritățile române alături de Austria, de parteneri din cadrul UE și din regiune, precum și de instituții și agenții UE s-au materializat în rezultate importante în ceea ce privește gestionarea migrației ilegale la frontierele externe ale României, aceasta fiind redusă la valori aproape de zero. Suplimentar, toate aspectele convenite în plan bilateral cu Austria se aplică cu foarte bune rezultate.



Potrivit domnului ministru Predoiu, „aceste detalii constituie argumente decisive în discuțiile legate de dosarul Schengen. Problema îndeplinirii criteriilor tehnice pentru aderarea României la Schengen a fost de mult rezolvată, odată cu încheierea cu succes a celor 8 vizite de evaluare tehnică și a celor 2 vizite voluntare din anul 2022. Menționarea îndeplinirii criteriilor tehnice a rămas în dezbaterea publică a unor comentatori ai dosarului Schengen din inerție, problema nu mai constituie subiect în agenda discuțiilor de ani de zile. Problemele rămase în discuție în anii precedenți au fost controlul migrației iregulare și ilegale, protecția frontierelor, migrația secundară, politicile de returnare. Rezultatele foarte bune din teren ale Ministerului Afacerilor Interne pe toate aceste teme au permis relansarea cu succes anul trecut a dosarului, soldată cu decizia privind Air and Maritime Schengen, discuții structurate de o manieră pro-activă și constructivă cu partenerii austrieci și ceilalți parteneri europeni. Deciziile politice se fundamentează la rândul lor pe aceste progrese din teren și pe stadiul discuțiilor la nivelul ministerelor de interne. Vom continua munca pe această linie de gândire și de acțiune, inclusiv la întâlnirea de la Budapesta, vom continua până la atingerea obiectivului nostru de țară”.



Dincolo de dosarul Schengen, Ministerul Afacerilor Interne din România rămâne interesat să continue dialogul bilateral pe teme de securitate și migrație cu viitorul Guvern austriac. În opinia viceprim-ministrului, ministrului Afacerilor Interne, viitorul trebuie clădit pe o agendă de consolidare și îmbunătățire a securității europene, bazată pe o abordare comună, pe încredere și corectitudine.



Doamna ambasador Ulla Krauss-Nussbaumer a apreciat atitudinea, abordarea și eforturile României în context Schengen și a subliniat disponibilitatea Austriei de a se implica în continuare în inițiativele de cooperare care consolidează securitatea frontierelor UE și de a facilita obținerea unor răspunsuri eficiente în domeniu, pe baza unei abordări comprehensive.



România este un partener important în menținerea securității Uniunii Europene. A arătat că Austria apreciază această colaborare și se angajează să lucreze împreună cu România pentru a promova un climat sigur în UE și regiune.



Discuțiile au întărit angajamentul bilateral de a lucra împreună în abordarea provocărilor criminalității transfrontaliere și în consolidarea relației bilaterale.

Moderator: Bogdan Chirieac



Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne



Moderator: Bună ziua, stimați telespectatori! Suntem în regim de breaking news la DCNews, DCNews TV. Alături de mine în studio ministrul de Interne, vicepremierul Guvernului României, domnul Cătălin Predoiu. Bună ziua, domnule ministru! Înainte de orice vă mulțumim foarte mult că ați reușit să ajungeți în redacția noastră. Am vrut să venim noi la minister, fiindcă avem informații, într-adevăr de breaking news, dar traficul din București ne împiedica să ajungem la la timp, așa că ați avut drum către Prahova, unde sunteți și candidat și ați oprit aici. Vă mulțumesc încă o dată, e un interviu neprogramat, este în exclusivitate, este de breaking news, repet. Deci, domnule ministru, intrăm direct în subiect și înțeleg că nici nu puteți sta foarte mult, fiindcă aveți diverse activități.



Cătălin Predoiu: Nu știu dacă e breaking news, dar intrăm în subiect.



Moderator: Este de breaking news. Deci, premierul Marcel Ciolacu a anunțat recent că Austria va ridica veto-ul vizavi de admiterea României în spațiul Schengen terestru. Am văzut că șeful europarlamentarilor români, domnul Victor Negrescu, anunță trei scenarii posibile.



Cătălin Predoiu: Europarlamentarilor socialiști.



Moderator: Socialiști.(…) E o personalitate importantă în Parlamentul European domnul Victor Negrescu, fără doar și poate și îl cunoaștem cu toții. De asemenea, dumneavoastră ați anunțat că…



Cătălin Predoiu: Ce spuneați că a anunțat domnul Negrescu, altă declarație decât cea pe care am văzut-o ieri?



Moderator: Domnul Negrescu a anunțat că există trei scenarii posibile.



Cătălin Predoiu: Credeam că a mai apărut vreuna.



Moderator: Nu, domnul Negrescu a anunțat că există trei scenarii posibile: scenariul rapid, scenariul mijlociu și scenariul pe termen lung.



Cătălin Predoiu: Știu, știu, știu.



Moderator: Cel rapid ar fi exact când a spus și premierul, ridicarea în cursul zilei de astăzi sau foarte, foarte repede a veto-ului austriac, ceea ce ar însemna intrarea imediată a României în Schengen terestru. Dumneavoastră ați anunțat ieri că… dumneavoastră, care sunteți artizanul intrării României în Air Schengen, împreună cu echipa pe care o aveți și Schengen maritim, că sunteți pe drumul cel bun.



Cătălin Predoiu: Și președintele, și premierul, mai mulți.



Moderator: Da, sunteți pe drumul cel bun. Suntem pe drumul cel bun în privința admiterii în Schengen terestru. Urma să aveți o întâlnire, sper că mai este, cred că pe 20 noiembrie, la Budapesta, la nivelul miniștrilor de Interne și JAI-ul de pe 11 decembrie.



Cătălin Predoiu: 22 noiembrie.



Moderator: 22 noiembrie…



Cătălin Predoiu: 21-22 o sa fie.



Moderator: 21-22, deci chiar înainte de primul tur al alegerilor. Deci, domnule ministru, este normal să vă întrebăm ce se întâmplă, ce ați vorbit cu omologul dumneavoastră austriac de care depinde ridicarea veto-ului la Schengen terestru pentru România și Bulgaria, domnul Karner? Când ați vorbit cu domnul Karner ultima oară?



Cătălin Predoiu: O să spună telespectatorii că v-am spus, că v-am confirmat că vorbesc destul de des, ultima oară am vorbit astăzi.



Moderator: Astăzi ați vorbit cu Karner. Și? Se ridică, cum am fost anunțați. Eu văd o știre de breaking news.



Cătălin Predoiu: Ca să îmbrac tot expozeul dumneavoastră, dosarul Schengen este un dosar de interes de țară, din punctul meu de vedere.



Moderator: De maxim interes.



Cătălin Predoiu: De aceea, eu am încercat și cred că într-o măsură bună am reușit să îl feresc de orice fel de polemici politice și cumva să-l țin scos din zona de competiție normală politică, mai ales atunci când apare un succes sau un pas înainte, un progres. Când e vorba de un dosar care întâmpină dificultăți, în general nu e competiție la asumarea acelui dosar. Competiție e în situația în care el merge bine și, slavă Domnului, merge bine. De aceea eu nu vreau să comentez alte decizii politice, cu tot respectul, alte discuții sau declarații politice pe marginea dosarului, cu tot respectul pentru aceste declarații și pentru cei care le fac. Sigur, prim-ministrul are, prin forța împrejurărilor, un avantaj, în sensul că e la curent cu ceea ce fac miniștrii din cabinet.



Moderator: Dar aveți o colaborare bună cu primul ministru.



Cătălin Predoiu: Fără îndoială și am mai confirmat lucrul acesta.



Moderator: Și dânsul a confirmat acest lucru public.



Cătălin Predoiu: Eu, la rândul meu, am avantajul că nu sunt nevoit să fac speculații sau predicții, ci știu care e starea lucrurilor și vorbesc direct despre aceast dosas în termeni de realitate din teren. Ieri am vrut să semnalez faptul că dosarul, deși are o perspectivă bună, este încă în lucru. Se coace, aș putea să spun, adică se discută, se negociază, se pregătesc ședințe, se schimbă idei. Staff-urile lucrează între ele, comunică, nu e un dosar care stă și din când în când este reluat, este un dosar care permanent este în lucru. Săptămânal se lucrează ceva în acest dosar de Interne, de Externe, adică de ministerele de linie care acționează. La nivel politic, de asemenea, discuții, președintele are discuții politice, premierul are discuții politice, colegii din PPE, din PNL au discuții politice, probabil că și socialiștii au discuții politice, toată lumea lucrează, deci e un dosar care, așa cum am spus, eu cred că, în ansamblu, România l-a abordat foarte responsabil. Acum, care e stadiul lui? Inclusiv dimineață am discutat cu domnul Karner.



Moderator: E anunțată o conferință de presă a domnului Karner în cursul zilei de astăzi.



Cătălin Predoiu: Un interviu, mai bine spus.



Moderator: Un interviu, deci e o declarație publică.



Cătălin Predoiu: Speculații cum că s-ar ridica acest veto astăzi și așa mai departe… acum toată lumea speculează. Din câte am discutat cu domnul Karner, dânsul văzuse declarația mea de ieri și a spus, cam asta e ceea ce reflectă dosarul, deci a fost o declarație foarte bună. Este ceea ce știm și noi.



Moderator: Puteți reaminti declarația telespectatorilor?



Cătălin Predoiu: Am spus, ieri, câteva lucruri. Unu: colaborarea este foarte bună. Faptul că am coborât migrația spre zero în România este decisiv, cel mai important argument. Faptul că avem programe bilaterale cu toți vecinii noștri și un program bilateral cu Austria pe combaterea migrației ilegale este, de asemeni, un argument puternic. Faptul că noi am declarat că vom menține politicile de combatere a migrației ilegale și după intrarea în Schengen cu frontiera terestră, este, de asemenea un argument puternic. Faptul că suntem gata să utilizăm de toate procedurile Schengen după intrarea în Schengen cu frontiera terestră, inclusiv controale la frontieră, atunci când se impun pentru protecția propriilor cetățeni, e, de asemenea, un argument puternic, deci până acum am numărat șase argumente puternice care au adus dosar în stadiul în care el se află. Toate aceste argumente nu au căzut din cer.



Moderator: N-au căzut, dar ce se va întâmpla?



Cătălin Predoiu: A fost muncă în spatele lor.



Moderator: Vor fi luate în seamă, fără îndoială că…



Cătălin Predoiu: De aceea suntem pe un drum pozitiv, cum a spus și ministrul Karner, cum am spus și eu…



Moderator: Deci suntem pe un drum pozitiv.



Cătălin Predoiu: Cum au spus și alți colegi din politică pe care i-ați citat, suntem pe un drum pozitiv, adică suntem pe un drum pozitiv, suntem pe direcția corectă, suntem destul de aproape, dar nu s-a luat încă nicio decizie, ca să fie limpede, în acest moment. Sau cel puțin până acum două ceasuri, când am vorbit eu, și am vorbit în mod special, noi avem convorbiri, ca să înțelegeți, avem convorbiri periodice.



Moderator: Dumneavoastră și omologul austriac Karner.



Cătălin Predoiu: Da, vorbim și la fel cu colegul bulgar, la fel cu colegul maghiar, la fel Comisia Europeană, am discutat și cu domnul Bruner, deci aceste convorbiri, eu am propus și cu bucurie să acceptați acest sistem de lucru de a avea periodic, avem, n-avem treabă, noi ne auzim la telefon. Că treabă avem, dar vreau să spun. În plus, ori de câte ori se impune, imediat ne schimbăm două mesaje, ne stabilim o oră, deci nici nu o mai luăm prin cabinete, vorbim direct.



Moderator: Cum e normal în Uniunea Europeană.



Cătălin Predoiu: Cel puțin pe anumite dosare, adică nu pe toate dosarele astea așa, că nu mai ai timp după aceea, unde anumite lucruri se procesează, evident, pe birocrația normală.



Moderator: Și atunci.



Cătălin Predoiu: Dar, acesta e un dosar sensibil pe care se vorbește pe firul scurt.



Moderator: Ce spuneți dumneavoastră…



Cătălin Predoiu: Ceea ce spun este că încă nu s-a luat o decizie.



Moderator: Așa.



Cătălin Predoiu: Și că întâlnirea de la Budapesta este, va fi decisivă.



Moderator: Deci de abia 21-22, întâlnirea de la Budapesta, va fi întâlnirea decisivă.



Cătălin Predoiu: Da.



Moderator: Astăzi, când vorbim, nu s-a luat nicio decizie, doar că România e pe drumul cel bun.



Cătălin Predoiu: Da! Și lucrăm foarte bine cu colegii austrieci. Și cu colegii austrieci, și cu cei sârbi, și cu cei maghiari, pentru că aici toată povestea, noi…



Moderator: Întâlnirea de la, fac precizările acestea, întâlnirea de la Budapesta 21-22 este cu colegul dumneavoastră…



Cătălin Predoiu: Sandor Pinter, care deține președinția rotativă Ungaria, da.



Moderator: Domnul Karner din Austria, ministrul de Interne, dumneavoastră din România și colegul din Bulgaria.



Cătălin Predoiu: Și o să fie o cvadrilaterală, să spunem.



Moderator: Și va fi o decizie luată la Budapesta, așteptați o decizie la Budapesta.



Cătălin Predoiu: Va fi, dacă vreți în oglindă ce a fost la Brdo în Slovenia anul trecut, unde acolo am avut o trilaterală: Austria-Bulgaria-România și pot să vă spun că da, în acea trilaterală, unde miniștrii, asistați de echipele lor, au avut o discuție foarte aplicată și deloc ușoară, pe alocuri tensionată, dar care, în final, s-a soldat printr-un anunț făcut de ministrul Karner cu privire la Air Schengen. Dânsul evocase în presă, în prealabil, posibilitatea, faptul că Austria studiază Air Schengen, studiază, ia în calcul, asta nu înseamnă o decizie. Dar acolo, după întâlnirea de la Brdo din Slovenia, în urma discuției pe care am avut-o, unde noi am discutat un pachet de măsuri compensatorii care au speriat la un moment dat, dar s-a dovedit că nu era nimic de speriat acolo, nu era nimic din ce România nu făcea deja și nu era nimic din ce nu era în avantajul cetățeanului român, respectiv o protecție la frontieră mai severă, investiții în protecția la frontieră, patrule mixte și așa mai departe. Deci, după ce s-au discutat aceste măsuri, ministrul austriac, delegația austriacă a spus Da, avem încredere, suntem convinși pe ce rezultate avem și pe ce mai punem în aplicare, pășim către o decizie la Air Schengen. Cred că la fel se vor discuta și aici, la Budapesta, o serie de măsuri de consolidare a siguranței cetățenilor noștri.



Moderator: Deci, din partea omului care chiar face acest lucru posibil, ministrul de Interne al României, Cătălin Predoiu, vă așteptați la o decizie la Budapesta, care în 21-22 noiembrie, care ar trebui materializată la JAI-ul de pe 11 decembrie de la Bruxelles.



Cătălin Predoiu: Eventual un Coreper înainte, dar vă spun că asta e ca posibilitate, eu ceea ce spun cu certitudine e un singur lucru, că la Budapesta vor fi discuții foarte importante aplicate, cred hotărâtoare. Ce va fi după, nu știu, nu pot ști.



Moderator: În JAI trebuie să se voteze în unanimitate, practic.



Cătălin Predoiu: Da, JAI-ul va fi precedat de această întâlnire, va fi precedat, probabil de un COREPER, adică tehnic. Scenariile astea, ați indicat trei acolo, putem face politic câte scenarii doriți, tehnic sunt un număr limitat de scenarii pentru că atâtea proceduri sunt. Și poți să spui, avem procedura unu, procedura doi, procedura trei, astea sunt scenariile. Sigur că nu pot fi altele, dar din punct de vedere al substanței dosarului, al discuțiilor de la masa de convorbiri, pot apare multe ipoteze.



Moderator: În cazul în care deciziile.



Cătălin Predoiu: Acolo discutăm de tot ce se întâmplă la frontieră, ce se întâmplă cu returnările, ce se întâmplă cu migrația secundară, ce se întâmplă cu…nu numai cu cei noi. Vedeți când vorbim în România de migrație ilegală ne închipuim pe cineva care vrea să sară gardul la frontieră și e prins sau nu e prins de grăniceri. În primul rând, așa cum am spus, noi, la granița, am ridicat un baraj tehnologic, nu numai uman. Adică avem drone, avem instalații de supraveghere noaptea, avem senzori, avem centre de împărțire a informațiilor, anticipăm din țările din amonte, ca să spun așa, fluxurile migratorii. Lucrăm cu colegii din două, trei țări până ca migrantul să ajungă în România, schimbăm informații cu privire la rețele de traficanți. Adică până la frontieră noi desfășurăm lucrurile…



Moderator: Astea sunt, evident, chestiunile tehnice pe care le stăpâniți dumneavoastră și echipa de la Ministerul de Interne.



Cătălin Predoiu: Dar ceea ce mai este, de asemeni, preocupant este situația migrantului ajuns legal în România, de exemplu, sau în Bulgaria și care ulterior, deși are permis de ședere în România, permis de muncă în România, pleacă mai departe în alte țări și e recuperat acolo și verificat în sistemul SIS Schengen și se descoperă că a plecat din altă țară. Din ce țară? Țara X sau țara Y. Astea sunt probleme tehnice care se discută între toate țările, inclusiv între țările noastre. Sunt multe discuții care vor avea loc, nu e doar ne dați voie, nu ne dați voie. Nu e doar despre criterii tehnice.



Moderator: Deci decizia politică se ia în funcție de niște criterii tehnice.



Cătălin Predoiu: Și de niște realități din teren și de felul în care reușim să menținem această protecție a frontierelor.



Moderator: În cazul în care s-ar lua decizia in JAI-ul de la Bruxelles că România și Bulgaria sunt primite inclusiv în Schengen terestru, când s-ar putea întâmpla acest lucru? Știu că la Air-Schengen a durat 3 luni de zile, atât a fost nevoie pentru ca liniile aeriene să…



Cătălin Predoiu: A fost o problemă privind calendarul…



Moderator: Da. Aeroporturile să se pregătească, să te tragă la poarta Schengen, nu la poarta non Schengen.



Cătălin Predoiu: Și o serie de măsuri de pus în aplicare până atunci, dar, mă rog, în principal acela a fost.



Moderator: Anticipați că lucrul acesta s-ar putea întâmpla, probabil, tot în primăvara viitoare?



Cătălin Predoiu: Nu subminez poziția acum în negocieri, să dau un termen sau altul. Vom discuta atunci, la momentul respectiv.



Moderator: Deci, deocamdată rămânem declarația, cum să spun, exactă, tehnică, dar și politică, este declarația dumneavoastră făcută în cursul zilei de ieri, pe care ați reamintit-o astăzi.



Cătălin Predoiu: Cu o subliniere poate pentru întâlnirea de la Budapesta, pentru că da, într-adevăr, și în urma discuției pe care am avut-o astăzi cu domnul ministru Karner, pot să trag concluzia că la Budapesta va fi o întâlnire importantă și probabil dificilă, dar vom vedea.



Moderator: Deci Budapesta, discuția hotărâtoare la Budapesta în 21-22 noiembrie, cu 2 zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din România, deci va fi o încărcătură uriașă din punctul ăsta de vedere.



Cătălin Predoiu: Da, dar nu uitați ce am declarat la început. Eu văd acest dosar ca pe un dosar de țară, al nostru, al tuturor. Nu e al ministrului x sau ministrului y.



Moderator: Da, foarte bine că îl vedeți așa. După care, după terminarea alegerilor, va fi pe 11 decembrie JAI-ul, spuneați că va fi și un COREPER înainte, nu e stabilită data, dar probabil va fi înainte de turul doi al prezidențialelor.



Cătălin Predoiu: Da, vom vedea, vom discuta…



Moderator: Între 1 și 8 decembrie. Fiindcă am vorbit de…



Cătălin Predoiu: Ce mai vreau să spun este că este enorm de multă muncă în spate, să știți, care nu e doar a miniștrilor. Încă o dată folosesc prilejul să mulțumesc tuturor celor care, din Interne, Externe, de peste tot, care lucrează în acest dosar și să invit pe toți colegii din politică să-l privească în acest fel, ca pe un dosar de interes național, ca pe un dosar pe care toți suntem datori să-l protejăm prin ceea ce declarăm, prin ceea ce facem, prin modul în care discutăm. Va conta orice și știu că mulți, și parlamentari și europarlamentari, au discuții, pun o vorbă bună.



Moderator: Păi, e un efort comun.



Cătălin Predoiu: E un efort comun.



Moderator: Conduceți o echipă multidisciplinară și pluri politică, ca să spunem așa, fiindcă vă bazați și pe alte ministere.



Cătălin Predoiu: Da, și nu văd pe nimeni adversar în povestea asta…



Moderator: Nici nu este nimeni adversar.



Cătălin Predoiu: Dar e important totuși să ne armonizăm puțin și să dozăm lucrurile.



Moderator: Și credeți că declarațiile politice făcute în acest moment nu ajută negocierile de pe 21-22?



Cătălin Predoiu: După cum am spus, nu vreau să intru în polemici de acest gen. Fiecare e liber să-și facă propriile declarații, evident. Le face poate în funcție de anumite strategii, anumite tactici pe care le întrevede, inclusiv din perspectiva unor discuții bilaterale. Eu tot ce pot să spun, spun în dreptul a ceea ce facem noi. Și știu că întâlnirea de la Budapesta va fi importantă. Asta e tot ce știu în acest moment. Mai știu că frontieriștii noștri lucrează, zi și noapte, ca să menținem acest nivel, să-l îmbunătățim pentru că acolo e garanția că avem argumente. Și poliția judiciară, nu numai frontieriștii, și cooperarea polițienească. Au contat foarte multe lucruri, e un mozaic întreg de măsuri în spate, că nu e doar o simplă discuție: stiți, când ne dați și nouă drumul în Schengen? Nu așa se pun lucrurile.



Moderator: Știu că aveți un program extrem de încărcat, o ultimă întrebare, domnule ministru. Trei rânduri de alegeri, sunt alegeri de maximă importanță, inclusiv la 5 ani odată, prezidențiale, la 4 ani, o dată, parlamentarele. Mai important decât asta, nu poate fi decât peste încă 20 de ani în România. Ministerul de Interne este pregătit pentru aceste alegeri?



Cătălin Predoiu: Da, fără îndoială. Sigur, instituția cheie aici în acest domeniu al organizării alegerilor este Autoritatea Electorală Permanentă, dar și Ministerul de Interne are zone, porțiuni din acest proces electoral unde are responsabilități. Da, ne pregătim, am fost pregătiți și la alegerile precedente, vom fi și în acestea. E important ca și publicul să știe ce atribuții avem fiecare dintre instituții. Noi vom comunica pe această temă. Principiul de bază este legalitate și echidistanța politică. Ministerul de Interne nu se va implica în alegeri decât pe baza acestui principiu.



Moderator: Deci, practic anunțați neutralitatea politică a Ministerului de Interne.



Cătălin Predoiu: Este ceea ce impun legea și Constituția, nici nu e de discutat acest lucru, nici nu se discută. Ceea ce e important, de asemenea, este să ne facem eficient treaba și să comunicăm foarte bine, pentru că am observat la alegerile precedente, în anumite comunități au fost așteptări legate de anumite proceduri care nu erau neapărat în sarcina Ministerului de Interne, anumite dificultăți care au apărut și care nu țineau neapărat de atribuțiile Ministerului de Interne. Sunt mai multe instituții implicate în acest proces electoral, fiecare are zona lui de competență.



Moderator: Ministerul de Interne, însă, este o instituție cheie.



Cătălin Predoiu: Da, prin Prefecturi și sigur, prin asigurarea ordinii publice în țară și va fi foarte complicat, mai ales pe 1 Decembrie, pentru că va fi o presiune enormă, că avem manifestări legate de ziua națională, cu forțe mobilizate pentru păstrarea ordinii publice și simultan avem procesul electoral, unde iară trebuie să avem forțe mobilizate pentru păstrarea ordinii publice. E o provocare, dar ne vom achita de ea. Ne-am pregătit.



Moderator: Practic, consemnăm în acest interviu fulger pe care mi l-ați acordat, repet, în termeni jurnalistici, neutralitatea absolută a Ministerului de Interne.



Cătălin Predoiu: Și profesionalism am cerut și voi cere în continuare în minister, și unde nu există astfel de profesionalism sau unde… vedem că nu există echidistanță, vom interveni. Schimbăm oameni, luăm măsuri. Vom respecta legea și Constituția.



Moderator: Declarația aceasta va fi la fel de urmărită precum declarația privind spațiul Schengen. Vă mulțumim foarte mult pentru participarea la acest interviu fulger, domnule ministru, stimați telespectatori. Știre de breaking news, ultimele noutăți reale vizavi de admiterea României în Schengen terestru și faptul că Ministerul de Interne anunță prin vocea ministrului său neutralitatea politică absolută, conform legii și Constituției, în cele trei rânduri de alegeri care urmează de aici în două săptămâni de zile.

În urma solicitărilor transmise din partea mass-media privind „calendarul aderării” la Spațiul Schengen cu frontierele terestre, ministrul Afacerilor Interne comunică următoarele:



Discuțiile privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen cu miniștrii de Interne din statele membre UE, în primul rând cu colegii miniștri din Austria, Ungaria și Bulgaria au continuat permanent pe toată durata acestui an atât în formate oficiale, cât și în cadrul unor întâlniri informale, la Viena, Budapesta, Sofia și Bruxelles.



De asemenea, am ținut permanent legătura cu comisarul Ylva Johansson, cu alți oficiali europeni, dar și cu noul comisar Magnus Brunner, împreună cu care am avut o primă discuție la Viena încă din luna septembrie. Salut poziția domnului comisar Magnus Brunner exprimată recent la audierile din Parlamentul European, în cadrul cărora a exprimat sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen cu frontiera terestră, cât mai rapid cu putință.



Aceste demersuri au avut și au un caracter continuu din partea mea și a echipei mele, în acest sens, recent am avut o substanțială întâlnire de lucru cu noul ministru francez de Interne, Bruce Retailleau, la Paris, în urma căreia Franța a reiterat sprijinul pentru intrarea RO și BG în Spațiul Schengen, deplin, inclusiv cu frontiera terestră, cât mai rapid cu putință.



Toate aceste discuții au decurs foarte bine și constructiv pentru procesul de aderare, dar și pentru consolidarea frontierelor și combaterea migrației ilegale.



Față de proiecțiile și comentariile din spațiul public, precum și față de întrebările din mass-media, precizez faptul că discuțiile și negocierile sunt încă în curs, sunt constructive și cu o bună perspectivă, fără a exista deocamdată o decizie formală luată la nivelul Consiliului JAI sau la nivelul ministerelor de Interne.



De asemenea, aș vrea să subliniez faptul că cel mai bun semnal public pe care îl putem da în contextul acestor negocieri este faptul că România va continua să acorde sprijin politic, legal, instituțional pentru protecția frontierelor și să dezvolte continuu capacitatea de combatere a migrației ilegale.



România va fi gata să ia toate măsurile pentru protecția frontierelor sale și după admiterea în Spațiul Schengen cu frontierele terestre și să aplice toate procedurile Schengen la frontierele sale, inclusiv instituirea de controale, atunci când se impun, precum și aplicarea unor politici foarte eficiente în materie de azil și returnări.



În sfârșit, dar nu în ultimul rând, precizez că avem o foarte bună cooperare în combaterea migrației ilegale cu toți vecinii noștri, dar și cu Austria, avem o foarte bună cooperare la nivelul ministerelor pe toate domeniile de interes și o foarte bună comunicare cu miniștrii din Austria, Ungaria și Bulgaria, precum și cu ceilalți colegi din statele membre UE.

Cătalin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, a avut joi, 24 octombrie 2024, o întrevedere de lucru cu ministrul de Interne din Republica Franceză, domnul Bruno Retailleau. Agenda discuțiilor s-a concentrat pe subiectul finalizării dosarului Schengen, precum și pe teme de mare actualitate de pe agenda europeană și bilaterală- combaterea migrației ilegale și lupta împotriva traficului de droguri- fiind convenite prioritățile în domeniul Afacerilor Interne în perioada următoare.



Întâlnirea se înscrie în seria discuțiilor avute cu omologi din state UE cu care România are Parteneriate Strategice sau relații privilegiate de cooperare, scopul fiind acela de a face cunoscute rezultatele măsurilor luate de către țara noastră în ceea ce privește gestionarea migrației și securizarea frontierelor, în contextul demersurilor destinate aderării complete a României la spațiul Schengen.



În cadrul discuțiilor, demnitarul român a menționat că ridicarea controalelor la frontierele interne terestre rămâne cel mai important obiectiv al României, pentru care Ministerul Afacerilor Interne lucrează zilnic, integrat. A evidențiat măsurile adoptate atât la nivel național, cât și cele convenite cu vecinii imediați și cu Statele Membre UE, ce au avut ca efect o scădere aproape spre zero, a presiunii migratorii la frontierele României. Aceste măsuri au vizat în principal consolidarea cooperării și intensificarea schimbului de informații cu statele din regiune și cu parteneri europeni. În acest moment, România are în derulare proiecte cu toate țările vecine (ex. Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina) cu rezultate foarte bune, care vizează organizarea de patrule mixte, schimburi de experiență, consolidarea schimbului de informații și elaborarea de evaluări de risc. De asemenea, cooperarea cu agențiile europene a avut un rol important în obținerea acestor rezultate semnificative.



Ministrul Predoiu a subliniat că România dorește finalizarea dosarului până la finalul anului în curs și contează pe sprijinul tuturor aliaților pentru îndeplinirea acestui important obiectiv de țară. În plus, toate datele indică că aderarea României cu frontierele terestre ar reprezenta un plus pentru UE inclusiv din perspectiva asigurării securității spațiului european.



Ministrul francez de Interne a recunoscut rezultatele importante obținute de România în ceea ce privește securizarea frontierelor și managementul migrației, datorate unor măsuri bine structurate și complementare. A reiterat sprijinul Republicii Franceze pentru finalizarea acestui obiectiv, cât mai curând posibil. Franța acordă o atenție deosebită gestionării eficiente a fenomenului migrației, acest subiect aflându-se pe lista de priorități a domnului Retailleau și, implicit, a Ministerului de Interne francez. Comunitatea europeană se confruntă cu o creștere a amenințărilor la adresa securității interne, motiv pentru care statele trebuie să fie mai ferme în deciziile luate și să utilizeze mai eficient instrumentele de lucru avute la îndemână.



În ceea ce privește cooperarea bilaterală, cele două părți au evocat că aceasta este una excelentă, aflată la nivel de bune practici, ce se desfășoară în domenii precum colaborarea polițienească, situațiile de urgență, respectiv cele din competența Jandarmeriilor, existând premisele necesare pentru dezvoltarea acesteia. În plus, noile realități indică o adaptare a fenomenului infracțional, prin utilizarea noilor tehnologii în vederea comiterii de infracțiuni, sens în care cele două părți au agreat intensificarea cooperării în domeniul digitalizării.



Cei doi demnitari au evidențiat importanța combaterii flagelului drogurilor, ce a cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii ani. România și Franța au o abordare similară în ceea ce privește fenomenul drogurilor, pe lângă componenta de combatere fiind acordată o atenție deosebită prevenirii consumului de droguri în special în rândul categoriilor vulnerabile și dezvoltarea unor programe de reabilitare adaptate nevoilor consumatorilor. Pentru a face față amenințărilor fără precedent ale traficului de droguri este nevoie de mobilizare totală, a întregii societăți, a întregului aparat administrativ și de aplicare a legii.



Referitor la protecția civilă și situațiile de urgență, România și Franța împărtășesc viziuni comune privind importanța dezvoltării unor mecanisme de lucru capabile să ofere răspunsuri rapide și eficiente în eventualitatea producerii unor dezastre. În plus, cooperarea dintre cele două state pe acest palier este una foarte bună, atât în plan bilateral, cât și în cadrul formatelor de lucru la nivel european, dialogul la cel mai înalt nivel fiind unul foarte activ. A fost agreată continuarea discuțiilor la nivel tehnic pentru a stabili modalitatea cea mai eficientă pentru a adapta instrumentele bilaterale și europene la noile provocări în materie de protecție civilă.



În încheierea discuțiilor, cele două părți au subliniat importanța menținerii cooperării bilaterale la aceleași standarde ridicate precum și continuarea sprijinului reciproc în ceea ce privește subiectele de interes de pe agenda europeană.



„Franţa îşi menţine sprijinul pentru aderarea României la Spaţiul Schengen cu frontierele terestre cât mai rapid. Ministrul Bruce Retailleau e exprimat, în cadrul discuţiei bilaterale de la Paris, aprecierea sa pentru rezultatele României şi menţinerea poziţiei de sprijin din partea Franţei în termeni fără echivoc.



Am avut o lungă, interesantă şi utilă discuţie cu ministrul francez despre combaterea migraţiei iregulare la nivel european. Am prezentat ministrului francez viziunea noastră. Europa are nevoie urgent de o politică realistă şi coerentă privind migraţia iregulară şi combaterea eficientă a traficului de persoane, adaptată realităţilor geopolitice prezente şi provocărilor migraţioniste derivate din acestea. Cadrul legislativ european trebuie revizitat şi îmbunătăţit, inclusiv directiva privind returnările. Pactul privind migraţia şi azilul trebuie cât mai rapid pus în aplicare, fără întârzieri faţă de data programată. Frontex trebuie întărit. Statele membre Schengen trebuie să fie gata să intervină cu toate procedurile codurilor Schengen, inclusiv controale la frontieră, dar numai atunci când situaţia o impune. Sunt multe de făcut pentru protejarea frontierelor europene, inclusiv dialog cu state terţe, şi România este gata să contribuie puternic, în calitate de stat membru Schengen, cu politici şi practici solide în protejarea frontierelor, dar şi cu un travaliu diplomatic pe care îl desfăşor deja pentru creşterea coerenței statelor membre şi a Comisiei în protejarea frontierelor europene. Discuţia cu noul ministrul francez, Bruce Retailleau, un om politic cu experienţă, care a preluat recent portofoliul internelor, s-a desfăşurat într-o atmosferă foarte bună, prietenească, în care am constatat foarte multe puncte de vedere comune asupra chestiunilor discutate. Am discutat inclusiv despre întărirea cooperării poliţieneşti şi a cooperării în cadrul intervenţiei în sistuatii de urgenţă, în care cele două ţări deţin o experienţă de vârf şi cooperează pentru îmbunătăţirea performanţelor. I-am mulţumit domnului ministru Retailleau pentru întâlnirea desfăşurată la cererea părţii române într-un termen scurt, pentru dialog şi sprijinul pentru Schengen. De asemenea, l-am invitat să viziteze România, invitaţia fiind acceptată cu plăcere.”, a declarat Cătălin Predoiu la finalul reuniunii.

În perioada 23-24 octombrie 2024, Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, a participat, la Sofia, la reuniunea ministerială a Forumului Salzburg, organizată de Președinția bulgară a acestui format de dialog la nivel regional, care urmărește consolidarea cooperării între statele membre prin dezvoltarea unei abordări coordonate cu privire la principalele riscuri la adresa securității regionale.



Evenimentul a vizat realizarea unui schimb de opinii de substanță pe subiecte de interes privind securitatea internă, accentul fiind pus pe utilizarea la capacitate maximă, respectiv îmbunătățirea acolo unde este cazul, a instrumentelor europene, bilaterale și regionale existente pentru a face față celor mai presante provocări în ceea ce privește criminalitatea organizată și combaterea traficului de migranți.



Referitor la combaterea traficului de migranți, Cătălin Predoiu a evidențiat abordarea României, care, prin intensificarea cooperării cu vecinii imediați dar și cu partenerii regionali și instituțiile europene a reușit să obțină rezultate importante în ceea ce privește securizarea frontierelor și managementul migrației. Implementarea, alături de Comisie și agențiile UE, a unui proiect pilot cu partenerii sârbi, a contribuit la scăderea masivă a tentativelor de trecere ilegală a frontierei, la granița dintre România și Serbia.



Conform datelor Frontex, în primele nouă luni ale anului 2024, numărul de detecții pe ruta Balcanilor de Vest a înregistrat cea mai mare scădere dintre toate rutele migratorii, -79 %, fapt ce confirmă că măsurile luate de autoritățile române au fost eficiente.



Acțiunile României au consolidat rolul țării ca furnizor de securitate la nivel regional, rezultatele operative importante obținute în ultima perioadă fiind rezultatul firesc al unui întreg proces ce include analize de risc, identificarea provocărilor în materie de securitate, elaborarea unor răspunsuri ferme și realizarea unor acțiuni concrete pentru destructurarea rețelelor criminale.



În intervenția sa, demnitarul român a catalogat criminalitatea organizată, în special traficul cu ființe umane și traficul de droguri, ca fiind cea mai serioasă provocare cu care se confruntă statele membre, cu un impact devastator asupra societăților noastre.



În acest context, este important ca toți actorii relevanți (UE, state membre, agenții europene) să intensifice cooperarea existentă și să dezvolte noi modalități de combatere plecând de la bunele practici identificate ca urmare a investigării unor cazuri complexe.



Având în vedere că activitatea rețelelor criminale este din ce în ce mai complexă, acestea transformându-se în adevărate corporații criminale, este important ca statele să își dezvolte capacitățile de supraveghere a frontierelor, alături de măsuri concrete de prevenire și combatere. În plus, este importantă dezvoltarea de parteneriate specifice cu țări terțe, utilizarea la maximum a instrumentelor existente, cum ar fi Alianța globală pentru combaterea traficului ilicit de migranți, intensificarea schimbului de date și a schimbului de informații, utilizarea, la întregul lor potențial, a tuturor sistemelor informatice din domeniul justiției și afacerilor interne, verificarea tuturor bazelor de date relevante.



Un element central al activității agențiilor de aplicare a legii ar trebui să fie reprezentat de investigațiile financiare, ce ar trebui să devină o practică standard, prin care acestea pot deposeda rețelele criminale de profiturile obținute ilicit. Recuperarea activelor este un alt instrument eficient de combatere a infracțiunilor financiare și a criminalității organizate în general. De asemenea, EUROPOL are un rol determinant în acest context.



Un alt subiect abordat de ministrul român a fost cel al progresului tehnologic care, deși a adus multe beneficii societăților, atunci când este utilizat de infractori pentru comiterea de infracțiuni, reprezintă un risc la adresa securității interne.



Astfel, este necesar ca statele să investească în pregătirea ofițerilor de poliție și în dotarea agențiilor de aplicare a legii cu tehnologie și instrumente de ultimă generație care să sprijine actul polițienesc. În opinia demnitarului român, elaborarea unor produse analitice de calitate și valorificarea acestora ar trebui să reprezinte o prioritate pentru state și un element central al cooperării cu agențiile UE.



România se află printre primele state ca implicare în cadrul echipelor comune de anchetă la nivel european ce vizează combaterea traficului de migranți, o dovadă în plus de angajament și de recunoaștere a profesionalismului experților români.



Cu ocazia reuniunii ministeriale a fost adoptată o Declarație comună ce vizează continuarea cooperării între statele membre pe subiectele de interes comun abordate în cadrul discuțiilor.



„Forumul Salzburg este un important format de lucru și cooperare în Europa Centrală și de Est pentru securizarea frontierelor, combaterea traficului de migranți, de droguri și a crimei organizate. Am prezentat rezultatele României si am discutat despre creșterea cooperării între polițiile naționale. Am avut mai multe discuții bilaterale cu statele membre prezente. Am folosit prilejul pentru a continua promovarea obiectivului României de a intra complet în Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, în 2024. Am obținut un răspuns pozitiv și sprijin atât în discuțiile informale din cadrul Forumului, cât și în ședința plenară. Lucrurile merg bine, dar rămânem concentrați atât pe munca din teren pentru protejarea frontierelor, cât și pe zona de acțiune diplomatică multilaterală, bilaterală, formală și informală”, a declarat Cătălin Predoiu la finalul reuniunii.

În cadrul Reuniunii Ministeriale a Forumului Salzburg, organizată de Președinția bulgară în perioada 23-24 octombrie la Sofia, Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, a avut o întrevedere bilaterală cu Atanas Ilkov, ministrul Afacerilor Interne al Republicii Bulgaria.



Discuțiile s-au înscris în linia dialogului consolidat cu partea bulgară pe subiectul aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen și au vizat coordonarea, în continuare, a pozițiilor celor două state pentru aderarea la Schengen terestru până la sfârșitul acestui an, precum și stadiul cooperării bilaterale operative, cu accent pe combaterea migrației ilegale și a criminalității organizate.



Cei doi demnitari au evidențiat că rezultatele foarte bune din teren și operațiunile de succes realizate în comun pentru combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere demonstrează că decizia privind intrarea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele terestre trebuie luată în 2024.



În ceea ce privește cooperarea bilaterală în domeniul afacerilor interne, interlocutorii au subliniat că aceasta se derulează la un nivel foarte bun, având în vedere prioritățile celor două state în ceea ce privește securizarea frontierei comune și destructurarea grupărilor infracționale care facilitează traficul de migranți în regiune sau la nivel european.



În încheiere, cele două părți au convenit menținerea dialogului bilateral frecvent și continuarea, la nivelul ambelor părți, a discuțiilor cu Președinția ungară, cu Comisia Europeană, precum și cu partenerii europeni pentru a sprijini aderarea deplină a celor două țări la spațiul Schengen până la finalul acestui an.



„Am organizat o cooperare intensă și strânsă între polițiile de frontieră și cele judiciare. Vom continua să destructurăm rețelele de traficanți de migranți. Rezultatele statistice ale ultimelor 12 luni sunt foarte bune, migrația ilegală a scăzut în România cu peste 75% față de anul precedent. Avem două argumente puternice pentru „Land Schengen” în 2024: performanța în combaterea migrației ilegale și aplicarea impecabilă a procedurilor „Air and Maritime Schengen”. Este foarte important pasul făcut anul trecut cu frontierele aeriene și maritime, în perspectiva integrării depline în Schengen. În același timp, trebuie să fim pregătiți să aplicăm toate procedurile codurilor Schengen și după momentul integrării cu frontiera terestră, după ce se va lua decizia, inclusiv să exercităm controale la frontieră când situația o va impune. Continuăm să acționăm diplomatic, ofensiv și constructiv, pentru a valorifica aceste argumente și a genera o decizie pozitivă cât mai curând posibil. Lucrăm foarte bine cu colegii bulgari, sârbi, unguri și austrieci pe programele bilaterale”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

În seria demersurilor permanente de coordonare pe subiectul eliminării controalelor la frontierele interne terestre, conexe procesului de aderare a României și Bulgariei la spațiul Schengen, în data de 18 octombrie, Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne a avut o nouă discuție, prin videoconferință, cu domnul Atanas Ilkov, ministrul de Interne bulgar.



Cei doi demnitari au făcut o trecere în revistă a principalele evoluții în dosarul Schengen. Au făcut un schimb de opinii cu privire la concluziile reuniunii Consiliului JAI din 10 octombrie a.c., în cadrul căruia Președinția ungară, Comisia Europeană și o serie de state membre au exprimat deschis concluzia că cele două țări sunt pregătite pentru intrarea în Spațiul Schengen cu frontierele terestre și sprijinul pentru realizarea acestei etape în 2024.



Eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, în data de 31 martie 2024, a decurs fără probleme, măsurile agreate odată cu decizia de aderare au fost implementate pe deplin, iar rezultatele operative demonstrează acest fapt, sens în care prezentările miniștrilor au oferit premisa pentru pregătirea adoptării deciziei pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre în cel mai scurt timp.



Cei doi miniștri au abordat și subiecte legate de cooperarea bilaterală, în special combaterea criminalității organizate și a migrației ilegale, evidențiind activitățile derulate în comun din ultima perioadă, cu rezultate foarte bune.



Cele două părți au stabilit să continue coordonarea strânsă pe acest subiect pentru atingerea obiectivului comun în cel mai scurt timp.



În cadrul convorbirii, a fost convenită o întâlnire bilaterală directă la Sofia în data de 23.10.2024, înainte de deschiderea Forumului Salzburg, care va avea loc la Sofia în perioada 23-24.10.2024 sub președinția rotativă bulgară.



Ministrul român va participa la Forumul Salzburg însoțit de o delegație guvernamentală și ministerială.

Astăzi, 15 octombrie 2024, la sediul MAI, a avut loc întrevederea domnului Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, cu E.S. domnul Martin Košatka, noul ambasador al Republicii Cehia la București.



În cadrul convorbirilor, a fost evidențiat caracterul excelent al cooperării în domeniul afacerilor interne între cele două state, domeniile prioritare fiind combaterea criminalității organizate, lupta împotriva corupției și întărirea capacității statelor de gestionare a situațiilor de urgență, așa cum au fost evidențiate și în cadrul recentei întrevederi de la Praga între ministrul Predoiu și omologul ceh, Vít Rakušan.



Oficialul român a punctat viziunile comune în ceea ce privește mai multe subiecte de interes la nivel european, precum importanța securității interne, gestionarea eficientă a fenomenului migrației și menținerea unității între statele membre UE, mai ales în actualul context geopolitic caracterizat de amenințări dintre cele mai diverse.



Referitor la subiectul aderării depline la spațiul Schengen, ministrul Predoiu a apreciat sprijinul constant oferit de Cehia, sprijin reiterat de ministrul Rakušan și în cadrul consultărilor recente de la Praga. Acest sprijin este cu atât mai important în această perioadă în care partea română depune eforturi pentru finalizarea dosarului Schengen până la sfârșitul acestui an.



În continuare, demnitarul român a prezentat ansamblul de măsuri implementate de autoritățile naționale ce a urmărit consolidarea cooperării și intensificarea schimbului de informații cu statele din regiune și cu partenerii europeni. În plus, România are în derulare proiecte cu toate țările vecine, cu rezultate foarte bune, care vizează organizarea de patrule mixte, schimb de experiență, consolidarea schimbului de informații, elaborarea de evaluări de risc. România a demonstrat că securizează frontierele europene la un nivel înalt, aplică toate regulile și legislația Schengen, folosește toate sistemele europene, eliberează vize Schengen și nu a înregistrat nicio sincopă de la momentul eliminării controalelor la frontierele aeriene și maritime.



În încheiere, cele două părți au convenit menținerea dialogului bilateral la același nivel ridicat în vederea dezvoltării cooperării în ariile de interes comun.

România este pe deplin pregătită să intre în Spațiul Schengen cu frontierele terestre. Am aplicat și am îndeplinit toate criteriile pentru a intra și cu granițele terestre. Implementăm perfect decizia Schengen aerian adoptată de Consiliu anul trecut în decembrie. Am redus semnificativ migrația ilegală prin eforturile Poliției de Frontieră și cooperare polițienească. Vom continua să aplicăm toate procedurile Schengen și suntem pregătiți să implementăm toate instrumentele Schengen. Știu că, deși astăzi nu este ziua adoptării unei decizii, este ziua în care se pregătește o astfel de decizie. Vom discuta cu colegii noștri în perspectiva unei astfel de decizii. Vom continua să cooperăm cu statele membre și cu Comisia pentru a asigura în mod riguros securitatea frontierelor țării noastre și, implicit, ale UE.



Vă mulțumesc!

În perioada 2-5 octombrie am avut o serie de întâlniri la Viena, Praga și Munchen pentru promovarea intrării României în Spațiul Schengen cu frontiera terestră în anul 2024.

Am avut întâlniri cu ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, ministrul ceh de interne, Vit Rakusan, ministrul bavarez de interne, Joachim Hermman, precum și cu ministrul austriac de finanțe, nominalizat viitor comisar european pentru afaceri interne, Magnus Brunner.

Am insistat în aceste discuții pe meritele și rezultatele României în protejarea frontierelor naționale și ale UE, combaterea migrației iregulare și ilegale și aplicarea impecabilă a tuturor sistemelor și codurilor Schengen.

Am demonstrat cu argumente logice, dar care țin și de realitatea din teren, că decizia privind intrarea României în Schengen cu frontierele terestre trebuie luată în 2024.

România va continua să întărească securitatea frontierelor sale, suntem pregătiți să aplicăm toate procedurile Schengen, inclusiv controale la frontieră atunci când situația o impune, atât în prezent, cât și în perspectivă, după intrarea României în Schengen și cu frontiera terestră.

După cum știm, anul trecut, România a intrat în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Decizia Consiliului European a fost însoțită de o serie de măsuri adiacente de întărire a controlului la frontieră și operare a codurilor și sistemelor Schengen, pe care, Ministerul Afacerilor Interne le-a îndeplinit complet, impecabil.

Ministerul Afacerilor Interne va continua să desfășoare demersuri diplomatice intense pentru atingerea obiectivului Schengen inclusiv cu frontierele terestre.

Sunt convins că în Consiliul JAI din 10 octombrie vom primi semnalele pentru care am muncit permanent, astfel încât să se deschidă perspectiva unei decizii până la finalul anului 2024. Concret, în consiliul JAI din 10 octombrie se va discuta Eurobarometrul Schengen, adică situația din toate țările membre Schengen, fără ca pe ordinea de zi să fie luarea unei decizii. Dar, în același timp, am acționat diplomatic pentru ca în acest Consiliu să primim semnale puternice de sprijin pentru luarea unei decizii pozitive până la finalul acestui an. În alte cuvinte pentru ca acest Consiliu să fie unul pregătitor. Sunt în permanent contact cu președinția ungară, cu Comisia Europeană și cu miniștrii de interne din statele UE pentru a ne promova obiectivul.

Declarația comisarului Ylva Johansson, pe care o salut, făcută în această dimineață prin care susține că România trebuie să intre în Schengen cu frontiera terestră în 2024 este un prim pas în acest sens.

În același timp, ministerul va comunica detaliile tehnice ale întâlnirilor pe care le-am avut recent la Viena, Praga și Munchen.

În perioada 31.03-30.09.2024, polițiștii de frontieră au efectuat peste 910.000 de verificări în aplicația eDAC, pentru a verifica îndeplinirea condițiilor de intrare/ieșire din țară și valabilitatea documentelor de călătorie ale persoanelor.



*În cele șase luni, lucrătorii noștri au efectuat verificări cu dispozitivele din dotare pentru aproximativ 95.000 de minori care au călătorit sau intenționau să călătorească în spațiul Schengen.



Începând cu data de 31 martie 2024, polițiștii de frontieră din cadrul aeroporturilor și porturilor maritime nu mai efectuează controlul de frontieră pentru persoanele care călătoresc spre și dinspre state din spațiul Schengen. Însă, lucrătorii noștri, împreună cu colegi de la poliție, imigrări și jandarmerie, efectuează acțiuni polițienești punctuale și inopinate pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale.



Pentru operativitate, structurile Ministerului Afacerilor Interne utilizează dispozitive mobile care folosesc aplicația eDAC, conectată la bazele de date ale autorităților române și a celor din Spațiul Schengen.



Astfel, în perioada 31.03-30.09.2024, polițiștii de frontieră au efectuat peste 910.000 de verificări în aplicația eDAC, pentru stabilirea valabilității condițiilor de călătorie și a documentelor de călătorie ale persoanelor.



În urma verificărilor efectuate de lucrătorii noștri au fost descoperite peste 1.500 de persoane, pe numele cărora existau alerte naționale sau internaționale, semnalate de diferite autorități, persoanele fiind preluate de structurile competente în vederea dispunerii măsurilor legale.



Cele mai deosebite constatări au fost următoarele:



* În data de 09.04.2024, o echipă operativă formată din polițiști de frontieră de pe Aeroportul International Henri Coandă București și lucrători ai Inspectoratului General pentru Imigrări a legitimat o femeie care sosise din direcția Atena și care a prezentat o carte de identitate cu elemente de similare celor eliberate de autoritățile din Grecia. În urma verificărilor specifice, s-a constatat faptul că documentul este falsificat, iar asupra femeii a fost găsit un document de azilant, eliberat de autoritățile elene, din care rezultă identitatea reală și cetățenia acesteia – Siria. Persoana a declarat că la îmbarcare a folosit o carte de identitatea românească, pe care a aruncat-o ulterior în toaleta aeronavei. Femeii i-a fost întreruptă călătoria și a fost înapoiată în direcția Atena cu aceeași aeronavă.



* În data de 26.07.2024, o echipă din cadrul Punctului Poliției de Frontieră Aeroport Iași, aflată în zona plecări Schengen, a legitimat un bărbat care se afla la poarta de îmbarcare pentru un zbor în direcția Barcelona. În urma verificărilor specifice, s-a constatat faptul că bărbatul, cetățean român, intenționa să călătorească cu un document fantezist, fals total. Acesta a susținut că nu este cetățean al României sau al altui stat, iar actul prezentat colegilor noștri îi aparține de drept.



* În lunile iulie si august, polițiștii de frontieră din cadrul Aeroportului internațional Henri Coandă București, acționând în baza evaluărilor de risc efectuate de structura de specialitate din cadrul IGPF, au selectat pentru control mai multe persoane despre care existau date că transportă o cantitate însemnată de țigări. După efectuarea verificărilor, s-a stabilit faptul că șase persoane, cetățeni din Grecia și Macedonia de Nord, care au călătorit din direcția Atena și s-au încadrat pe culoarul verde ”nimic de declarat”. Echipa formată din polițisti de frontieră și lucrători vamali a descoperit în urma controlului efectuat asupra bagajelor de cală ale acestora mai multe de pachete care conțin tutun de narghilea, în cantitate totală de peste 350 de kilograme. Bunurile, a căror valoare de piață depășește 50.000 euro au fost reținute în vederea continuării cercetărilor.



* În data de 10.09.2024, o echipă operativă formată din poliţişti de frontieră de pe Aeroportul internațional Henri Coandă București și lucrători ai Inspectoratului General pentru Imigrări a legitimat zece bărbați care intenționau să călătorească în direcția Atena, Grecia. În urma verificărilor specifice, s-a constatat faptul că aceștia sunt cetățeni India și se aflau în ședere ilegală pe teritoriul României. Celor în cauză le-a fost întreruptă călătoria și au fost preluați de către o echipă operativă din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări.



* De asemenea, pe Aeroportul Timișoara, în luna mai, o echipă mixtă de control formată dintr-un polițist de frontieră şi un polițist din cadrul Biroului Poliţiei Transporturi Aeriene a verificat o persoană de sex feminin, cetățean român, care o însoțea pe fiica sa minoră. În urma verificărilor efectuate s-a constatat faptul că mama nu deține declarație notarială din partea tatălui şi nici nu a putut face dovada reședinței în străinătate a minorei. Nefiind îndeplinite condițiile legale pentru a putea ieși din România, călătoria minorului a fost întreruptă.



În cele șase luni, lucrătorii noștri au efectuat verificări cu dispozitivele din dotare, care folosesc aplicația eDAC, pentru aproximativ 95.000 de minori care au călătorit sau intenționau să călătorească în spațiul Schengen. Dintre aceștia, peste 37.000 erau însoțiți de un singur părinte, peste 9.200 aveau alături de ei o altă persoană majoră, iar 1.350 erau neînsoțiți.



Echipele mixte de control formate din lucrători din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor continua să fie vigilente şi să desfăşoare acțiuni polițienești punctuale și inopinate în incinta aeroporturilor şi porturilor pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale.

Moderator: Bogdan Chiriac



Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne



Moderator: În studioul nostru, viceprim-ministrul Guvernului României, ministrul de Interne, domnul Cătălin Predoiu. Bună ziua, domnule viceprim-ministru, bine ați revenit la DC News.



Intrăm direct în subiect, avem multe lucruri de discutat astăzi. Fac doar o paranteză la începutul emisiunii. Dacă PNL iese de la guvernare, spunem adio Schengen terestru! Sunteți singurul cu care în acest moment Uniunea Europeană are dialog în acest domeniu. Închid această paranteză.



Cătălin Predoiu: Lăsați-o un pic deschisă, pentru că vă contrazic pe ambele linii!



Moderator: Deci, până la dumneavoastră nu s-a întâmplat nici MCV-ul, nu s-a întâmplat nimic nici în Schengen. Deci, dacă iese PNL de la guvernare și dumneavoastră, că sunteți PNL-ist, ieșiți de la guvernare, în momentul ăsta se compromite orice demers pe Schengen terestru.



Cătălin Predoiu: Cu toată prietenia sau cum ziceți dumneavoastră, părerea dumneavoastră nu numai că mă stingherește, dar nu e nici corectă. România e o țară credibilă în lume, să știți, și credibilă pentru că oficialii români sunt credibili. Toți!



Doi la mână, pentru Schengen muncesc mai multe instituții, interne, externe, guvern, președinție, fiecare pe zona lui de competență. Lucrăm și cu serviciile de informații când avem nevoie de informații în plus, le solicităm ca beneficiar legal. Este o echipă care lucrează permanent. Lucrează de ani de zile. Fiecare și-a exercitat atribuțiile, le continuăm, muncim, avem contacte. E un dosar care, în liniște și fără multă publicitate, este abordat intensiv de toate aceste instituții pe care le-am numit. Aceste instituții ale statului român care lucrează în Schengen sunt credibile, de asta s-a și făcut pasul de anul trecut.



Moderator: Da, s-a făcut după ce aveați credibilitatea dobândită la Justiție, la Ministerul Justiției. Și acolo în echipă, și acolo cu MCV-ul tot tete-a-tete, și cu Air Schengen tot tête-à-tête, asta e situația, dar, mă rog, nu mă aștept din partea dumneavoastră să spuneți altceva, e political correctness. Eu fac această paranteză, pentru că dacă dacă se retrage PNL-ul și ieșiți dumneavoastră de la guvernare și vor fi alți miniștri, ziceți că șansele pentru Schengen rămân neatinse?



Cătălin Predoiu: Nu știu. Ipoteza asta, pentru mine e surprinzătoare, pe care o evocați. Pe de altă parte, responsabilitățile mele țin de minister și mă limitez să comentez acest lucru legat de minister. Sunt convins că, indiferent cine va reprezenta statul român într-o funcție sau alta pe dosarul Schengen, o să-și facă datoria. Obiectivul e mult prea important și să știți că progresele acumulate în teren sunt la rândul lor importante și vor conta în această economie.



Moderator: Ne-a explicat domnul secretar de stat Cătălin Necula. Ieri au fost lucruri foarte importante, de Viza Waiver, de Schengen, de ce s-a întâmplat după Schengen.



Cătălin Predoiu: S-a muncit foarte mult în teren. Ca să punem în aplicare decizia de anul trecut nu a fost doar politic, a avut și o parte tehnică.



Moderator: Factorul politic are în spate echipe complexe de oameni pe care le tot evocați.



Cătălin Predoiu: Și rolul nostru e să le asamblăm, să le punem la treabă.



Moderator: Ăsta-i rolul, dar eu mă îndoiesc că până la urmă, cu Schengen terestru se poate intra și peste 10 ani, că doar cu Schengen avem o întârziere mică, de doar 13 ani.



Cătălin Predoiu: Progresele înregistrate pe teren, în combaterea migrației ilegale, aplicarea metodelor, codurilor și sistemelor Schengen, sunt la vârf în Europa, adică barometrul Schengen publicat de Comisia Europeană arată clar că România stăpânește perfect toate instrumentele Schengen, codurile Schengen, protejează frontiera. Cum a spus comisarul european pentru Afaceri Interne, România este chiar mai bine pregătită decât multe state din interiorul spațiului Schengen terestru să aplice codurile, metodele, aplicațiile și sistemele Schengen terestre.



Mdoerator: Singura problemă pe care România o are în acest moment este decizia politică.



Cătălin Predoiu: Și mai mult decât atât! Intrarea României în Schengen ar crește gradul de siguranță în Europa. E ca la fotbal, ca și când ai pe margine un jucător foarte bine pregătit, care introdus în teren poate să marcheze două-trei goluri. Noi putem să aducem siguranță în Schengen. România aduce siguranță Schengen, aduce siguranță și Ungariei și Austriei și Franței și Germaniei. Lucrurile acestea le recunosc și dânșii, le recunoaște și Comisia Europeană, dar Da!, decizia este politică, va fi o decizie politică.



Orice decizie de genul acesta este politică. Datoria noastră este însă să o facem posibilă, nu numai să nu dăm niciun argument contra ei, ci să dăm toate argumentele pentru. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul de Externe, celelalte instituții, Guvern, Președinția României, serviciile de informații, au construit un dosar solid pentru Schengen, am dat și dăm în continuare toate argumentele pentru o decizie politică pozitivă. Însă, Da!, decizia aceasta va fi politică, așa cum am spus și mă repet.



Moderator: Și este treaba politicienilor să rezolve această problemă strict politică, fiindcă partea tehnică înțelegem că este atestată deja.



Cătălin Predoiu: E și recunoscută deschis de toată lumea. Nu pune nimeni la îndoială lucrul acesta.



Moderator: Cum ar fi Europa mai sigură dacă România ar intra în spațiul Schengen?



Cătălin Predoiu: În primul rând, noi aplicăm codurile Schengen, sistemele Schengen la nivel de vârf. Controlăm, facem, emitem procesul de vize Schengen, fără greșeală, facem protecție la frontieră, controlam migrația ilegală. Migrația noastră a scăzut, termen de 12 luni, 70%. Practic, noi nu avem migrație ilegală.



Moderator: Cum?



Cătălin Predoiu: Am făcut proiecte de colaborare și proiecte-pilot cu toți vecinii, inclusiv unul cu Austria, care nu e vecin direct, prin intermediul Comisiei Europene. Facem patrule mixte, facem analize de risc, împărțim informații.



Moderator: Acum, pe frontierele României sunt patrule mixte?



Cătălin Predoiu: Da. De exemplu cu Serbia facem, e cheia succesului cu Serbia. În urmă cu doi-trei ani de zile, migrația pe frontiera cu Serbia era îngrijorătoare și era unul dintre semnele de întrebare pe dosarul Schengen. Nu mai există semnul ăsta de întrebare.



Moderator: Faceți patrule romane și sârbe?



Cătălin Predoiu: Facem patrule, avem centre, puncte de contact, puncte în care schimbăm informații, serviciile noastre, ale Poliției de Frontieră vorbesc schimbă informații pe zona de migranți, colaborăm la nivel politic interministerial foarte bine. Avem echipe mixte de poliție judiciară, combatem și crima transfrontalieră, adică e vorba de un complex de măsuri care sunt puse în aplicare, nu doar că am mai dus doi polițiști de frontieră, acolo, pe graniță.



De altfel, protecția e mai degrabă tehnologică decât fizică. Adică lucrăm cu scanere, cu radare, cu drone, cu instrumente de monitorizare de tip night-vision. Acum e o plasă de siguranță care folosește și Europei.



Moderator: Și granița cu Ucraina, pe asta cum o securizați?



Cătălin Predoiu: Foarte bine lucrăm și cu ucrainenii, ca dovadă că nu avem probleme nici pe trafic de arme, nici pe trafic de oameni, deci pe crimă transfrontalieră. Deci, România este, din punct de vedere al migrației legale, la momentul la care vorbim.



Moderator: Este foarte scăzută.



Cătălin Predoiu: Hai să nu zic că cea mai sigură țară din Europa, dar e una dintre cele mai sigure.



Moderator: E una dintre cele mai sigure. Doamne ajută!



Cătălin Predoiu: Și ar ajuta spațiului Schengen.



Moderator: Și sper că toată această experiență să nu se risipească aberant. Să sperăm că ea continuă și după 1 ianuarie 2025.



Cătălin Predoiu: Și să știți că, în materie de legislație, am adus noutăți în privința azilului, din care s-au inspirat și alte state. Suntem întrebați cum lucrăm aia, cum lucrăm cealaltă. Adică nu e vorba, nu mai suntem în postura… ăsta e un paradox, să știți, nu suntem în postura unei țări care este monitorizată, evaluată… Suntem întrebați cum ați făcut aia, dar cum ați reușit acolo? Dar procedura asta de azil, de exemplu și de returnare, cum o faceți dumneavoastră?



Moderator: Dar cine vă întreabă? Țări care sunt și ele în prima linie, Grecia, Italia?



Cătălin Predoiu: În cadrul JAI, acolo, discutăm între noi, deci suntem, nu zic formatori de opinie, dar suntem furnizori de siguranță și de expertiză în spațiul Schengen, suntem activi, suntem țară Schengen, de altfel, doar cu două frontiere, e adevărat, dar suntem perfect pregătiți pentru cea de a treia frontieră și toată lumea știe lucrul ăsta, inclusiv la nivel politic. Dar la nivel politic situația e mai complicată decât anul trecut.



Moderator: E un subiect de mare importanță, să știți, și aceste zvonuri îngrijorătoare cu ieșirea PNL de la guvernare, pe care dumneavoastră nu le confirmați…



Cătălin Predoiu: Nu comentez zvonuri. Hai să lucrăm profesionist.



Moderator: Nu comentați, corect. Sunteți ministrul de Interne și nu puteți comenta zvonuri



Am înțeles, așteptăm noi, presa, suntem niște cârcotași, dar asta e treaba noastră de presă, deci o eventuală ieșire a PNL-ului de la guvernare ar risipi o mare parte din aceste eforturi.



Cătălin Predoiu: Eu vorbeam de condițiile mai dificile din punct de vedere politic anul acesta. Adică e un paradox, anul trecut, înainte de Air Schengen, hai să spunem, contextul era mai calm, propice oarecum pentru o negociere, pentru o decizie.



Pe de altă parte, poziția noastră era mai slabă decât cea pe care o avem astăzi, pentru că nu eram membri în spațiul Schengen deloc, cu nici o frontieră. S-a făcut un pas, s-a reușit, anul acesta e o situație puțin diferită, în sensul că noi suntem mai bine poziționați. Pe de o parte, în teren, acele progrese despre care tocmai am vorbit au continuat.



Deci, colegii noștri au putut să vadă că nu e o întâmplare că într-un an, doi, creștem performanțele. Creștem investițiile, am alocat mulți bani, am alocat posturi, dar ne-am întărit sub toate aspectele și aceasta s-a văzut progresiv și faptul că e o politică în spate.



Și după aceea mesajele care au fost date la nivel ministerial, nivel de ministru. Am spus: Domnule, în spate e o decizie politică, e o voință politică! Alocăm bani, alocăm fonduri, pentru noi migrația este importantă, nu doar din perspectiva Schengen, ci pentru că vrem să ne protejăm țara și vrem ca cetățenii români să trăiască într-o țară sigură din punct de vedere al migrației ilegale. Eu nu vreau să avem un fenomen scăpat de sub control în România, în privința asta, Și este datoria mea și pe care trebuie să mi-o îndeplinesc înainte de Schengen, înainte de orice.



Doi la mână, cum să spun, faptul că suntem membrii Schengen ne dă, hai să spunem, un statut cvasi-egal cu ceilalți. Ne lipsește o frontieră, da, dar totuși vorbim de la țară membru Schengen la țara membru Schengen. E altceva!



Asta în ceea ce privește poziția noastră, că e mai întărită. Pe de altă parte, însă contextul este mai dificil, pentru că au fost recent alegeri în Olanda, avem guvern nou, au fost alegeri în Franța, avem guvern nou, miniștri noi. Au fost alegeri la nivel european, avem comisari noi și comisar nou, pe care sper să-l întâlnesc cât de repede. Și nu doar sper, lucrez în direcția asta!



Vom avea alegeri în Austria, vom avea un guvern nou. Deci contextul politic intern în anumite țări membre s-a complicat. Deci guverne noi, trebuie să vezi ce poziție au!



Moderator: Trebuie să o iei de la zero cu lămurirea politicului.



Cătălin Predoiu: Asta e viața, o luăm și de la minus dacă e nevoie, dar o luăm, o luăm cu argumente, poziția noastră fiind mai puternică. Contextul regional este, de asemenea, mult mai complicat. Nu intrăm în detalii, e altă emisiune pentru asta, probabil.



Deci, e ca și când, dacă îmi permiteți o paralelă mai colocvială așa, ca o cursă de Formula 1 în care, anul trecut plecam de pe grilă, nu știu, de pe poziția șapte, opt, zece, undeva la coadă, dar circuitul era curat, era asfaltat, era totul în regulă. Totul a fost să ne descurcăm, să ajungem în față, să trecem linia de sosire. Anul acesta suntem în această cursă pentru Schengen în poll-position, numai că terenul e puțin accidentat.



Moderator: O să mai discutăm despre Schengen. Sunt convins că ar fi un boost pentru economia României, grav lovită în acest moment de noile creșteri de taxe și impozite. Spuneți-mi, România este o țară mai nesigură? Vine un individ și dă foc Parlamentului României, în Spitalul Pantelimon intră un clan interlop și face praf jumătate din spital. Ce se întâmplă cu România, domnule ministru?



Cătălin Predoiu: Sunt cel puțin două aspecte de discutat aici. Unul este fenomenul în sine pe care l-ați evocat.



Moderator: Suntem mai violenți?



Cătălin Predoiu: Exemplificând prin cele două cazuri.



Moderator: Două cazuri recente.



Cătălin Predoiu: De exemplu de aseară, de la Iași şi de acum două zile, incendierea de la Brașov.



Moderator: Incendierea mașinii de la Brașov.



Cătălin Predoiu: Bun. Ăsta este un aspect, al doilea e partea de intervenție a Ministerului Afacerilor Interne a Poliției Române, discutăm și despre asta.



Dar, legat de întrebarea, dacă România e țară violentă, e o țară sigură sau nu, eu aș pleca de la cifre, dacă îmi permiteți să vă dau câteva, două-trei cifre. Uitați anul trecut, noi am avut o infracțiune sesizată de 373.091 infracțiuni, deci hai să spunem rotund aproape 400.000 de infracțiuni, aproape. Din ele infracțiunile…



Moderator: La nivelul României.



Cătălin Predoiu: Da, grave, comise cu violență, da, sunt sub 0,1 %, sub 0,1 %!



Moderator: Adică 400.



Cătălin Predoiu: 217 infracțiuni.



Moderator: Deci de nivelul sutelor.



Cătălin Predoiu: Vorbim de infracțiunile grave cu violență, 217 infracțiuni. Infracțiunile de omor au scăzut față de anul trecut, cu 6,1 %, tâlhăriile cu 19,2 %, deci infracțiunile cu violență au scăzut și statistic, da, se demonstrează că nivelul de violență a scăzut.



Moderator: Și atunci ce se întâmplă? E mediatizarea?



Cătălin Predoiu: Infracțiunea stradală reprezintă doar 12,5 % din infracțiunile sesizate, deci strada la fel a devenit mai sigură. Cifrele o spun, nu spun eu da? Iar din infracțiunile din mediul stradal, cele cu tâlhărie, deci tâlhăriile pe stradă au scăzut cu 23,8 %. Deci, dacă ne uităm la cifre, n-avem cum logic trage altă concluzie decât că a scăzut această infracționalitate cu violență. Vă spun și unde a crescut, poate mă întrebați unde a crescut, la infracțiunile economice a crescut foarte mult.



Moderator: Ce înseamnă infracțiunile economice?



Cătălin Predoiu: Evaziune fiscală, delapidări, tot ce înseamnă bunuri active financiare.



Moderator: A, din momentul în care au crescut taxele și impozitele.



Cătălin Predoiu: E altă discuție, altă discuție de tip criminologică acolo, dar infracțiunile economice, într-adevăr, au crescut. Bun şi totuși, exemplele pe care le dați, ce ne arată? Ne arată în primul că mai există, infracționalitate zero n-are, cred că, nicio țară din lume, poate prin țările nordice, Finlanda pe acolo, dar nu cred nici acolo. Deci infracțiunile cu violență scad, dar, în același timp, n-aș spune că e cauza mediatizarea. Dar modalitățile de comitere a acestor infracțiuni devin mai sofisticate, mai periculoase în același timp, mai îndrăznețe.



Moderator: Deci intră unul în Parlament și dă foc, toată presa da această informație, așa s-a întâmplat și în America.



Cătălin Predoiu: Absolut. Da, deci pe de o parte, avem mai puține infracțiuni cu violență, dar pe de altă parte, atunci când se comit, se comit mai agresiv, mai îndrăzneți și cu, mă rog mijloace care erau neîntâlnite în cazuistică atât de des în anii anteriori. Mergând cu discuția puțin mai departe întreaga problematică a siguranței publice s-a complicat în ultimii 10 ani de 15 ani. Noi am fost obișnuiți anii ‘90-2000 cu o societate care era relativ, mă rog, mai puțin, să spun, sofisticată din punct de vedere al siguranței, cu mai puține provocări. Căzuse comunismul, începuseră alte vremuri, lumea în general își vedea de alte treburi. Tensiunile acum și regionale și în lume, de ce să nu spunem și în țara noastră, sociale, economice s-au accentuat în ultimii ani şi mijloacele de exprimare și de manifestare generale ale unui cetățean ale unor grupuri de cetățeni s-au diversificat. Viața a devenit mai complexă.



Deci, cu alte cuvinte, noi trebuie să fim din ce în ce mai atenți la zona de siguranță publică. Siguranța publică nu mai este un bun de la sine înțeles, este un produs al administrației, al societății, în același timp, la care trebuie să concureze toată lumea și în care trebuie să investim.



Moderator: Siguranța publică înseamnă mai puține tâlhării, mai puține violuri, mai puține crime!



Cătălin Predoiu: Da, mai puține încălcări ale legii, mai puține atentate la, cum să spun, la persoana cetățeanului, la integritatea lui fizică, la integritatea patrimoniului lui. Trăim într-o lume mai periculoasă, pe scurt! Trăim într-o lume mai periculoasă, deci trebuie să investim în siguranță, trebuie să ne preocupe siguranța publică, legea și ordinea și siguranța cetățeanului și a bunurilor sale într-o măsură mai mare decât ne preocupă acum 10-20 de ani de zile.



Moderator:



Si asta înseamnă buget mai mare, pregătire mai bună pentru forțele…



Cătălin Predoiu: Pentru performanță mai bună. Și trecem la partea a doua a discuției. Întâi să lămurim cazurile pe care le ați indicat.



Moderator: Cel care a dat foc Parlamentului.



Cătălin Predoiu: Capturat în aceeași zi. Am văzut că au fost și opinii că l-au prins prea târziu, adică după 8 ore, 8-9 ore.



Moderator: Sunt opinii.



Cătălin Predoiu: Am și eu opinia mea bazată pe fapte, pe datele concrete. S-a plecat de la o poză. O poză a unui cetățean, a unui individ.



Moderator: O poză e lucru mare, adică îl recunoaște lumea pe stradă.



Cătălin Predoiu: De acord cu dumneavoastră, o poză pe care trebuia să o găsești într-un oraș cu 2 milioane de cetățeni.



Moderator: Da, dar pe ăla îl știe cineva, dacă dați…



Cătălin Predoiu: Nu l-a știut nimeni, l-am căutat, l-au căutat colegii, l-au găsit pe bază de analize, pe cercetări online.



Moderator: Înțeleg ca întâi fost la Vaslui, la părinții lui care au zis: nu e băiatul nostru.



Cătălin Predoiu: Deci a trebuit să găsim un om într-un oraș cu două milioane de oameni în câteva ore. Nu se știa ce e cu el, nu se știa cine e, de unde vine. În câteva ore s-a știut cine e, de unde vine, ce face și așa mai departe. În alte două-trei ore s-a determinat pe analiză, pe căutări, pe scotociri, pe mijloace polițienești specifice, aplicate de Poliția Română, un areal în care s-ar putea afla, s-a restrâns arealul, au găsit, este prins, e capturat.



La Pantelimon. Emoție, înțeleg. În prima fază nemulțumire față de Poliție, pentru că informația care a circulat a fost redusă la acel film al bătăii propriu-zise, de timp de 30 de secunde – un minut, în care s-a văzut o violență extremă, o explozie de violență, dacă vreți. Un dispreț total la adresa normelor elementare de conviețuire socială, la adresa legii și așa mai departe. Dar ulterior s-a constatat că Poliția a intervenit la locul propriu-zis al încăierării în 3 minute de la apel. În 3 minute. Și la spital în 6 minute de la apel. Într-un oraș cu traficul pe care îl cunoașteți! Trei minute! Sigur, dânșii circulă cu sirene, cu girofar, când se duc la intervenție, dar oricum 3 cu 6 minute. Eu vă spun că nu găsesc termen de intervenție mai buni în Europa, la ora asta. Mai mult, vreau să dau și o altă cifră, că o să spuneți…



Moderator: În opinia dvs, Poliția a intervenit la timp la ….



Cătălin Predoiu:



3 minute, domnule. Dacă ne dă cineva acum telefon să venim, să coborâm în etaj că arde ceva acolo, eu cred că ne ia vreo 5 minute.



Moderator: Da.



Cătălin Predoiu: Dar hai să zicem, poate a fost întâmplare și m-am uitat din nou pe statistici. V-am spus 300 și ceva de mii de infracțiuni.



Moderator: Dacă avem slide-ul cu numărul de infracțiuni, îl putem publica.



Cătălin Predoiu: Deci în ultimele 12 luni, în medie, au fost 1.138.831 intervenții, 4.667 media zilnică. Deci Poliția Română intervine zilnic de peste 4.000 de ori, în medie, în toată țara.



Moderator: Câți oameni aveți în Poliția Română?



Cătălin Predoiu: Până în 30.000, un deficit enorm.



Moderator: Numai 30.000 de polițiști?



Păi și de ce sunteți cu toții, câți sunteți la Ministerul de Interne?



Cătălin Predoiu: Suntem, tot aparatul ministerului în jur de 140.000. Dar sunt mai multe arme acolo. Avem Poliția de Frontieră, avem IGSU, DSU, avem Jandarmeria, mai sunt și alte arme.



Moderator: Deci polițiști 30.000?



Cătălin Predoiu: Deci oricum suferim de aceleași deficit de care suferă toată administrația românească. Nu vedeți că nici nu aduc vorba despre treaba asta, dar e un deficit, dacă tot ați menționat, da, în jur de 35.000 de oameni lipsesc aparatului Ministerului Afacerilor Interne.



Moderator: Încă o dată.



Cătălin Predoiu: Da, sunt schemele goale, nu-s scheme mărite de mine, sunt scheme gândite pe o realitate privind siguranța publică de acum 10-20 de ani, de care vorbeam. Păi asta e altă discuție, aparatul ministerului cum a fost gândit, cum e desenat, dacă mai corespunde. Ajungem și acolo imediat.



Moderator: Pentru că îi și pensionați prea devreme!



Cătălin Predoiu: I-au pensionat legile care i-au invitat la pensie, nu îi pensionăm noi. Eu îmi doresc să consolidăm acest statut și sper ca după alegeri… Hai să le luăm pe rând!



Bun, vorbeam, ca să închid subiectul cu intervenția, timpul de intervenție. V-am dat o cifră cu intervențiile, în general, dar vă spun și la 112, că avem peste un milion de intervenții în ultimele 12 luni. Deci, 4.200 de intervenții pe zi. Media de timp de intervenție la toate aceste acțiuni, 80% s-a intervenit sub 10 minute. Deci nu e o întâmplare intervenția rapidă! 80% sub 10 minute.



Este o medie foarte bună. Este o medie de vârf la nivel european. Deci, Poliția Română intervine, Jandarmeria intervine. Deci nu aici este problema. Nu aici este problema! Problema poate să fie în alte zone și discutăm imediat.



Deci, aceste cazuri au fost, incendierea – autorul este prins, de asemenea. De altfel, pe toată statistica, m-am uitat pe statistica cazurilor complicate, inclusiv cu violență. Sunt câteva sute în ultimele 12 luni. Să știți că mai sunt trei-patru deschise! Inclusiv cazul de aseară de la banca din Iași, care, sunt convins că o să-l rezolve și pe acela.



Deci, întrebarea ați spus-o: E România o țară sigură? Da, România e o țară sigură! Asta este suficient? Eu spun: Nu, nu e suficient, trebuie să facem mai mult să fie și mai sigură! Obiectivul meu ca ministru și obiectivul Ministerului Afacerilor Interne este să menținem România o țară sigură, o stradă sigură, o școală sigură, cu locuințe sigure, cu instituții sigure și să creștem acest nivel de siguranță.



Ăsta este obiectivul! Cum ajungem la obiectivul acesta pentru acțiune concertată în societate, pentru că nu ține doar de intervenția Poliției sau a Ministerului Afacerilor Interne. Ține și de Educație și de alte lucruri, dar, eu mă rezum să discut ce e în dreptul meu. Prin modernizare!



Modernizarea asta e de mai multe tipuri. Modernizare instituțională, modernizare logistică, modernizarea mentalităților și a atitudinii față de muncă și față de șeful nostru care e cetățeanul.



Moderator: Ce frumos vorbiți! Aș vrea să cred că cetățeanul e șeful unui agent de la Circulație.



Cătălin Predoiu: În orice caz, noi ne străduim să transpunem acest lucru în mentalitatea lor, să impregnăm, dacă vreți, ministerul de această nouă mentalitate.



Moderator: Păi și cum faceți asta, că luați polițiști din sursă externă? De ce nu-i pregătiți, nu pregătiți mai mulți din Academia de Poliție?



Cătălin Predoiu: Făcând pregătirea, promovând doar pe cine trebuie promovat, respectându-i pe cei care muncesc, lăudându-i atunci când muncesc bine, certându-i când nu muncesc bine, aplicând niște sancțiuni și am aplicat, slavă Domnului, atunci când se fac greșeli. Fiind, dacă vrei, corect, drept în funcția pe care o exerciți și imprimând acest tip de abordare, în jos, pe scara ierarhică! Să zicem scară de valori si așa mai departe! Modernizare!



Moderator: Și dacă aveți așa un asemenea deficit de oameni, de ce nu măriți numărul de locuri la Academia de Poliție sau la școala de subofițeri de la Breaza sau unde aveți dumneavoastră școlile de polițiști? Fiindcă una te învață în școala de poliție, alta te învață din sursă externă, când intri în poliție.



Cătălin Predoiu: De acord dumneavoastră și să știți că sursa externă, după aia e urmată de un program de pregătire. Însă problema, într-adevăr, a școlarizării, este una reală. Capacitatea de a pregăti este și ea constrânsă de niște limite, limite financiare, limite logistice. Este simplu să spui Triplez numărul de locuri la Academia de Poliție. Bun, în regulă și cu ce profesori pregătesc?



Deci, îți trebuie și profesori, îți trebuie și locuri în bănci, să ai unde să îi pui și așa mai departe. Acestea sunt progrese care se fac treptat, pe un program pe termen lung. Și aici ajung la ce vroiam să spun. Ne asumăm un efort pe termen lung de modernizare a aparatului care furnizează siguranță publică? Vorbesc de Ministerul de Interne. Sunt și alte instituții aici care concură. Eu vorbesc de Ministerul de interne, de armele lui. Ne asumăm sau nu ne asumăm?



Dacă ne asumăm, atunci vă spun ce trebuie făcut. Trebuie să ne uităm la designul instituțional al Ministerului, care trebuie modernizat. El a fost gândit acum 20 de ani, 20-30 de ani. Trebuie să ne uităm la arhitectura sau armătura legislativă, deci legile care organizează Ministerul de Interne, Poliția, armele, siguranța publică, dar și la normele infralegale, adică tot ce înseamnă instrucțiuni, norme, ordine de ministru, fișe de post, fișe de obiectiv, planuri și așa mai departe. Trebuie scuturat totul și reînnoit, instituțional vorbind. Trebuie să ne uităm la dotarea logistică, au tot ce le trebuie? Hai să luăm avionul, să mergem, nu știu, în Statele Unite, partenerul strategic. Mergem pe stradă la Washington, să ne uităm, să fotografiem, cu ce este echipat un polițist.



Moderator: Și cu ce e în plus echipat?



Cătălin Predoiu: Nu cu mult mai mult față de ce are polițistul român, dar are câteva instrumente în plus și nu-i vorba doar de ce are pe el, ci și în ce mașină se urcă și câtă benzină are la dispoziție și ce logistică de organizare în spate, ce echipă are în spate, cu centre de comandă, centre de monitorizare, investiții în informatică și așa mai departe.



Moderator: Și criminalitatea e de vreo opt ori mai ridicată în Statele Unite, sau de șase ori.



Cătălin Predoiu: De acord, dar să știți că siguranța e aceeași pentru orice cetățean, de oriunde ar trăi el. E la fel de importantă.



Moderator: În America am voie să port armă și americanii des folosesc arma.



Cătălin Predoiu: Vreți să luăm altă țară? Să luăm Germania. Să luăm ce țară doriți dumneavoastră. Deci eu vorbeam de dotarea logistică. S-au făcut, slavă Domnului!, în ultimii ani. Nu zic doar în mandatul meu, să fie limpede. În ultimii ani s-au făcut eforturi pentru dotarea logistică a Poliției Române. Am continuat și în ultimele 12 luni și nu numai la Poliție, vorbim și de Jandarmerie, Poliția de Frontieră, tocmai vă spuneam că i-am echipat cu mijloace de supraveghere a frontierei moderne. IGSU nu mai spun, la pompieri, avem elicoptere, avem tot ce trebuie, dar trebuie continuat acest lucru. Deci, investiția în logistică trebuie continuată.



Și nu în ultimul rând, dacă îmi permiteți, modernizarea statutului lor, trebuie regândit. Ce înseamnă statul? Regulile care guvernează profesia, drepturile, obligațiile, cariera pe termen lung. Avem legi care stau în Parlament, proiecte privind cariera, ghidul de carieră al polițistului.



Moderator: E pensia specială foarte devreme la polițiști.



Cătălin Predoiu: Da, trebuie revăzut. Asta e valabil pentru tot sistemul de stat. Am mai spus, repet, deși nu-i tema emisiunii, dacă vrem să începem să reglăm aparatul administrativ, aparatul de stat, trebuie să începem cu legile care se adresează muncii și retragerii din muncă, a recompensării muncii. Adică legea de salarizare, legea de pensii, până nu reglăm acest lucru va fi dezordine mentală în aparatul de stat din România, pentru că este inadmisibil să am aici un responsabil, aici un alt responsabil și cel de aici să fie plătit mai bine decât cel de aici. Nu e normal, nu e normal să am aici în câmpul muncii pe cineva și aici în retragere pe altcineva și aici să primești mai mulți bani decât în câmpul muncii.



Deci lucrurile astea trebuie regândite. Toate aparatele tuturor ministerelor trebuie regândite, trebuie regândit designul instituțional al acestui aparat de stat și la nivel central și la nivel local. Trebuie curățate de tot felul de pile, sinecuri și eu știu, oameni care sunt nechemați, neaveniți, dar trimiși, s-au instalat acolo și care sunt protejați.



Trebuie regândite legile care nu îți permit ție ca ministrul să spui: Dumneata, mâine, pentru motivele astea, sub semnătura și răspunderea mea, pleci acasă, mâine sau poate chiar acum.



Moderator: Acum nu puteți face asta.



Cătălin Predoiu: Nu. Trebuie să construiești un dosar ca la tribunal și să treci prin proceduri care durează luni de zile și în final, poate nici atunci nu poți. Deci toate lucrurile astea trebuie regândite, asta se cheamă modernizare.



Deci, revenind, trăgând linie, sintetizând, avem nevoie de siguranță, trebuie să investim mai mult în siguranță, pentru că lumea e mai periculoasă. Nu ne-am pus problema asta până acum, trebuie să ne-o punem pe termen lung și asta se produce prin modernizare de toate tipurile, inclusiv mentală. A schimba mentalul polițistului, dar ca să-l schimb și nu numai al polițistului, al lucrătorului din Ministerul Afacerilor Interne, ca să-l schimbi, trebuie să investești în el, pentru că trebuie să vadă: De ce îmi ceri dumneata să mă modernizez? Dumneata investești în mine, societate, să mă modernizez? În ambele locuri trebuie să fie răspunsul Da!. Da, noi investim, dar și cerem performanță.



Moderator: Spuneți-mi, cum stăm cu lupta împotriva drogurilor? Am văzut că… avem și un film sper, ați capturat, după o operațiune complexă de film din acesta polițist, 16 tone de drog, atent camuflat în sucuri de fructe înghețate, venite dintr-o navă din Ecuador. Înțeleg că i-ați urmărit de-a lungul timpului. Dacă avem filmul ar merita să-l rulăm.



Cătălin Predoiu: Nu le-am capturat eu, în primul rând.



Moderator: Nu. Ministerul de Interne.



Cătălin Predoiu: A fost aici… și nu numai. A fost un efort de analiză, în primul rând de risc făcut de specialiști din Ministerul de Interne și Autoritatea Vamală. După care a fost un efort mai larg la care au contribuit și Poliția de Frontieră și…



Moderator: Cred că e cea mai mare captură, nu? 16 tone de drog, cocaina.



Au mai fost, mai am aici situații. E adevărat, nu atât de dese și nu atât de mari, dar au fost în ultimii ani cantități separabile.



Moderator: E prima dată când în portul Constanța are legătură…



Cătălin Predoiu: Hai să spunem că e prima dată după ceva vreme.



Moderator: Are legătură cu schimbarea de Poliție din județul Constanța, captura asta din portul Constanța?



Cătălin Predoiu: Cred că are legătură cu un efort care s-a acumulat, la un moment dat, cu o inerţie care vine din spate și o muncă pe care polițiștii o desfășoară structurat. Lupta antidrog e o prioritate a ministerului și am insistat pe acest lucru. Am fost și blamat că am spus la un moment dat că am pierdut lupta cu drogurile. N-am spus așa ceva! Am spus că pierdem lupta antidrog dacă nu acționăm. Și am spus ”haideți să acționăm, acționăm, acționăm, acționați”! S-au lansat sute de operațiuni și am și aici un bilanț, dacă vreți vi-l prezint.



Dar toată această muncă durează, adică este incrementală, în fiecare zi. O operațiune de genul ăsta nu se face peste noapte. Pe de o parte, pentru că da, așa cum am spus, a fost o analiză de risc, a fost o monitorizare. După aceea, când s-au acumulat indicii, s-a dezvoltat această monitorizare și acțiune până la captură și așa mai departe. Acum urmează partea de procurori, s-a lucrat cu procurorii foarte bine, deci e un complex aici.



Alt principiu pe care l-am cerut în minister: cooperarea pe orizontală între structurile ministerului și între minister și alte instituții, Parchete în primul rând, că sunt cel mai aproape, dar și Autoritatea Vamală, autoritatea fiscală. Colaborăm bine și cu serviciile de informații, adică nu ne închidem într-un glob de sticlă și spunem noi suntem Ministerul de Interne și nu discutăm cu nimeni. Nu! Nu asta este metoda.



Moderator: Nici nu ar fi posibil așa ceva. Că aveți nevoie cu drogurile în şcoli..



Cătălin Predoiu: Uitaţi că le aveam în față: mai sunt cantități 24 de tone, de exemplu, în 2022 au fost.



Moderator: S-au capturat cu totul.



Cătălin Predoiu: Pământ amestecat cu cocaină. Am dat un exemplu. Dar au mai fost 7 tone, tot în 2024, substanțe dopante cu grad mare de risc. Deci sunt de-a lungul anilor. E adevărat că nu sunt frecvente, că nici nu e ușor să faci capturi mari, cum să spun cu cadență săptămânală sau lunară. Şi nici în alte porturi, nu se întâmplă așa, să știți.



Moderator: Din ce am văzut în filmul respectiv, publicat de presa din România a durat luni de zile, adică i-ați lăsat să bage drogul, i-ați urmărit.



Cătălin Predoiu: Da. Şi asta implică risc.



Moderator: Au trimis tirurile cu drog.



Cătălin Predoiu: Da, au acționat foarte profesionist cu toții. Dar să știți că nu-i singura operațiune de genul ăsta la care Ministerul de Interne, Poliția, în primul rând, şi Poliția de Frontieră colaborează şi lucrează. Sunt unele care își finalizează actele polițienești, operațiunile polițieneşti se finalizează pe teritoriul altor state la care noi cooperăm şi colaborăm.



Moderator: Cred că mergeau în Olanda.



Cătălin Predoiu: Sunt nenumărate operațiuni la care lucrăm împreună cu polițiști din alte state membre ale Uniunii Europene și nu numai. Și le vedem, poate, la știri, prezentate în ştirile din alte țări, dar să știți că e și munca polițiștilor români acolo. Un lucru vreau să vă spun foarte clar: nu există toleranță din punctul meu de vedere și al conducerii ministerului, al conducerii armelor la traficul de droguri! Vreau să asigur opinia publică în legătură cu acest lucru.



Pe de altă parte, este o luptă dificilă, complicată, trebuie dusă pe termen lung. Problema consumului și a traficului de droguri în România implică și eforturi din partea altor zone din societate: educație, prevenție. Ne-am implicat și în prevenție. Am lansat campanii de comunicare. Eu am venit aici la emisiune de la Ploiești, unde am participat la o întâlnire cu toți directorii de școli, unde am discutat planul nostru de siguranță școlară, siguranță, prevenție și combaterea consumului de droguri. Le-am spus ce facem noi.



Moderator: În ce constă?



Cătălin Predoiu: De exemplu, noi avem planuri preconstituite pe care le aplicăm de 12 luni de zile, am inițiat anul trecut planul respectiv. Verificăm în jurul școlilor de la modul în care e semnalizată circulația ca să creștem nivelul de siguranță.



Pare banal, dar era o trecere de pietoni, vedeți că a dispărut vopseaua, puneți vopsea acolo să vadă conducătorii auto că trec pietonii, semne de circulație şi așa mai departe. Am înmulțit patrulele în jurul scorului. Am inclus școlile automat în planurile de patrulare, că nu erau. Am introdus un fel de colaborare cu școlile să-și îmbunătățească nivelurile de protecție, camere de luat vederi, încuietori și așa mai departe, paznici, firme de pază. Spre exemplu, în Prahova, unde am fost, nivelul de siguranță în toate școlile, din punctul ăsta de vedere, este la nivel maxim. Adică toate școlile sunt prevăzute cu sisteme de siguranță, ceea ce e important.



Moderator: Ce înseamnă sisteme de siguranţă?



Cătălin Predoiu:De la camere de luat vederi, până la yale, încuietori și mai departe, nu intră toată ziua, bună ziua, cine vrea în școală, pe gard și așa mai departe.



Moderator: Nu toate școlile sunt obligate să aibă camere de luat vederi, acum, cel puțin în orașe?



Cătălin Predoiu: Nu cred că e normativ care să-i oblige.



Moderator: Dar ar trebui să introduceți această normă.



Cătălin Predoiu: Sincer, nu știu, dacă poate greșesc, dar nu cred că… n-am luat cunoștință de o astfel de obligativitate.



Moderator: Dar în Prahova sunt.



Cătălin Predoiu: În Prahova, din fericire, școlile toate au aceste, dar nu-i de ajuns asta. Ce am constatat noi? Anul trecut, în mediul școlar s-au comis până în 4.000 de infracțiuni, 3.900 şi un pic. Îmi place să fiu precis că sunt… adică 3.918.



Moderator: Cam 11 infracțiuni pe zi.



Cătălin Predoiu: 3.918 infracțiuni, da? Ce am constatat? 90,7% din ele, din aceste 3.980, sunt comise în școli, în interiorul școlii. Deci unde noi, Poliția, nu suntem acolo. Poliția nu are ce căuta în școală. Acolo copilul se duce să învețe. Nu se duce să se sperie de o uniformă sau de un chipiu, dar în același timp trebuie să aflăm ce se întâmplă acolo. De aceea am discutat cu dascălii și i-am încurajat: dumneavoastră trebuie să știți unde să sunați, să aveți deja contactele făcute, noi suntem disponibili să venim să discutăm cu dumneavoastră, în prealabil să vă explicăm unde e secția de poliție, când putem interveni, care e durata, ce trebuie să faceți într-un astfel de incident. Pentru că sigur, în primă fază tentația este să te implici, să desparți copii, dar imediat după aceea suni. Pentru că incidentele pot fi grave.



Deci, 90% din infracțiunile astea se produc în interiorul școlii. Avem 758 de cazuri de bullying anul trecut. Ce am constatat, de asemenea, că în aceste infracțiuni 87% din subiecții activi, deci autorii infracțiunii, sunt copii, elevii. Și victimele sunt 91%. Deci violența e mare între ei, între copii.



Desfășurăm acțiuni educative și preventive prin Agenția Națională Antidrog. Am avut zeci de mii de operațiuni în 12 luni. Adică consiliere, stat de vorbă, campanii de comunicare, prezentarea pericolelor care derivă din droguri și din violență. Pe scurt, trebuie să muncim mai mult cu toții, pentru ca tânăra generație să fie ferită de acest flagel, care devastează Europa. Este o problemă europeană, este recunoscută european de comisari european de interne, a spus textual doamna Yohannsson: Europa este inundată a spus, termenul ăsta a fost: inundată de droguri și porturile europene sunt penetrate de crima organizată și de traficanți de droguri. Vorbea de porturile europene din vestule Europei. Deci nu numai.



Deci un efort pe care trebuie să-l facem în comun. Ministerul de Interne, școli, asociații, ONG-uri, persoane care au mare influență în opinia publică, sportivi, oameni de cultură. E un efort național de care e nevoie. E un efort național. Noi prioritizăm treaba asta și, credeți-mă, colegii au lansat sute de operațiuni, au destructurat sute de grupuri de crimă organizată. Nu e așa simplu să spui… Am harta lor aici și o arătam unui coleg de-al dumneavoastră și spunea: bine atunci, dacă îi știți de ce nu-i luați? Păi nu-i de ajuns să-l știu! Noi avem toate datele, lucrăm pe ele!



Moderator: Aveți harta grupurilor infracționale din România?



Cătălin Predoiu: Nu pot să v-o arăt, vă dați seama că nu e în regulă s-o arăt. Nu trebuie să știe și dânșii ce știm noi sau cât știm noi. Dar se lucrează. Durează să probezi, că una este informația, am informația că… observ că… și alta este proba. Proba se strânge greu și proba trebuie să fie solidă pentru că există drepturi și libertăți şi trebuie să le păstrăm. Există garanții procesuale și trebuie să le respectăm.



Deci, când ajungi la procuror cu un dosar sub coordonarea lui trebuie să fie solid pentru ca mai departe domnul procuror să aibă succes de cauză în tribunal. Altfel se întoarce dosarul înapoi și ai muncit degeaba și ai cheltuit banul cetățeanului degeaba. Multe de făcut, dar le facem. Asta vreau să asigur că le facem!



Moderator: Ce s-a mai întâmplat cu reforma începută la IPJ Constanța, că era un pilot acolo.



Cătălin Predoiu: E un pilot care a depășit faza de pilot, adică funcționează.



Moderator: Aţi extins-o și în alte judeţe?



Cătălin Predoiu: Foarte, foarte scurt. Acolo, înainte de reformă, de modernizare, aș spune eu, existau opt structuri mari ale Poliției. Opt structuri cu suprapuneri de competențe, cu lanțuri de comandă foarte lungi între decizie și aplicarea deciziei, cu prea puțină Poliție în stradă. Deci noi am mers pe ideea asta: simplificare şi am făcut trei piloni mari de organizare a inspectoratului şi, după aceea, scurtarea lanțului de comandă și cât mai multe funcții în stradă, lângă cetățean. Am suplimentat schema de personal, am și ocupat o parte din ea, 350 de noi polițiști sunt în Constanța, în IPJ Constanţa.



Moderator: 350 în plus?



Cătălin Predoiu: În plus, ceea e bine și am 150 în plus în curs de… sunt în proceduri acum.



Moderator: Asta înseamnă și dotarea lor cu…



Cătălin Predoiu: Am dotat, am investit aproape 6 milioane de euro. Am investit în tot felul de aparaturi, de la veste, până la laboratoare, laboratoare mobile, drugtestere, arme, aparate de supraveghere night-vision şi mai departe.



Moderator: Asta cu drugtesterele cum merge?



Cătălin Predoiu: Merge la nivelul la care îmi dă voie tehnologia în momentul ăsta, adică folosesc ce folosește și polițistul german. Mai bun de atât nu am ce să…



Moderator: Dar lucrurile s-au mai normalizat? Că a fost multă emoție când s-a…



Cătălin Predoiu: Da, s-au normalizat. Adică există o compatibilitate demonstrată, mai mult decât rezonabilă, între ce scoate drugtestul și ce scoate INML. Sper să dispară din statistică acele discrepanțe între regiuni. Adică aveam compatibilități mari, m-am uitat pe statisticile din anii precedenți, drugtest INML în anumite județe, același drugtest dădea o compatibilitate radical mai mică la dublu mai mică, în alt județ. De ce oare? Nu e în regulă!



Pe de altă parte, vă spun că acolo problema și emoția și controversa publică va fi încheiată în momentul în care vom avea o listă, consfințită legal, de medicamente pe care dacă le consumi nu ai voie la volan.



Moderator: Și o să avem așa ceva?



Cătălin Predoiu: Nu știu, că nu face Poliţia.



Moderator: O face Ministerul Sănătății. Sper să nu o facă Poliţia.



Cătălin Predoiu: O face Parlamentul în primul rând, să nu uităm de Parlament.



Moderator: La sugestia Ministerului Sănătății.



Cătălin Predoiu: La propunerea lui, da. Când avem lista aia foarte bine, tot cetățeanul știe treaba asta. Până atunci, polițistul din stradă e obligat să scoată din trafic orice…



Moderator: Şi dacă pe lista aia spune că n-am voie să iau un Nurofen?



Cătălin Predoiu: Ai voie să iei nurofen, nu ai voie să conduci, să zicem, să ne spună doctorii ce e pe lista aia.



Moderator: Şi concentraţia e importantă. Dar vorbeați de reformă. Ce ați implementat la Constanța ați mai implementat și în alte județe? Fiindcă și mie mi se pare normal ca poliţiştii…



Cătălin Predoiu: Modernizările astea le-am făcut pe structurile specializate, în general. De exemplu, am prioritizat mult lupta antidrog și am alocat acolo mai multe posturi, sute de posturi noi, și mai multă logistică. Pentru că asta e o prioritate antidrog, crimă organizată, migrația ilegală, trafic de persoane. Astea sunt cele patru mari pericole. Proiectul-pilot de la Constanța a fost făcut și ca în anii ce vin, începând cu 2025 încolo, într-o dorită mișcare de modernizare a ministerului, pe termen mediu-lung, să fie utilizat în alte județe.



Vă spun foarte onest. Timpul mandatului, dimensiunea bugetară, nivelul de provocări, aș putea spune zilnice, dacă vă deschid un raport primit cât am stat la dumneavoastră aici, până să intru în emisiune, o să vedeți alte capturi, alți autori de infracțiuni descoperiți, alte provocări, alte operațiuni lansate… Şi dificultatea de a conduce o astfel de reformă nu a permis să replicăm în mai multe județe. Deocamdată. Dar el nici n-a fost gândit așa. A fost gândit să facem unul și bun pe care să îl îmbunătățim eventual, să-l perfecționăm, și să îl replicăm în alte județe.



Moderator: Constanța fiind foarte sensibilă aveţi şi baza de Constanța.



Cătălin Predoiu: Am început cu Constanţa pentru că avem porturi acolo, avem poduri, avem baze militare, avem turism, litoral și așa mai departe. Este un județ complex. Deci n-a fost doar pentru că s-a întâmplat tragedia de la Vama Veche. Nu, nu a fost doar asta…



Moderator: …se scoate și gazul din Marea Neagră pe acolo, deci sunt chiar o mulţime de subiecte.



Cătălin Predoiu: Intrăm şi în alte subiecte. Și, pe de altă parte, eu nu sunt de părere că trebuie transpozat ca atare, în fiecare județ, pentru că fiecare județ are particularitatea lui. Deci aici aș merge pe o muncă de artizanat, dacă vreți, de la inspectorat la inspectorat, pentru că trebuie studiată criminalitatea din județ, sociologia din acel județ, tipurile de provocări, mărimea județului, numărul de locuitori. Toate lucrurile acestea trebuie luate în calcul când desenez administrativ un inspectorat, că e de Poliție, că de Jandarmerie. Însă anumite linii directoare trebuie să existe.



Ei bine, liniile astea directoare le-am gândit, le-am făcut – nu eu, singur, evident, au lucrat sute de oameni la ce spun acum, și din centrala ministerului, și din teritoriu – pentru Constanța. Adică ce spuneam mai devreme, structuri mai suple, lanț de comandă mai scurt, Poliție mai mult în stradă, și specializare.



Moderator: Deci ne așteptăm la replicarea proiectului Constanța începând de anul viitor.



Cătălin Predoiu: Așa ar fi normal, dar pentru asta ar trebui să declarăm siguranța publică interes național.



Moderator: Da, mai sunt și alte județe sensibile. Nu știu, Prahova ar fi unul dintre ele, nu vorbesc despre București.



Cătălin Predoiu: Da, județele de graniță, unde…



Moderator: Județele de graniță…



Cătălin Predoiu: Pentru că ne putem uita la presiuni migratorii mai mari.



Moderator: Sigur, și județele mai sărace, cum e Vasluiul.



Cătălin Predoiu: Industrializate, altele. Fiecare are particularitatea lui, dar niște linii directoare, anumite principii, s-au decantat deja. A fost o muncă de luni de zile totuși, până s-a pus pe hârtie. Sigur, nu zic că e perfect. Am primit și critici, le-am ascultat, am emis sugestii…



Moderator: Un ultim subiect, fiindcă zboară timpul emisiunii noastre. Pentru siguranța rutieră, ați mai reușit câte ceva?



Cătălin Predoiu: Implicit, am vorbit și de lucrul asta. Am și statisticile, care au vorbit mult mai ușor decât aș face-o prin cuvinte. Am avut peste 45.000 de operațiuni lansate de anul trecut. Acelea nu înseamnă doar să iei carnetul omului de pe stradă. Înseamnă și prevenție, înseamnă și descurajare. Știu și ei treaba asta. Dacă merge mașina de colo-colo, mai trece și elicopterul pe autostradă, descurajez tentativele sau gândurile de a încălca legea.



Dar, atenție, la siguranță rutieră nu rezolvă doar agentul din stradă. Aici e o problemă și de infrastructură rutieră, și de semnalizare, și de marcaj, și de educație rutieră. Am avut recent un dialog foarte bun cu domnul Titi Aur la minister și am discutat despre asta și am convenit să…



Moderator: Are emisiune săptămânală la noi, la DC News și e foarte urmărită.



Cătălin Predoiu: Chiar mă bucur!



Moderator: Să-l urmăriți, merită!



Cătălin Predoiu: Nu m-am întâlnit cu dânsul întâmplător. L-am invitat și l-am rugat și mă bucur că a acceptat, să ne ajute, să ne ajutăm reciproc, adică în sensul că împreună să putem să avem mesaje mai puternice către conducătorii auto. Prin specialiștii noștri. prin oameni precum dansul, să facem mese rotunde, să facem programe de pregătire.



Moderator: Dânsul are și o academie.



Cătălin Predoiu: …să continuăm campanii de comunicare. Da, știu, de conducere preventivă.



Moderator: Unde poate că și Poliția poate să…



Cătălin Predoiu: Vedeți, altă zonă unde se plămădește siguranța rutieră, școlile auto. Ne uităm puțin și la ele, la reglementările lor, dar și la paza porturilor, unde nu e Poliția, nu păzește Poliția, nu păzește jandarmul. Dar să știți că în alte țări, când compania de administrare a unui port angajează firmă de pază, e obligată de lege să se ducă cu angajații firmei de pază să spună, Uite, vreau să-l angajez pe Popescu, Ionescu, Georgescu. Asta e lista, uitați-vă puțin la ea! și se uită Poliția la ea și-i spune Vedeți că din ăștia zece, unul deja lucrează pentru cartelul din nu știu unde…



Moderator: Sinaloa, că e la modă.



Cătălin Predoiu: Luați-l de acolo, că dacă nu, pe acolo vă intră containerul. Nu e poveste ce spun, se întâmplă lucrurile astea și se lucrează asupra lor. În vest s-a făcut, se cheamă Alianța porturilor și mă bucur că și portul Constanța a intrat în această alianță a porturilor. Adică e o platformă în care lucrăm, Poliția, administrația, ONG-urile, ca să abordăm mai cu succes traficul de droguri prin porturi.



Moderator: Cum lucrați cu Primăria Generală a Capitalei?



Cătălin Predoiu: Sper să lucrez bine, pentru că am făcut o cerere…



Moderator: Traficul în București e sugrumat, să știi. Sunt lucrurile acestea de infrastructură…Trebuie făcute, fără îndoială, dar acum rezultatul e că traficul în București este sugrumat.



Cătălin Predoiu: Am avut, am participat, de altfel, la întâlnirea organizată la Guvern cu primarul general și primarii de sectoare. Am explicat câte forțe alocăm noi în stradă, care sunt zonele fierbinți, le-am arătat o hartă, care sunt orele de trafic maxim. Le știm cu toții, că le experimentăm în fiecare zi, dar totuși specialistul se uită și mai cu precizie vedem niște corelații, niște legături. Le-am explicat acolo, le-am detaliat și, unde am văzut eu o soluție, care a fost îmbrățișată de cei care au participat la întâlnire, a fost să combinăm eforturile noastre cu Poliția Locală. Sunt foarte multe rezerve de forță de muncă la Poliția Locală.



Moderator: Nu simțiți nevoia unei legi noi, care să armonizeze Poliția Națională cu Poliția Locală? Că am impresia că cele două structuri surori…



Cătălin Predoiu: Vreți să mă puneți bine cu toți primarii și președinții de consilii județene.



Moderator: Am impresia că cele două structuri sunt antagoniste, de fapt.



Cătălin Predoiu: Nu, dar clar… Eu știu când s-a făcut legea și știu cum s-a făcut. S-a făcut foarte rapid. Nu aveam intersecție cu domeniul acesta, dar știu că s-a făcut foarte rapid și poate că niște ajustări ar fi necesare.



Moderator: Și vă gândiți să lucrați mai mult cu Poliția Locală…



Cătălin Predoiu: Acolo au resursă. Și știți care e paradoxul? Este mai bine plătită decât Poliția Națională.



Moderator: Sunt mulți din Poliția Națională care se pensionează devreme și se duc la Poliția Locală.



Cătălin Predoiu: Normal, dacă e salariul mai mare și munca mai puțină.



Moderator: Și pensia specială, și salariul. N-avem o problemă…



Cătălin Predoiu: Fac și dânșii o muncă importantă. Acum nu vreau să jignesc pe nimeni, Doamne ferește! Și sunt convins că cei mai mulți și-o fac bine. Dar ce am vrut eu să spun este, m-au întrebat cum să… Vreți mai mulți oameni? Eu pun 200 și ceva, 300, motociclete, autoutilitare, dar tot orașul e foarte mare. Ce putem face noi este să ajutăm în aceste blocaje, să se afluiască, cum se spune, mai rapid, mai ușor, în fine.



Dar pentru asta îți trebuie și mai mulți oameni, însă oamenii trebuie să fie pregătiți, pentru că glumim noi câteodată și facem și bancuri apropos de circulația rutieră, dar nu e simplu, vă spun eu, să vă duceți într-o intersecție cu patru bulevarde și să faceți acolo ordine și să treacă lumea în cel mai scurt timp.



E o meserie… nu ați avut probabil ocazia să ascultați prin radio cum discută echipajele de Poliție Rutieră între ele și cu motocicliștii. Nu înțelegeți două cuvinte dintr-un potop de fraze, pentru că vorbesc cifrat, codat, în sensul că n-au timp, deci au nevoie de coduri, de reacție rapidă, adică e o meserie foarte dichisită așa, să spun. Gândiți-vă că avem milioane de mașini în trafic. Nu e simplu.



Moderator: În fiecare zi.



Cătălin Predoiu: Sunt oameni care trebuie să ajungă în deplină integritate, dintr-un punct în altul. E foarte important traficul.



Moderator: Și dacă se poate, cu nervii cât de cât întinși…



Cătălin Predoiu: Noi suntem gata să ajutăm și la asta, și Primăria Capitalei. Poate ne ajută și primăria să ne rezolvăm o problemă pe care o avem acolo, în față la minister, unde nivelul de siguranță e altul decât ar trebui să fie.



Moderator: De ce?



Cătălin Predoiu: Vrem să organizăm mai bine tot arealul acela.



Moderator: Parcarea din fața Ministerului de Interne?



Cătălin Predoiu: Să modernizăm și sub acest aspect.



Moderator: Și nu vă lasă Primăria Generală…



Cătălin Predoiu: N-am spus că nu ne lasă. E pe rol lucrarea. Așteptăm răspuns de câteva luni.



Moderator: Ce vreți să faceți acolo?



Cătălin Predoiu: Facem lucruri bune și frumoase.



Moderator: Să sperăm! Stimați telespectatori, a fost vicepremierul Guvernului României, ministrul Afacerilor Interne, domnul Cătălin Predoiu. Vă mulțumim foarte mult! Ne-a oferit multe informații!

În data de 24 septembrie, Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, a avut o nouă întâlnire de lucru, prin videoconferință, cu domnul Atanas Ilkov, ministrul de Interne al Bulgariei.



Întâlnirea face parte din seria de reuniuni periodice a celor doi oficiali, pentru coordonarea demersurilor legate de eliminarea controalelor la frontierele terestre ale spațiului Schengen. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și subiecte de interes comun, precum gestionarea migrației ilegale și securizarea frontierelor.



Cei doi oficiali au făcut o trecere în revistă a principalelor evoluții din dosarul Schengen și au exprimat satisfacție pentru relația de cooperare strânsă dezvoltată între ministerele de resort ale celor două țări.



Rezultatele foarte bune obținute în ultimele luni în combaterea migrației ilegale, a criminalității organizate și în securizarea frontierelor externe ale UE au fost posibile și datorită bunei cooperări între structurile operative ale celor două țări. De asemenea, a fost subliniat faptul că nu s-a înregistrat nicio sincopă în aplicarea legislației europene de la momentul eliminării controalelor la frontierele aeriene și maritime, la 31 martie 2024. Aceste aspecte reprezintă principalele argumente în susținerea necesității finalizării obiectivului de aderare la spațiul Schengen.



Ministrul Predoiu a menționat sprijinul constant al Președinției Ungare a Consiliului Uniunii Europene pentru finalizarea aderării la spațiul Schengen în cursul acestui an, sprijin care se va concretiza inclusiv prin facilitarea discuțiilor în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.



Cei doi miniștri au convenit să mențină o cooperare strânsă pe acest subiect și să continue discuțiile pentru atingerea obiectivului cât mai curând posibil.

În contextul demersurilor României de finalizare a dosarului Schengen, în data de 16 septembrie 2024, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întâlnire de lucru în sistem videoconferință cu ministrul de Interne ungar, Sándor Pintér.



Discuțiile s-au înscris în seria de întâlniri din acest an dintre cei doi demnitari, axate pe subiecte de interes comun privind gestionarea migrației și securizarea frontierelor.



Ministrul Predoiu a mulțumit pentru poziția constantă și consecvența părții ungare în ceea ce privește subiectul aderării României la spațiul Schengen. A evidențiat că acesta este un moment extrem de important în ceea ce privește cea de-a doua etapă a aderării la spațiul Schengen – eliminarea controalelor la frontierele interne terestre.



România a demonstrat că securizează frontierele europene la un nivel înalt, aplică toate regulile și legislația Schengen, folosește toate sistemele europene, eliberează vize Schengen și nu a înregistrat nicio sincopă de la momentul eliminării controalelor la frontierele aeriene și maritime, la 31 martie 2024.



A fost, de asemenea, evidențiat nivelul deosebit de avansat de pregătire a României pentru operaționalizarea viitorului sistem de informații european, Sistemul de Intrare/Ieșire, și faptul că România reprezintă un „standard de vârf în aplicarea prevederilor Schengen”.



Ministrul Pintér a reafirmat susținerea Ungariei, inclusiv din perspectiva calității sale de președinție în exercițiu a Consiliului, pentru finalizarea procesului de aderare a României în cursul acestui an, prin facilitarea discuțiilor în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.



S-a convenit menținerea strânsă a cooperării pe acest subiect și continuarea discuțiilor pentru atingerea obiectivului cât mai curând posibil.

În data de 12 septembrie 2024, la sediul MAI, a avut loc întrevederea Viceprim-ministrului și ministru al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu E.S. doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos la București. Discuțiile au vizat stadiul cooperării bilaterale și măsurile luate privind gestionarea migrației și securizarea frontierelor, în contextul demersurilor României de finalizare a dosarului Schengen.



În debutul întrevederii, cele două părți au evocat bunele relații bilaterale de cooperare ce au cunoscut o dezvoltare importantă în ultima perioadă, ambele state având priorități comune în ceea ce privește securitatea la nivel european.



În continuare, Cătălin Predoiu a evidențiat că România se află într-un moment extrem de important în ceea ce privește cea de-a doua etapă a aderării la spațiul Schengen – eliminarea controalelor la frontierele interne terestre. Sunt implementate cu succes măsuri la toate frontierele României, există o cooperare foarte bună cu toate statele vecine, iar cifrele privind migrația ilegală la frontierele naționale sunt aproape de zero.



Aceste măsuri au vizat în principal consolidarea cooperării și intensificarea schimbului de informații cu statele din regiune și cu parteneri europeni. În acest sens, România are în derulare proiecte cu toate țările vecine (ex. Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina) cu rezultate foarte bune, care vizează organizarea de patrule mixte, schimb de experiență, consolidarea schimbului de informații, elaborarea de evaluări de risc.



România a demonstrat că securizează frontierele europene la un nivel înalt, aplică toate regulile și legislația Schengen, folosește toate sistemele europene, eliberează vize Schengen, nu a înregistrat nicio sincopă de la momentul eliminării controalelor la frontierele aeriene și maritime. Cu România în interiorul spațiului Schengen, ca membru cu drepturi depline, proiectul european este mult mai puternic și stabil. Avem o expertiză extraordinară în materie de afaceri interne și asigurare a securității, ordinii publice și securității frontierelor, care trebuie folosită în sprijinul întăririi securității spațiului european de libertate, securitate și justiție.



Ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos la București, doamna Willemijn van Haaften, a transmis aprecierile sale pentru demersurile susținute ale autorităților române pentru îndeplinirea acestui important obiectiv de țară și pentru eforturile în menținerea unui climat de securitate pentru cetățenii europeni. A subliniat importanța cooperării polițienești bilaterale între cele două state, care este la un nivel ridicat, și a menționat că va transmite la Haga toate precizările și nuanțele expuse de ministrul de Interne, inclusiv disponibilitatea de a continua discuțiile cu Guvernul olandez în noua formulă instalată după alegeri, precum și cu Parlamentul olandez, dacă va fi considerat necesar.

În încheiere, cele două părți au agreat continuarea dialogului pe aceeași linie pozitivă în vederea dezvoltării cooperării de profil în arii de interes comun.

„MAI a îndeplinit la zi toate obiectivele tehnice și diplomatice pentru continuarea aderării la Schengen cu frontiera terestră. Bineînțeles, MAI va continua non-stop demersurile diplomatice în acest sens și toate măsurile pentru menținerea migrației ilegale la cotele nesemnificative la care a fost adusă prin eforturile integrate ale Poliției de Frontieră, Poliției Române și alte agenții din cadrul și din afara MAI, precum și toate măsurile pentru aplicarea Acordurilor Dublin, Noului Pact pentru Migrația și Azil și a Deciziei Consiliului JAI din decembrie 2023 (Air Schengen).



Suntem conștienți că decizia va fi politică la nivel european, dar nicio decizie politică europeană nu poate face abstracție de faptul că România poate consolida Spațiul Schengen, de faptul că îndeplinim toate criteriile tehnice de ani de zile, de dreptul nostru legal și moral de a face parte din Spațiul Schengen cu toate frontierele”, a declarat Cătălin Predoiu.



Background:



Guvernul olandez și-a precizat susținerea României pentru aderarea la Spațiul Schengen încă din 2022 și 2023, inclusiv prin votul favorabil la Air Schengen JAI Council Decision și repetate declarații ale fostului premier olandez.

La data de 11 septembrie 2024, la sediul MAI, a avut loc întrevederea domnului Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, cu E.S. domnul Nicolas Warnery, ambasadorul Republicii Franceze la București.



În debutul întrevederii, cele două părți au evocat relațiile bilaterale privilegiate de cooperare, devenite deja model de bune practici. Demnitarul român a adresat felicitări pentru organizarea Jocurilor Olimpice și a celor Paralimpice din vara și toamna acestui an, Ministerul Afacerilor Interne din România participând cu 15 reprezentanți la eforturile comune de asigurare a securității celor două evenimente sportive de amploare.



În continuare, demnitarul român a amintit măsurile adoptate atât la nivel național, cât și cele convenite cu vecinii imediați și cu Statele Membre UE, ce au avut ca efect o scădere, aproape spre zero, a presiunii migratorii la frontierele României. Aceste măsuri au vizat, în principal, consolidarea cooperării și intensificarea schimbului de informații cu statele din regiune și cu partenerii europeni.



În acest moment, România are în derulare proiecte cu toate țările vecine: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, cu rezultate foarte bune, care vizează organizarea de patrule mixte, schimb de experiență, consolidarea schimbului de informații, elaborarea de evaluări de risc. De asemenea, cooperarea cu agențiile europene a avut un rol important în obținerea acestor rezultate semnificative. Pentru perioada următoare, ridicarea controalelor la frontierele interne terestre rămâne cel mai important obiectiv al României, pentru care Ministerul Afacerilor Interne lucrează integrat, în fiecare zi.



Ministrul Afacerilor Interne a insistat asupra performantelor MAI în scăderea migrației ilegale la cote minime istorice, confirmat și de barometrul Schengen, precum și de importanța susținerii puternice de către partenerii strategici, între care Franța ocupă un loc privilegiat, a aderării României la Spațiul Schengen cu frontiera terestră cât mai rapid. Măsură care reprezintă nu numai o recunoaștere a meritelor României în protejarea frontierelor Uniunii Europene, dar și un element de consolidare a Spațiului Schengen și securității tuturor statelor membre UE.



Ambasadorul Republicii Franceze la București, domnul Nicolas Warnery, a transmis aprecierile sale pentru eforturile importante depuse de autoritățile române în vederea finalizării dosarului Schengen, acestea fiind într-adevăr impresionante. În ceea ce privește sprijinul Republicii Franceze, acesta rămâne unul neschimbat. În opinia partenerului de cooperare, România trebuie să fie stat membru Schengen cu drepturi depline.



În încheiere, cele două părți au convenit menținerea dialogului la un nivel ridicat în vederea dezvoltării cooperării de profil în arii de interes comun.

În data de 9 septembrie 2024, Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, s-a întâlnit cu jurnaliști germani și austrieci aflați într-o vizită de documentare în România și Republica Moldova. Suplimentar convorbirilor la nivel ministerial, vizita acestora a prilejuit discuții și la nivelul Poliției de Frontieră Române, unde jurnaliștii străini au putut observa la fața locului – în aeroportul internațional Henri Coandă, Centrul de Coordonare al Poliției de Frontieră și la punctul de trecere a frontierei Isaccea – modalitatea de acțiune a autorităților române pentru protecția eficientă a frontierelor României și ale UE, în beneficiul cetățenilor europeni.



Discuțiile au constituit o oportunitate pentru partea română de a prezenta o imagine, mai detaliată, asupra principalelor teme de interes prioritar pentru România, cu accent pe problematica Schengen și pe implicarea României în gestionarea efectelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.



A fost abordată extensiv modalitatea în care România a gestionat prima etapă a aderării la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, precum și modalitatea de acțiune în perspectiva ridicării controalelor și la frontierele interne terestre.



În cadrul discuțiilor, ministrul Afacerilor Interne a realizat o radiografie a demersurilor structurilor MAI, care au lucrat de manieră integrată pentru asigurarea unui climat de siguranță în interiorul țării și pentru reducerea fluxurilor de migrație la frontierele României și ale UE. Eforturile constante și rezultatele înregistrate de autoritățile române au fost recunoscute inclusiv prin clasarea a cinci orașe din România în topul celor mai sigure 100 de orașe din lume.



Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, a mai evidențiat abordarea proactivă a autorităților române care, în perspectiva ridicării controalelor la frontierele interne terestre, au consolidat cooperarea și schimbul de informații cu vecinii imediați și cu Statele Membre ale UE: sunt în derulare proiecte cu toate țările vecine – spre exemplu cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina – cu rezultate foarte bune. Sunt organizate patrule mixte, schimb de informații, evaluări de risc, puncte de contact, schimb de experiență, contacte la vârf între șeful Poliției de Frontieră și omologi, la fel și în cazul Poliției Române.



Schimbul de opinii pe tema combaterii migrației ilegale, potrivit ministrului Predoiu, a relevat că România este una dintre cele mai sigure țări din Europa. Statisticile oferă o imagine clară și obiectivă a nivelului fluxurilor – nu doar statisticile României, ci și cele oficiale ale Agenției FRONTEX și analizele realizate la nivelul Comisiei Europene, recunoscute de toate Statele Membre și folosite ca punct de referință în deciziile lor operaționale. Scăderea considerabilă a fluxurilor pe parcursul anului trecut își menține trendul descrescător, ajungând în primele 7 luni ale anului 2024 la un număr de 2.349 detecții, în scădere cu 75% față de perioada similară a anului trecut.



Acestea sunt rezultatul măsurilor luate de partea română – de la consolidarea aplicării regulamentului Dublin, măsuri integrate pentru prevenirea ieșirii ilegale din România, eficientizarea returnărilor – la măsuri compensatorii pentru a preveni creșterea migrației ilegale pe teritoriu, fiind dezvoltată și o aplicație ce permite verificarea oricărui tip de document doar prin scanarea acestuia.



Cifrele de migrație care, de altfel, ating un minim istoric, constituie un argument puternic în favoarea continuării demersurilor pe palierul tehnic al acțiunii MAI în perspectiva definitivării Schengen (frontiere terestre).



Suplimentar eforturilor în derulare, considerate de acum ca fiind „business as usual”, structurile Ministerului de Interne lucrează și la implementarea Pactului privind migrația și azilul și a noilor sisteme europene de informații.



„Valorile scăzute ale migrației ilegale, descreșterea continuă, anuală, a acestui fenomen la frontierele României, precum și implicarea părții române în diverse proiecte de consolidare a protecției frontierei justifică, încă o dată, legitimitatea ridicării controalelor la frontierele terestre în cursul acestui an. Pe baza eforturilor noastre, am construit primul pas către Schengen și, în același fel, vrem să-l construim acum și pe cel de-al doilea. În acest fel, MAI asigură practic îndeplinirea premiselor tehnice care sunt în competența sa, controlul frontierelor și managementul corect al sistemelor Schengen, fapt recunoscut public de toți partenerii noștri, State Membre UE, inclusiv Austria și Ungaria, precum și de Comisia Europeană. Suntem conștienți în același timp că decizia va fi una politică”, a declarat Cătălin Predoiu.



Interesul jurnaliștilor a vizat și sprijinul acordat cetățenilor ucraineni strămutați din cauza războiului de agresiune. Ministrul a trecut în revistă eforturile susținute depuse de autoritățile române pentru gestionarea sub toate aspectele a numărului mare de persoane ce au intrat în România de la începutul conflictului.

La data de 9 septembrie 2024 a avut loc, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, întrevederea domnului Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, cu ES domnul José Antonio Hernández Pérez- Solórzano, ambasador al Regatului Spaniei în România.



În cadrul discuțiilor, au fost evidențiate bunele relații de cooperare derulate sub umbrela Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, consistența dialogului bilateral de nivel, precum și cooperarea eficientă între ministerele de interne.



Afacerile interne ocupă un loc aparte în ansamblul cooperării, complexitatea legăturilor în acest domeniu fiind dată de prezența pe teritoriul spaniol a celei de-a doua – din punct de vedere numeric – comunități românești de peste hotare.



Combaterea criminalității organizate, în special a traficului de persoane și a traficului de droguri, reprezintă o prioritate la nivelul structurilor de resort din cele două țări. În acest sens, au fost stabilite modalități concrete de colaborare, rezultatele activităților de cooperare operativă fiind unele foarte bune.



Cei doi interlocutori au evidențiat importanța continuării demersurilor pentru încheierea unui nou instrument juridic ce ar urma să reglementeze colaborarea în domeniul combaterii traficului de persoane.



Stadiul principalelor dosare europene a fost un alt subiect pe agenda discuțiilor, iar interlocutorii au evidențiat că noile piese de legislație europeană, în special cele care sunt parte din Pactul privind migrația și azilul, sau implementarea noilor sisteme europene de informații sunt în centrul preocupărilor la nivelul ministerelor de resort din ambele țări.



Ridicarea controalelor la frontierele interne terestre rămâne cel mai important obiectiv al României pentru următoarea perioadă. Regatul Spaniei a fost în mod constant un susținător al acestui dosar, iar implicarea activă a autorităților din această țară a avut ca rezultat adoptarea, pe perioada exercitării de către Spania a președinției Consiliului Uniunii Europene, a Deciziei de ridicare a controalelor la frontierele aeriene și maritime pentru România și Bulgaria.



România se pregătește pentru cea de-a doua etapă – aderarea cu frontierele terestre – și, în acest sens, cooperarea cu partenerii internaționali este esențială. Sunt implementate cu succes măsuri la toate frontierele României, există o cooperare foarte bună cu toate statele vecine, iar cifrele privind migrația ilegală sunt aproape de zero.



Ambasadorul spaniol a exprimat speranța pentru finalizarea, cât mai curând posibil, a dosarului Schengen și a comunicat că una dintre prioritățile autorităților de la Madrid este reprezentată de continuarea sprijinului pentru atingerea acestui obiectiv.

În data de 9 septembrie 2024 a avut loc, în sistem videoconferință, întrevederea domnului Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, cu domnul Atanas Ilkov, noul ministru al Afacerilor Interne din Republica Bulgaria.



Scopul principal al discuțiilor a fost reprezentat de analizarea modului în care decurge cooperarea bilaterală, în special lupta împotriva migrației ilegale și criminalității organizate în general. De asemenea, au fost trecute în revistă principalele aspecte legate de îndeplinirea obiectivului comun al celor două țări – ridicarea controalelor la frontierele interne terestre cât mai curând posibil.



Cooperarea bilaterală în special cu privire la combaterea criminalității organizate și a migrației ilegale decurge foarte bine, a fost intensificată în ultima perioadă și a fost agreat ca aceasta să continue în aceiași parametri. Pentru implementarea celei de-a doua etape de aderare la spațiul Schengen au fost luate măsuri la nivelul celor două ministere de interne, rezultatul fiind că cifrele privind migrația ilegală au ajuns la valori minime, iar rezultatele comune în combaterea diferitelor forme de criminalitate organizată sunt excelente.



A fost evidențiată abordarea proactivă a ambelor părți care, în perspectiva ridicării controalelor la frontierele interne terestre, a consolidat și mai mult cooperarea și schimbul de informații.



În acest sens, sunt organizate patrule mixte, schimb de informații, evaluări de risc comune, puncte de contact, schimb de experiență, contacte la vârf între șeful Poliției de Frontieră și omologi, la fel și în cazul Poliției Române.



Cei doi interlocutori au stabilit că este important să fie menținută aceeași frecvență a dialogului bilateral, atât la nivel politic, cât și tehnic, și de asemenea să fie continuate, la nivelul ambelor părți, discuțiile cu partenerii europeni pentru aderarea completă la Schengen. În condițiile în care ambele părți sunt conștiente că decizia va fi una de prim nivel politic, este important ca ambele ministere de interne să își îndeplinească misiunea necesară, respectiv să mențină migrația ilegală la cotele scăzute la care a fost adusă prin acțiunea polițiilor de frontieră și să aplice, fără incidente, decizia Consiliului JAI luată în decembrie 2023.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut astăzi o întrevedere bilaterală cu domnul Sándor PINTÉR, ministrul de interne din Ungaria, la sediul Ministerului ungar al Afacerilor Interne, în contextul desfășurării, în perioada 21-22 iulie 2024, la Budapesta, a Reuniunii Informale a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, care va avea loc mâine la Budapesta.

La întâlnire, cei doi miniștri au fost însoțiți de delegațiile responsabile pentru afaceri europene și Schengen din cele două ministere.

Discuțiile s-au concentrat pe dosarul Schengen, inclusiv aspectele tactice care țin de cel mai bun moment pentru introducerea deciziei pe ordinea de zi a ședințelor JAI din această toamnă, proceduri posibile etc.

Ministrul maghiar a reiterat obiectivul președinției ungare de a obține decizia de accedere a RO și BG în Spațiul Schengen și cu frontierele terestre până la finalul anului 2024.

De asemenea, cei doi miniștri au evaluat stadiul și perspectivele cooperării bilaterale, ambii interlocutori concluzionând pe baza datelor și rapoartelor din teren, inclusiv statistici, faptul că măsurile punctuale stabilite în vederea intensificării cooperării operative pentru combaterea criminalității organizate și a celei transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, și-au dovedit eficiența, rezultatele fiind foarte bune.

Cifrele privind migrația ilegală au scăzut substanțial în ultimele 12 luni, rezultat direct al cooperării dintre polițiile de frontieră.

Cei doi miniștri au convenit continuarea, în aceiași parametri, a cooperării de profil în perspectiva eliminării controalelor la frontierele interne terestre, fiind exemplificate continuarea misiunilor de patrulare în comun, a întâlnirilor periodice pentru analiza situației la frontieră, precum și a activităților operative în comun pentru combaterea criminalității organizate.

De asemenea, schimbul de date și informații între structurile din cele două ministere, precum și cu agențiile de aplicare a legii din UE, este extrem de important pentru a face față provocărilor în materie de securitate.

Un alt subiect pe agenda discuțiilor, ridicat de ministrul român, a fost reprezentat de cooperarea pentru fluidizarea traficului la frontiera româno-ungară, care este unul intens având în vedere sezonul estival.

Cei doi demnitari au agreat un set măsuri pentru evitarea creșterii timpilor de așteptare în punctele de trecere a frontierei.

Totodată, cu prilejul deplasării la Budapesta, ministrul Afacerilor Interne a participat la programul organizat de Inspectoratul General al Poliției Ungare, ocazie cu care a avut discuții aplicate pe subiecte privind criminalitatea organizată și migrația ilegală.

După întâlnirea bilaterală, cei doi miniștri s-au deplasat la centrul de comandă al forțelor de poliție care asigură securitatea pe durata desfășurării Hungaroring, forțe între care se numără 10 polițiști români, dintre care doi motocicliști.

Cu această ocazie, ministrul român a inspectat dispozitivul românesc prezent pe teritoriul Ungariei și a avut o întrevedere informală cu polițiștii români.

“Suntem membri ai Spațiului Schengen, deocamdată cu două frontiere și avem migrație ilegală spre zero, pusă sub control de poliția română de frontieră.

Suntem printre cele mai sigure state din UE din punct de vedere al protecției frontierei, ordinii și siguranței publice, protecția civilă în situații de urgență și nu numai.

De pe aceste poziții continuăm demersurile pentru accesul în Schengen și cu frontierele terestre.

Succesul este posibil.

Este important ca în lunile următoare să desfășurăm o ofensivă continuă de diplomație formală și informală pe toate direcțiile și de la toate nivelurile.

România trebuie să intre în Schengen și cu frontiera terestră până la sfârșitul anului 2024.

MAI lucrează non-stop, formal și informal, pe toate direcțiile, în multiple capitale, în acest sens.”

Background

Ungaria deține Președinția Consiliului Uniunii Europene în cel de-al doilea semestru al anului curent, perioadă deosebit de intensă, întrucât vine după alegerile europene, iar actualul ciclu instituțional al UE se va încheia.

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:



După discuțiile de săptămâna trecută de la Sofia cu ministrul bulgar Stoyanov și cu comisarul european Johansson, astăzi, la Budapesta, am avut o întâlnire de lucru împreună cu ministrul ungar Sándor Pinter.



Ungaria va continua să susțină accederea României în Spațiul Schengen cu frontierele terestre în anul 2024.



Avem un plan diplomatic bine stabilit pe care o să îl urmăm până ne vom atinge obiectivul.



De asemenea, am discutat cu colegul ungar măsuri de combatere a migrației ilegale, de întărire a protecției frontierei, de combatere a traficului de persoane și a traficului de droguri. În acest scop, vom suplimenta polițiști atât de frontieră, cât și judiciariști care, în echipe mixte cu colegii ungari, să multiplice eforturile noastre pe liniile de muncă expuse mai sus.



Am discutat, de asemenea, măsuri de întărire a cooperării în materie de protecție civilă.



Pe toate aceste linii, cooperarea noastră este excelentă și va continua în aceiași parametri.



Am stabilit cu ministrul Sándor Pinter să continuăm întâlnirile noastre fie la București, fie la Bruxelles, astfel încât să ne asigurăm că tot ceea ce am decis astăzi va fi împlinit.

Jurnalist: Există îngrijorări că eliminarea controlului la frontierele interne în cadrul extinderii spațiului Schengen ar putea slăbi securitatea și ar permite un flux crescut de migrație ilegală și activități transfrontaliere ilicite. Cum răspundeți la aceste preocupări?



Ylva Johansson, comisar European pentru Afaceri Interne: Nu, nu văd deloc acest risc. În evaluarea situației, nu percepem acest risc. Dimpotrivă, vedem că unele dintre resursele care sunt acum alocate controlului frontierelor interne ar putea fi folosite pentru întărirea frontierelor externe. Și am observat o creștere și o îmbunătățire considerabilă la frontierele externe și mă aștept ca acest lucru să continue. (…) Avem deja astăzi o bună protecție a frontierelor externe. Dar cred că vom fi și mai puternici dacă putem redistribui personalul care este acum la frontierele interne către cele externe. Comisia alocă, de asemenea, fonduri suplimentare pentru protecția frontierelor externe și personal adițional pentru Frontex.



Jurnalist: Cum evaluați situația actuală a migrației ilegale la frontierele României și ce măsuri sunt luate pentru a contracara aceste încercări de trecere ilegală?



Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Vă voi oferi cifre, date. De la începutul acestui an, până în prezent, în România am înregistrat aproximativ 3.200 de tentative de trecere ilegală a frontierei românești. Deci, repet, 3.200. Și acest lucru dovedește că nu există un risc de flux masiv de migranți ilegali în această zonă. Vorbesc despre România, dar am înțeles că aceeași situație este și în Bulgaria. Cu toate acestea, luăm măsuri săptămânal pentru a combate, pentru a ne pregăti să luptăm împotriva migrației ilegale la nivel național, bilateral, dar și regional. Cooperăm în regiunea noastră cu Bulgaria, Ungaria, Austria, Serbia, cu toți vecinii noștri în general, la frontiera de est cu Republica Moldova și Ucraina. Deci, ne pregătim în fiecare zi. De aceea suntem aici, nu doar pentru a sărbători, ci și pentru pregătire. Și, așa cum a spus comisarul Johansson, suntem mai bine pregătiți decât alte țări europene. Asta înseamnă că nu suntem într-un fel de competiție. Dar este o modalitate de a demonstra că suntem gata să ne alăturăm cu toate frontierele în zona Schengen. Cu România și Bulgaria în zona Schengen, zona Schengen va fi mai puternică, frontierele europene vor fi mai sigure și proiectul european va fi mai coeziv și solid și garantat pentru cetățenii săi, totul pentru beneficiile Tratatului și drepturile conferite de tratate. Vă mulțumesc foarte mult!



Jurnalist: Doamna Johansson, sunteți mulțumită de progresele făcute de Bulgaria și România? Domnule Predoiu: Luați în considerare împreună cu colegul dvs. bulgar, în cazul în care nu veți fi acceptați în Schengen prin frontierele terestre, să eliminați controlul la frontieră între Bulgaria și România, așa cum s-a discutat înainte de decizia de aderare la Schengen, pe cale maritimă și aeriană? Îmi cer scuze pentru engleza mea, italiană mea este mult mai bună.



Ylva Johansson, comisar European pentru Afaceri Interne: Răspunsul scurt la întrebarea dumneavoastră este da, sunt mulțumită. Sunt chiar foarte mulțumită de toate îmbunătățirile și progresele realizate de Bulgaria și România, și mulțumită celor doi miniștri, care au acordat o mare prioritate și concentrare eforturilor lor. Așadar, așa cum am spus anterior, aceste două țări sunt de fapt mai bine pregătite decât unele dintre cele care sunt deja în zona Schengen. Deci merită pe deplin această intrare mult așteptată în zona Schengen.



Jurnalist: Dacă nu suntem acceptați în Schengen cu frontierele terestre, luați în considerare împreună cu domnul Stoyanov să eliminați controlul la frontieră între Bulgaria și România pe ambele poduri care conectează țările noastre?



Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: În primul rând, aș vrea să subliniez din nou că suntem pregătiți și vom fi din ce în ce mai bine pregătiți cu fiecare săptămână care trece. În al doilea rând, nu luăm în considerare alte obiective pentru că nu este logic. Pentru noi este logic să urmărim scopul nostru. Și sunt încrezător că împreună cu Comisia și cu celelalte state membre europene vom reuși. Și vom reuși, nu doar în beneficiul cetățenilor români și bulgari, ci și pentru Europa. De aceea cred că nu este logic… nu am intrat în Uniunea Europeană pentru a ne izola. Am intrat pentru a construi împreună cu alte state membre un spațiu pentru securitatea cetățenilor noștri, un spațiu de securitate și libertate. Și sunt sigur că vom reuși.



Jurnalist: Care sunt concluziile recentelor discuții pe care le-ați avut cu oficialii austrieci, inclusiv cu cancelarul Nehammer și ministrul Karner, și cum vedeți evoluția cooperării bilaterale în contextul extinderii spațiului Schengen?



Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Prim-ministrul nostru a avut recent o discuție foarte bună cu cancelarul Nehammer la București, președintele nostru, Klaus Iohannis, a avut de asemenea o discuție foarte bună cu cancelarul și eu am discutat recent cu ministrul Karner. Acesta este cadrul discuțiilor. Suntem toți pe aceeași pagină în România și acționăm într-un mod foarte european, discutând cu Austria pe o bază constructivă, așa cum am făcut și anul trecut. Deci, în ciuda tuturor obstacolelor și în ciuda unor așteptări, această abordare aduce rezultate. În cele din urmă, toți vedem că împreună, discutând, negociind și argumentând, cooperând, toată lumea a ajuns la aceeași idee: de a avansa cu două frontiere. Sunt sigur că, în același mod și în același fel, putem reuși și cu a treia frontieră, cea terestră. Este ca în fotbal. Odată ce folosești o tactică și ai un rezultat bun, nu schimbi tactica. Deci, cred că împreună cu Comisarul, cu colegii noștri din Consiliul JAI, inclusiv ministrul Karner, cu care am un dialog foarte bun și o relație foarte bună, vom găsi calea potrivită pentru a avansa, luând în considerare toate constrângerile. Desigur, nimic nu este garantat, și acesta este motivul pentru care noi suntem la treabă. Este de datoria noastră să facem, din când în când, imposibilul posibil.



Mulțumesc!

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:

Bună ziua, tuturor!

Îmi face plăcere să deschid această conferință de presă, alături de doamna ministru federal al Afacerilor Interne, doamna Nancy Faeser, domnul Thomas Hitzlsperger, ambasador al fotbalului german, care a însoțit-o pe doamna ministru în această vizită importantă, alături de colegii din delegația germană și, nu în ultimul rând, alături de domnul Ionuț Lupescu, bine-cunoscută personalitate a sportului românesc și președinte onorific al Clubului Dinamo București.

Sunt onorat de această vizită, pe care doamna ministru a făcut-o la invitația noastră în urmă cu ceva vreme. Este o vizită importantă pentru noi. Ministerul german de Interne este un partener important al Ministerului român de Interne. Am beneficiat de un sprijin constant al acestui minister în dosarele noastre importante, inclusiv dosarul Schengen și ne întâlnim într-un context de tradiție, de colaborare între țările noastre, dintre care un liant foarte puternic este minoritatea germană din România, dar și comunitatea română care trăiește și muncește în Germania.

Am discutat dosare importante pentru noi, dar și pentru construcția europeană. Am abordat aceste dosare din dublă perspectivă, bilaterală și europeană. Spre exemplu, așa cum am subliniat în discuțiile noastre, Schengen nu este un dosar important doar pentru România, este un dosar important pentru Europa și rezolvarea lui în anul 2024 va demonstra coeziunea europeană și faptul că acest proiect funcționează, într-un context în care un curent din ce în ce mai important anti-european se face auzit în multe state din Europa.

România îndeplinește criterii tehnice de 14 ani. Ne bucurăm că anul trecut s-a făcut un pas important, găsind o cale comună de rezolvare și colegii austrieci, puternic sprijiniți de țările europene și de Comisia Europeană, puternic sprijiniți și de Germania și am reușit să generăm decizia Consiliului din decembrie 2023. Dar acest pas trebuie continuat cu următorul, privind frontierele terestre.

Istoria Schengen a cunoscut și alte exemple de state care au intrat în etape cu frontierele în spațiul Schengen. Istoria Schengen nu cunoaște niciun exemplu în care un stat să fi rămas doar cu o parte din frontiere în Schengen și cu altele în afara Schengen. Și credem că istoria va fi confirmată în acest an, în 2024, și România va finaliza acest dosar cu sprijinul statelor membre, al Comisiei și într-o bună cooperare cu Austria.

Cooperăm foarte bine pe migrație, combaterea migrației ilegale. România performează la vârf în Europa în combaterea migrației ilegale. O demonstrează nu numai cifrele noastre, ci cifrele FRONTEX, cifrele Comisiei Europene publicate periodic în Eurobarometrul Schengen, dar și cifrele bilaterale ale vecinilor noștri. Am confirmat acest lucru, inclusiv cu domnul ministru Karner, acum două – trei săptămâni.

Așa cum așteptam și pentru Germania și pentru alte state membre, dialogul bun pe care îl avem cu colegii austrieci a contribuit la soluția de anul trecut și va fi o bază și pentru soluția pe mai departe pentru frontierele terestre.

Aceasta e modalitatea europeană de lucru și noi am exersat-o cu succes anul trecut. Și, ca și la fotbal, nu schimbăm tactica ce ne-a adus un rezultat.

Am discutat despre creșterea cooperării polițienești. Am avut un sprijin important în colegii germani în rezolvarea unor cauze importante pentru noi, anul trecut, inclusiv în cazul unui fugar care se ascundea în Germania și care a fost rapid identificat de colegii români și colegii germani, maghiari și austrieci, dar, în mod special, cooperarea cu colegii germani a adus un rezultat și, de aceea, persoana respectivă este acum în fața legii române.

De asemenea, colegii noștri, polițiști români, au ajutat colegii germani în rezolvarea unor cazuri de crimă transfrontalieră. Și am discutat să ridicăm această cooperare, să schimbăm mai multe informații împreună despre crima organizată, să creștem numărul de polițiști care lucrează în echipe mixte și să intensificăm dialogul la vârf între polițiile noastre, inclusiv reprezentanții BKA.

De asemenea, am discutat despre cooperarea în domeniul protecției civile, unde ambele țări au aparate foarte puternice. Recent, s-a semnat un acord de cooperare, care să ne ajute să multiplicăm rezultatul eforturilor noastre, combinând dotările logistice și atrăgând mai mult sprijin din partea Comisiei Europene.

În sfârșit, am mulțumit doamnei ministru pentru sprijinul acordat în Republica Moldova, nu numai de dată recentă, ci de lung termen în spate. Pentru noi, evoluția pe calea europeană a Republicii Moldova, inclusiv sub aspectul întăririi siguranței publice și ordinii publice, a statului de drept, sunt importante, sunt esențiale. Bătălia pentru democrație și europenism este permanentă.

Și am mulțumit, de asemenea, pentru organizarea pe teritoriul Republicii Federale Germania a unor secții de vot, pentru ca cetățenii moldoveni să-și poate exprima acolo votul.

În general, am pus bazele unei intensificări a cooperării noastre. Ne-am înțeles pe toate subiectele, am discutat soluții concrete si sunt extrem de fericit să putem contribui împreună la dezvoltarea parteneriatului nostru cu Germania.

Vă mulțumesc foarte mult!

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:

Bună ziua, tuturor!

Îmi face plăcere să deschid această conferință de presă, alături de doamna ministru federal al Afacerilor Interne, doamna Nancy Faeser, domnul Thomas Hitzlsperger, ambasador al fotbalului german, care a însoțit-o pe doamna ministru în această vizită importantă, alături de colegii din delegația germană și, nu în ultimul rând, alături de domnul Ionuț Lupescu, bine-cunoscută personalitate a sportului românesc și președinte onorific al Clubului Dinamo București.

Sunt onorat de această vizită, pe care doamna ministru a făcut-o la invitația noastră în urmă cu ceva vreme. Este o vizită importantă pentru noi. Ministerul german de Interne este un partener important al Ministerului român de Interne. Am beneficiat de un sprijin constant al acestui minister în dosarele noastre importante, inclusiv dosarul Schengen și ne întâlnim într-un context de tradiție, de colaborare între țările noastre, dintre care un liant foarte puternic este minoritatea germană din România, dar și comunitatea română care trăiește și muncește în Germania.

Am discutat dosare importante pentru noi, dar și pentru construcția europeană. Am abordat aceste dosare din dublă perspectivă, bilaterală și europeană. Spre exemplu, așa cum am subliniat în discuțiile noastre, Schengen nu este un dosar important doar pentru România, este un dosar important pentru Europa și rezolvarea lui în anul 2024 va demonstra coeziunea europeană și faptul că acest proiect funcționează, într-un context în care un curent din ce în ce mai important anti-european se face auzit în multe state din Europa.

România îndeplinește criterii tehnice de 14 ani. Ne bucurăm că anul trecut s-a făcut un pas important, găsind o cale comună de rezolvare și colegii austrieci, puternic sprijiniți de țările europene și de Comisia Europeană, puternic sprijiniți și de Germania și am reușit să generăm decizia Consiliului din decembrie 2023. Dar acest pas trebuie continuat cu următorul, privind frontierele terestre.

Istoria Schengen a cunoscut și alte exemple de state care au intrat în etape cu frontierele în spațiul Schengen. Istoria Schengen nu cunoaște niciun exemplu în care un stat să fi rămas doar cu o parte din frontiere în Schengen și cu altele în afara Schengen. Și credem că istoria va fi confirmată în acest an, în 2024, și România va finaliza acest dosar cu sprijinul statelor membre, al Comisiei și într-o bună cooperare cu Austria.

Cooperăm foarte bine pe migrație, combaterea migrației ilegale. România performează la vârf în Europa în combaterea migrației ilegale. O demonstrează nu numai cifrele noastre, ci cifrele FRONTEX, cifrele Comisiei Europene publicate periodic în Eurobarometrul Schengen, dar și cifrele bilaterale ale vecinilor noștri. Am confirmat acest lucru, inclusiv cu domnul ministru Karner, acum două – trei săptămâni.

Așa cum așteptam și pentru Germania și pentru alte state membre, dialogul bun pe care îl avem cu colegii austrieci a contribuit la soluția de anul trecut și va fi o bază și pentru soluția pe mai departe pentru frontierele terestre.

Aceasta e modalitatea europeană de lucru și noi am exersat-o cu succes anul trecut. Și, ca și la fotbal, nu schimbăm tactica ce ne-a adus un rezultat.

Am discutat despre creșterea cooperării polițienești. Am avut un sprijin important în colegii germani în rezolvarea unor cauze importante pentru noi, anul trecut, inclusiv în cazul unui fugar care se ascundea în Germania și care a fost rapid identificat de colegii români și colegii germani, maghiari și austrieci, dar, în mod special, cooperarea cu colegii germani a adus un rezultat și, de aceea, persoana respectivă este acum în fața legii române.

De asemenea, colegii noștri, polițiști români, au ajutat colegii germani în rezolvarea unor cazuri de crimă transfrontalieră. Și am discutat să ridicăm această cooperare, să schimbăm mai multe informații împreună despre crima organizată, să creștem numărul de polițiști care lucrează în echipe mixte și să intensificăm dialogul la vârf între polițiile noastre, inclusiv reprezentanții BKA.

De asemenea, am discutat despre cooperarea în domeniul protecției civile, unde ambele țări au aparate foarte puternice. Recent, s-a semnat un acord de cooperare, care să ne ajute să multiplicăm rezultatul eforturilor noastre, combinând dotările logistice și atrăgând mai mult sprijin din partea Comisiei Europene.

În sfârșit, am mulțumit doamnei ministru pentru sprijinul acordat în Republica Moldova, nu numai de dată recentă, ci de lung termen în spate. Pentru noi, evoluția pe calea europeană a Republicii Moldova, inclusiv sub aspectul întăririi siguranței publice și ordinii publice, a statului de drept, sunt importante, sunt esențiale. Bătălia pentru democrație și europenism este permanentă.

Și am mulțumit, de asemenea, pentru organizarea pe teritoriul Republicii Federale Germania a unor secții de vot, pentru ca cetățenii moldoveni să-și poate exprima acolo votul.

În general, am pus bazele unei intensificări a cooperării noastre. Ne-am înțeles pe toate subiectele, am discutat soluții concrete si sunt extrem de fericit să putem contribui împreună la dezvoltarea parteneriatului nostru cu Germania.

Vă mulțumesc foarte mult!

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne (declarație de presă):

În urma cu nouă luni de zile am avut o primă întâlnire de lucru cu ministrul Karner, devenit între timp și prieten, nu numai coleg. O făceam atunci în calitate de ministru al unui stat candidat la integrarea în Spațiul Schengen. Astăzi am avut o ședință de lucru în calitate de ministru al unui stat membru Schengen cu frontierele aeriene și maritime.

România este stat membru Schengen. Mă bucur pentru cetățenii care vor beneficia de acest nou statut. Este un statut bine meritat de cetățenii români, binemeritat de România. Noi am muncit și am investit mult pentru această aderare la Spațiul Schengen. Am ridicat nivelul de protecție al frontierei. Am investit sute de milioane de euro în securitatea frontierelor.

De aceea, mă bucur că munca noastră din ultimele nouă luni de zile, alături de Comisia Europeană, de comisarul Johansson, de vicepreședintele Schinas, de fosta președinție spaniolă și de colegii miniștri din Consiliul JAI, a dat rezultate și iată-ne astăzi ajunși într-un moment important, în care putem auzi aceste anunțuri în Spațiul Schengen.

Este un moment de etapă pentru noi. Vrem și vom face acest drum împreună, până la capăt. Dar pentru asta trebuie să muncim cu toții și asta am discutat astăzi. Cum să muncim mai bine ca să facem acest drum până la capăt.

Progresele României în materie de combatere a migrației ilegale sunt recunoscute astăzi de toată lumea. Avem proiecte pilot cu toate țările vecine. Spre exemplu, pe frontiera cu Serbia, migrația ilegală este practic zero. Logica mea și a colegilor din Ministerul Afacerilor Interne este să ridicăm această performanță pe toate frontierele.



Vom suplimenta forțele Poliției de Frontieră și continua investițiile. Vom continua buna colaborare cu Austria și cu toate celelalte state membre și cu Comisia pentru îmbunătățirea cadrului pentru migrație și azil, dezvoltarea eforturilor pe dimensiunea externă a migrației și cooperarea polițienească bilaterală și multilaterală contra crimei transfrontaliere.

Deci, astăzi a fost nu o întâlnire festivă, ci una de lucru. A marcat și intrarea în Air Schengen, dar a fost o întâlnire de lucru și vom avea aceste întâlniri periodic.

Mulțumesc și eu domnului ministru pentru această cooperare și dialogul pe care îl avem permanent. Vă mulțumesc!

Jurnalist:



Acum că România a aderat la Air Schengen, cum arată situația legată de frontierele terestre? Este acesta următorul pas?

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:

România nu este primul stat care intră în Schengen etapizat, mai întâi cu o frontieră și apoi cu altele. Istoria Spațiului Schengen cuprinde mai multe exemple în care unele state au intrat pe rând cu frontierele. Dacă nu mă înșel, chiar și Austria e în această situație.

Până acum, istoria Schengen nu cuprinde niciun exemplu în care un stat să fi intrat doar cu o frontieră și să fi rămas fără celelalte frontiere intrate în Spațiul Schengen.

Deci, înainte de a vă răspunde noi la întrebarea dumneavoastră legitimă, vă răspunde istoria. Da, sigur, ca și celelalte state, vom face acest drum până la capăt. Pentru mine și colegii mei, marea întrebare anul trecut a fost nu când, ci ce anume trebuie să facem ca să se întâmple.

Și nu intenționez să schimb această metodă. În loc să ne întrebăm, subiectiv, când ar putea fi cel mai bun moment, ne concentrăm pe ceea ce trebuie să facem ca să-l obținem cât mai rapid.

Altfel, România are îndeplinite criteriile de 12 ani. Dar tratatele sunt clare, decizia e politică. Și politica e întotdeauna raportată la realitate. Și realitatea nu e întotdeauna foarte ușor de gestionat. Ce e important însă este că ne înțelegem bine și lucrăm bine cu ministerele noastre și vrem să lucrăm bine în continuare, pe toate temele pe care le avem, și cu Comisia Europeană și ceilalți colegi. Și cred că asta e cea mai sigură cale pentru ceea ce ați întrebat dumneavoastră.

(…)

Jurnalist:

Aș mai avea o întrebare tot legată de tema Schengen. Prima întrebare pentru domnul ministru din România. Cum vedeți dumneavoastră propunerea de a se organiza proceduri de azil în afara Uniunii Europene și de a construi centre de primire a refugiaților în afara Uniunii Europene?

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:

Vă mulțumesc pentru întrebare. Ea reflectă faptul că migrația este o temă de interes european de cel mai înalt nivel și ultimii ani au văzut o dezbatere aprinsă pe tema regulilor privind migrația și azilul.

A fost unul din primele subiecte discutate în urmă cu nouă luni de zile cu domnul ministru Karner și mă bucură să am ocazia să o spun în fața presei și a publicului austriac, faptul că România a contribuit cu soluții la îmbunătățirea cadrului legislativ european privind migrația.

A fost un compromis foarte greu de găsit între toate statele membre ale Uniunii Europene și Comisie, anul trecut, și o parte din el încheiat anul acesta ca procedură și sunt în continuare discuții despre îmbunătățirea acestui cadru legislativ.

În general, sunt discuții legate de soluții privind această problemă a migrației, inclusiv dimensiunea externă a migrației, adică abordarea fenomenului de migrație, o spun pentru cei mai puțin familiarizați cu tema, abordarea migrației în țările de origine, prin diverse programe, inclusiv cel intitulat „Parteneriat pentru talente”, care să ofere soluții atât cererilor de forță de muncă, cât și nevoilor privind controlul migrației și stoparea migrației ilegale.

Sigur că în această dezbatere apar fel și fel de propuneri și de idei și important e să li se dea un răspuns pe baza unui studiu atent și din partea specialiștilor, dar și după ce se armonizează viziunile politice la nivelul statelor membre.

Altfel, știu că subiectul respectiv este o temă de campanie electorală internă aici, în Austria, și, de aceea, mă opresc cu răspunsul la ceea ce am exprimat până acum. Nu aș vrea să intru în campaniile dvs. electorale interne. Avem destule campanii și la noi acasă!

Pasagerii care au intrat în țară venind din state Schengen sau au plecat către țări Schengen nu au mai fost supuși controlului documentelor de călătorie, în mod sistematic.

Patrule formate din polițiști de frontieră, polițiști, jandarmi sau lucrători din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări au efectuat verificări aleatorii ale persoanelor indicate de analizele de risc sau care ridicau anumite suspiciuni. Verificările au avut rezultat pozitiv pentru persoanele respective, acestea putându-și continua fără probleme deplasarea.

Duminică, structurile Ministerului Afacerilor Interne au intervenit în cazul a 4.889 de evenimente, 3.294 fiind circumscrise menținerii ordinii publice, iar 1.595 fiind situații de urgență.

Polițiștii rutieri au fost prezenți pe principalele artere de drum pentru prevenirea accidentelor și au reținut 975 de permise, dintre care 158 pentru consum de alcool și 17 pentru consum de droguri sau alte substanțe interzise. Totodată, au retras 464 de certificate de înmatriculare.

La nivelul structurilor de poliție au fost semnalate 1.013 posibile infracțiuni, iar echipajele de ordine publică au prins în flagrant 278 de autori de infracțiuni, care au săvârșit 296 de fapte penale.

Tot în cursul zilei de ieri, s-au dispus măsuri preventive pentru 38 de persoane și au fost depistate 25 de persoane urmărite național sau internațional.

În îndeplinirea misiunilor ce le revin, polițiștii și jandarmii au constatat 13.196 de contravenții pentru care au aplicat amenzi în valoare de peste 5,3 milioane de lei.

Pompierii au efectuat 8 controale pe linia prevenirii situațiilor de urgență și au aplicat 6 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 7.000 de lei.

Dintre misiunile pompierilor, în ultimele 24 de ore, 1.242 au fost pentru acordarea asistenței medicale de urgență, 186 pentru stingerea de incendii și 10 pentru descarcerare. Pe parcursul intervențiilor pompierilor a fost salvate 20 de persoane.

De asemenea, polițiștii au salvat 2 persoane aflate în situații critice (o persoană rătăcită într-o zonă muntoasă și o persoană cu intenții suicidale).



Piloții Inspectoratului General de Aviație au executat 17 misiuni aero-medicale, fiind salvate tot atâtea persoane.

Niciun cetățean ucrainean nu a depus cerere de azil, în țara noastră, în ultimele 24 de ore. De la începerea conflictului din Ucraina, 4.462 de cetățeni ucraineni au solicitat azil în România. Ei beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislația națională.

La acest moment, gradul de ocupare a centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 27,1 %.

Totodată, din data de 18.03.2022 și până în prezent au fost emise 156.782 de permise de ședere pentru beneficiarii protecției temporare, 13 fiind acordate în ultimele 24 de ore.

Felicitări, România și Bulgaria!

Bine ați venit în spațiul Schengen, ne bucurăm să vă avem alături.

Începând de astăzi, veți implementa integral acquis-ul Schengen, contribuind astfel la consolidarea Uniunii Europene și la sporirea securității prin îmbunătățirea protecției frontierelor externe ale Uniunii.

Această etapă marchează o transformare semnificativă în viețile a milioane de oameni, facilitând călătoriile.

Sunt profund onorată de eforturile și munca depusă în România și Bulgaria pentru atingerea acestui obiectiv.

Astăzi, vom elimina controalele la frontierele interne aeriene și maritime.

Pasul următor: eliminarea controalelor și la frontierele terestre interne.

Discuțiile în cadrul Consiliului vor persista pe parcursul acestui an, iar eu promit că aceasta va fi o prioritate până la finalul mandatului meu.

Felicitări încă o dată!

Bine ați venit în Schengen!

Astăzi, 31 martie 2024, marcăm un moment important pentru România, important pentru Uniunea Europeană, integrarea României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.

Este un proiect concretizat, un rezultat al unor eforturi tehnice, administrative, diplomatice și politice ale României.

Din punct de vedere tehnic, această realizare a fost posibilă prin îndeplinirea tuturor condițiilor Schengen.

Pentru securizarea granițelor au fost necesare reforme legislative, procedurale, administrative și instituționale, precum și intensificarea cooperării internaționale. Fiecare pas a fost calculat și adus la îndeplinire pentru a garanta securitatea internă și externă a spațiului Schengen, protejând totodată libertățile fundamentale ale cetățenilor noștri.

Odată cu intrarea în Schengen, cetățenii români se vor bucura de o mobilitate sporită, trecând prin punctele de control ale Poliției de Frontieră fără a fi nevoie de verificarea documentelor de călătorie.

Pentru a avea această libertate de mișcare sporită, acțiunile Ministerului Afacerilor Interne privind securitatea frontierelor se intensifică. Poliția de Frontieră va continua să efectueze controale selective, bazate pe informații, analize de risc și indicii rezonabile pentru a contracara orice amenințare potențială.

Am pus un accent deosebit pe protecția minorilor, asigurându-ne că reglementările privind călătoriile acestora sunt bine înțelese și respectate, pentru a proteja interesele celor mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, respectând în același timp tratatele și codul frontierelor Schengen.

În anul 2023, activitatea aeroporturilor și porturilor noastre maritime a fost la un nivel ridicat, evidențiind importanța și complexitatea tranziției către Schengen. Au fost gestionate peste 160.000 de curse aeriene și afluxul de 22 de milioane de pasageri, dintre care aproape 300.000 de minori.

Toate cele 17 aeroporturi din România, administrate de Ministerul Transporturilor sau, după caz, de autorități publice locale, au fost evaluate pentru pregătirea infrastructurii și au fost găsite soluții de adaptare a situației organizatorice în contextul generat de aplicarea integrală a acquis-ului Schengen.



Eforturile noastre pentru aderarea și cu frontierele terestre sunt continue și pe multiple canale diplomatice, precum și prin munca din teren a Poliției de Frontieră și a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne.

Sunt eforturi programate și structurate care se desfășoară în bune condiții.

Relațiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel și cu comisarul european și celelalte ministere de interne din statele membre ale UE. Menținem o comunicare continuă cu toți partenerii noștri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen.

Perspectivele celei de a doua etape depind însă și de factori care nu sunt în sfera de intervenție diplomatică a țării noastre, de evoluții și conjuncturi politice externe.

Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca și decizia privind Air Schengen.

Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil și că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult.

Închei acest mesaj prin a mulțumi din nou tuturor celor care au jucat un rol real în acest proces. Fiecare efort, fie că a venit din partea instituțiilor statului, a partenerilor internaționali sau a cetățenilor, a contribuit la acest succes comun.

Suntem gata să ne asumăm rolul și responsabilitățile care vin odată cu statutul de stat membru Schengen, suntem gata să contribuim la securizarea frontierelor UE, să contribuim cu expertiza noastră și să continuăm îmbunătățirea cadrului legislativ UE privind migrația și azilul.

Mulțumesc tuturor și împreună să continuăm să construim o Europă unită și puternică, spre binele fiecărui stat membru, spre binele României și al cetățenilor români!

Emisiune: Radar geopolitic, Moderator: Laura Ștefănescu

Invitați în studio: Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI, Radu Filip, purtătorul de cuvânt al MAE, Ștefan Popescu, analist, Constantin Ciropea, contraamiral

Laura Ștefănescu: O ediție specială Radar geopolitic în doua părți. Prima parte este dedicată subiectului Schengen. În premieră, la Radar geopolitic, Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI. Mă bucur să te văd în premieră aici să te revăd la Televiziunea Română, pentru că trebuie să spunem că ai fost jurnalistă, și chiar la noi și mulțumesc foarte mult pentru prezență.

Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI: Mulțumesc și eu pentru invitație și îmi amintesc cu mare plăcere de perioada petrecută aici la TVR.

Laura Ștefănescu: Sper că iți amintești cu plăcere, și cred că, sper, să iți fi și folosit în activitatea ta de la Ministerul de Interne. (…)

Aș vrea să abordăm exhaustiv ce se întâmplă de duminică, pe toate liniile, pe toate fațetele. (…) Aș vrea să încep cu tine discuția. De sâmbătă noapte, de duminică, de pe 31 martie, sunt noi reguli de circulație pentru că Romania intră cu aceste frontiere aeriene și maritime în spațiul Schengen. Aș vrea să clarificăm pentru publicul larg ce reguli se schimbă și ce reguli nu se schimbă. Te rog să ne spui ce se întâmplă în aeroport din momentul în care un turist, un călător român, vrea să plece într-o țară Schengen și dacă vrea să plece într-o țară non Schengen.

Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI: Începând din noaptea de sâmbăta spre duminică, ora 00.00, cetățenii români care vor dori să plece către țări, state membre Schengen, nu vor mai trebui să treacă pe la ghișeele Poliției de Frontieră pentru controlul documentelor de identitate, dar vor trebui să aibă asupra lor document de identitate, așa cum este normal în orice țară.

De fapt, ghișeele Poliției de Frontieră nici nu se vor mai afla în terminalul Schengen, nu se vor mai afla nici porțile automate de control. Toate acestea se vor muta în zona non Schengen. Pentru cetățenii care vor veni din state Schengen, la fel, nu se vor mai opri la ghișeele Poliției de Frontieră. Nu vor mai trebui să prezinte documentele de călătorie. Practic, când vor coborî din avion, pur și simplu, vor merge, vor lua bagajele și vor pleca spre destinația dorită.

Sunt unele precizări care trebuie făcute în ceea ce privește minorii.



Laura Ștefănescu: La minori, deci știm că noi trecem fără niciun fel de control, dar există, totuși, unele situații, nu știu dacă le numim excepții, dar am putea fi controlați. Te rog, până la minori aș vrea să lămurești această procedură.

Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI: Polițiștii de Frontieră vor rămâne prezenți în terminalul Schengen, precum și echipe mixte formate din polițiști, jandarmi și colegi de la Inspectoratul General pentru Imigrări pentru a efectua verificări inopinate, aleatorii, în baza unor analize de risc sau în baza unor suspiciuni. De exemplu, dacă au o suspiciune legată de o anumită persoană, o vor opri și vor verifica documentele de călătorie pentru a se asigura că persoana este în regulă, nu prezintă un risc pentru noi, are documentele valabile, nu este dată în urmărire națională sau internațională, în funcție de situație.

Laura Ștefănescu: Astfel de verificări polițienești sunt absolut normale în astfel de situații. Polițiștii vor folosi un dispozitiv mobil pentru aceste verificări. Este vorba de o aplicație și te rog să ne spui cum funcționează, astfel încât cei care ar putea fi opriți, chiar dacă se deschide acest air Schengen și nu mai sunt controale, totuși, poate acest control inopinat să oprească pe cineva și atunci se întâmplă o anumită procedură. Te rog să ne explici ce-i cu aceasta aplicație.

Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI: Este foarte simplu și durează foarte puțin. Este vorba despre aplicația pe care și acum o folosesc polițiștii de frontieră doar că folosesc în stațiile fixe. Acum, pur și simplu, polițistul de frontieră când vă opri o persoana cu ajutorul unui telefon mobil, pe care este instalată această aplicație, scanează documentul de identitate al persoanei respective și este pus în legătură cu bazele de date polițienești și astfel află toate informațiile importante despre persoană.

Laura Ștefănescu: Este o excepție să precizam acest lucru.

Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI: Este o excepție. Este vorba de controale aleatorii, inopinate, în baza unor analize de risc, în baza unor suspiciuni. În momentul în care se constată că aceste suspiciuni nu se confirmă, persoana poate să își continue nestingherită călătoria.

Laura Ștefănescu: Spune-mi, te rog, cum s-a pregătit Ministerul de Interne pentru această zi de duminica și în special pentru săptămâna viitoare? Vă așteptați la evenimente speciale, ați luat măsuri suplimentare de a suplimenta personalul sau la ce v-ați gândit?

Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI: Desigur, au fost suplimentate efectivele, așa cum spuneam în sprijinul polițiștilor de frontieră, vor fi echipaje de la alte structuri. Polițiștii vor fi acolo atât pentru a efectua aceste verificări de care spuneam, dar și pentru a oferi sprijin și îndrumare călătorilor, astfel încât totul să decurgă foarte simplu și oamenii să știe exact ce au de făcut. Pentru că ei, în momentul în care trec de controlul de securitate, pur și simplu trebuie să se îndrepte spre porțile de îmbarcare. Iar noi vom fi acolo pentru a-i îndruma spre aceste porți.

Laura Ștefănescu: Ați pus acele plăcuțe cu Schengen, non Schengen?

Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI: Se vor pune în noaptea de sâmbăta spre duminică.

Laura Ștefănescu: Deci acum încă nu sunt.



Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI: Acum nu sunt pentru a nu deruta pasagerii care încă efectuează curse în această perioadă.

Laura Ștefănescu: Despre minori, te rog, sunt foarte multe întrebări și în redacție, avem și de la telespectatori. Ce se întâmplă cu minorii care vor ieși în țările Schengen, de duminică încolo, și cei care vor ieși în țările non Schengen. Ce reglementări sunt legate de minori? Ce trebuie să facă un român care vrea să plece copiii afară?

Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI: Pentru călătoriile în state Schengen sau non Schengen rămân aceleași reguli în ceea ce privește minorii, respectiv aceleași tipuri de documente pe care trebuie să le aibă asupra lor. Dacă minorul călătorește cu ambii părinți este nevoie doar de un document de călătorie. Dacă, însă, călătorește cu unul dintre părinți, este nevoie ca, pe lângă documentul de călătorie, să aibă și o declarație autentificată a celuilalt părinte prin care acesta își dă acordul cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.

Este foarte important de precizat că acestea sunt regulile și la acest moment. Deci în ceea ce privește minorii, odată cu intrarea în Schengen, ei vor călători că și adulții și cu aceleași documente cu care călătoresc și acum. În funcție de situație, daca călătoresc, cum spuneam cu un singur părinte sau daca călătoresc cu o terță persoană, un unchi, să zicem…

Laura Ștefănescu: Deci au nevoie de documente, nu se schimbă nimic în privință asta.

Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI: Nu se schimbă nimic. Sunt aceleași documente ca și acum. Practic, pentru niciun cetățean român nu sunt aduse obligații suplimentare față de ceea ce este acum. Doar beneficii.

Laura Ștefănescu: Dar nici nu sunt retrase aceste documente pentru minori.

Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI: Nu sunt retrase pentru că avem și datoria de a ne proteja copiii de diferite infracțiuni și atunci aceste documente ne dau nouă siguranța că ei părăsesc țara în condiții de legalitate, cu persoane responsabile care vor avea grijă de ei, respectiv părinții, tutori legali sau persoane care au acordul părinților pentru respectiva călătorie. (…)

Laura Ștefănescu: Aș vrea să vă întreb, pentru că și Ministerul de Externe este implicat în acest subiect Schengen, când vom intra cu Schengen terestru? (…) Vă ia prin surprindere această întrebare?

Radu Filip, purtătorul de cuvânt al MAE: Nu mă ia prin surprindere, având în vedere că, daca nu mă înșel, chiar premierul a anunțat astăzi, a făcut anunțul. Pe această temă, în ceea ce privește colaborarea foarte bună pe care Ministerul Afacerilor Externe a avut-o cu Ministerul Afacerilor Interne și cu alte instituții din România pentru data de 31 martie, care este o zi importantă. Practic, România devine membru deplin al spațiului Schengen. Controalele la frontierele aeriene și maritime sunt eliminate. E un pas important realizat cu eforturi deosebite. V-am spus, e un efort e interinstituțional.

Laura Ștefănescu: Premiera, pentru România, în acest moment, este o dubla premieră, am vorbit ce se întâmplă cu absența acestor duble controale la Air Schengen. Cealaltă premieră este că Romania va elibera vize Schengen și de acest aspect se ocupa Ministerul de Externe.

Radu Filip, purtătorul de cuvânt al MAE: Aș vrea să fac o precizare vizavi de cetățenii români care vor călători în spațiul Schengen, să completez, să întăresc ceea ce a spus Monica Dajbog mai devreme. Referitor la cetățenii români, aceștia nu vor avea nevoie de viză pentru a călători în alte state membre ale UE, iar de la 31 martie 2024, România va aplica integral prevederile aquis-ului Schengen. Ca atare, începând cu această dată, pentru călătoriile în interiorul spațiului Schengen, nu vor mai exista controale la frontierele aeriene și maritime. Control la frontierele terestre interne UE rămâne încă în vigoare.

Laura Ștefănescu: Domnule Popescu, este o gură de oxigen pentru actuala coaliție acum, în perioada electorala, faptul că acest Schengen aerian și maritim devine operațional și românii se vor putea bucura doar de aceste călătorii, fără controale pe aeroport?

Ștefan Popescu: Da, fără îndoială, este un succes care s-a întâmplat în actuala guvernare. Trebuie să salutăm acest succes, are și o valoare simbolica. Eu, ca istoric, spun întotdeauna, valoarea simbolică este foarte importantă în Europa, pentru că în momentul în care cetățeanul roman nu mai prezintă pașaportul, arată clar că se simte mult mai integrat, se simte mult mai prezent, se simte la fel că ceilalți cetățeni europeni, deci este o victorie de etapa importantă.

Din păcate, se întâmplă cu oarecare întârziere, așa cum s-a întâmplat și integrarea noastră în Organizația Tratatului Nord Atlantic. (…) Va trebui să mai așteptam cu frontierele terestre, sunt destul de pesimist aici, pentru că dacă mă uit pe sondaje, alegerile din Austria politice vor avea loc în toamnă. Dacă ne uitam la ultimele sondaje realizate de la începutul anului 2023 până în prezent, partidul populist de extremă dreapta, partidul libertății austriac este cu un solid 30%, cu noua, zece procente peste partidul cancelarului Nehammer.

Romania va menține pe agenda europeană și pe agenda politicii sale externe și nu numai, a altor ministere importante, cum este Ministerul de Interne, care a avut o contribuție foarte importantă, va menține acest subiect, îl va menține inclusiv în atenția aliaților. Avem o fereastră de oportunitate. De ce? Îmi pare rău să o spun așa, dar așa este istoria, faptul că probabil că în 2025, când e posibil să intrăm într-o situație post conflict și, bineînțeles, acutizarea nevoii ca Ucraina să fie ajutată, cred că va crește presiunea asupra Austriei, pentru că blocajele sunt pe cale terestră.

Emisiunea „În fața națiunii“



Moderator: Radu Tudor



Invitat în platou: Cornel Laurian Stoica – inspector general al Poliției de Frontieră







Radu Tudor: E un eveniment extrem de important, în noaptea de sâmbătă spre duminică, România intră în Schengen cu frontierele aeriene și porturile. (…)



Ce se schimbă începând de noaptea de sâmbătă spre duminica, în primul rând pentru cetățenii români care zboară sau merg cu vaporul în spațiul Schengen?



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Aș vrea sa încep prin a spune că acest moment, data de 31 martie 2024, este un moment istoric pentru România și pentru români, care vor înțelege și, cu siguranță, vor simți că începând cu data de 31 martie, când vor călători în spațiul Schengen, practic, nu o sa mai efectueze controlul de frontieră. Din zona publică vor trece spre controlul de securitate și apoi cu documentele de călătorie și card de îmbarcare vor merge direct către poarta de îmbarcare, fără să mai fie controlați.



Radu Tudor: Deci fac doar controlul acela de securitate prin cadrul… în aeroport… și în port este la fel același sistem, un control personal…



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Practic, măsurile de securitate sunt luate la bordul navei, și armatorul, și la bordul navei se asigură că persoanele sunt în siguranță.



Radu Tudor: Am văzut că statisticile oficiale ale Politiei de Frontieră arată că, anul trecut, au fost 12 milioane de intrări și ieșiri pe cale aeriană în România.



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Chiar mai mult, pot să vă spun. Au fost 23 de milioane de pasageri pe toate cele 17 aeroporturi și undeva la 14 milioane de pasageri, chiar pe aeroportul Henri Coandă – Otopeni. Din totalul acestor pasageri, într-o statistică, avem undeva la 70% pasageri care au zburat spre spațiul Schengen, cum spuneam, și 30% spre non Schengen.



Radu Tudor: Deci pentru câteva milioane bune de români, începând din noaptea de sâmbătă spre duminică, va fi mai ușor. După controlul de securitate, cu actul de identitate și cu cartea de îmbarcare direct la avion.



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Da, este adevărat. Exact asta spuneam și eu. Dar trebuie să știm că în zona de terminal Schengen, practic, în toate terminalele, vor fi patrule mixte de polițiști și jandarmi care vor veghea și vor avea grijă la siguranța noastră. Practic, vor face controale în baza unei analize de risc. Dacă sunt persoane suspecte, persoane care știm că sunt date în urmărire, control judiciar și așa mai departe.



Radu Tudor: Și ce se întâmplă în momentul în care, să zicem, aveți o informație că o persoana ridică niște suspiciuni? Ce posibilități, aveți să verificați pe loc actele de identitate, si anume, buletinul, pașaportul, cartea de intrate sau chiar viza pe care o are?



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: La nivelul Ministerului Afacerilor Interne și Poliției de Frontieră, împreună cu celelalte arme, s-a dezvoltat o aplicație pe un terminal mobil, adică un telefon, un dispozitiv, care se numește EDAC si cu care colegii mei si ceilalți colegi din celelalte arme pot verifica documentele persoanei si vor observa dacă documentul este dat, pierdut, furat, dacă este una și aceeași persoană, dacă există o alertă pe numele persoanei. Iar în momentul în care vor identifica această persoană o vor conduce în linia a doua de control pentru a lua masurile legale.



Radu Tudor: Puteți să ne arătați cum funcționează acest sistem? Deci este instalat un soft pe un telefon mobil al polițistului?



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Da, softul este pe acest dispozitiv, care este un telefon mobil. Avem, și o să încerc să vă arăt și dumneavoastră, un model de act de identitate, în care polițistul va pune documentul sub camera dispozitivului, va selecta motivul pentru care va face verificarea. După selectare va apăsa butonul verificare, va aștepta câteva secunde, nu foarte multe, 1-2 secunde.



Radu Tudor: Timp în care se verifică în baza de date?



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: În toate bazele relevante de date atât naționale, vreau sa precizez, cât și Sistemul Informatic Schengen și va primi răspunsul prin…



Radu Tudor: Deci dacă e un act de identitate din Germania aveți posibilitatea să verificați și în baza de date din Germania?



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Da. În Sistemul Informatic Schengen și vom primi răspunsul la verificări imediat 1-2 secunde, după cum ați văzut. Mai mult, daca documentul de identitate are si cip, se poate verifica inclusiv cipul, adică, practic semnătura electronica cu absolut toate datele. Ce se întâmplă? Polițistul va apăsa din nou pentru cip, va apropia documentul, va aștepta 1-2 secunde, după cum observați și va primi rezultatele imediat, ținând apropiat documentul de telefon.



Radu Tudor: Acest terminal, acest telefon, va fi în dotarea tuturor polițiștilor de frontiera sau și a altor structuri din MAI?



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Acest dispozitiv va fi în dotarea Poliției de Frontieră, Poliției Naționale, Jandarmeriei, colegilor de la Imigrări și, nu numai în aeroporturi, în toată țara. Fiecare instituție a achiziționat aceste dispozitive pe care le va folosi, inclusiv Poliția Rutieră.



Radu Tudor: Ne va fi mai ușor aici, în aeroporturile românești, și o să vedem harta cu toate aeroporturile care vor intra începând de sâmbătă noaptea în spațiul Schengen. București, Craiova, Constanța, Tulcea, Bacău, Iași, Suceava, Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Arad, Timișoara, Cluj Napoca, Târgu Mureș, Sibiu, Brașov și cele patru porturi din zona Constanța. Tot acest areal devine spațiul Schengen pentru călători, pentru români va fi mult mai ușor. Ce se va întâmpla cu acele persoane care vin din afara spațiului Schengen, pe teritoriul nostru?



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Cu siguranță, cei care vin din zona non Schengen vor fi verificați la controlul manual, cabinele de control în fiecare aeroport pe care îl avem pe hartă și se vor verifica condițiile așa cum sunt prevăzute. Vreau sa precizez că vom face același control pe care îl aplicăm la București ca celelalte state, Frankfurt, Paris, Schiphol, Olanda. Pentru că suntem stat membru Schengen cu drepturi depline, adică colegii noștri, așa cum ne bazăm noi pe controlul de frontieră într-un stat membru Schengen, așa se vor baza si ei.



Radu Tudor: Ce se întâmplă cu cetățenii români care zboară într-o destinație non Schengen?



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Cetățenii români și cetățenii europeni care zboară într-o destinație în Schengen vor fi verificați la cabinele de control sau la porțile automate, așa cum avem facilități pe sensul de ieșire din aeroportul Otopeni.



Radu Tudor: Deci, chiar daca eu sunt cetățean Schengen, dacă plec, de exemplu în Turcia, trebuie să merg prin ghișeul Poliției de Frontieră?

Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Prin ghișeul de Poliție de Frontieră sau în aeroportul Otopeni prin porțile automate, este o facilitate foarte repidă.

Radu Tudor: E obligația mea, eu trebuie să știu în calitate de român, de pasager, că trebuie să mă duc la Poliția de Frontieră sau deja sunt fluxuri create în aeroporturi?

Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Fluxurile au fost create în toate aeroporturile, partea de infrastructură a cuprins, pe de o parte, administratorii aeroportului. Și vă asigur că toate aceste lucruri sunt îndeplinite la momentul la care vorbim. Deci practic, România este pregătită cu aeroporturile și porturile să intre în Spațiul Schengen.

Radu Tudor: Unde se pot interesa, domnule chestor de toate aceste detalii, de toate aceste informații, românii care vor sa acceseze un site ?

Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Practic, în momentul de față pe site-ul Poliției de Frontieră la numărul 9590 al Poliției de Frontieră și totodată de câteva zile am făcut diferite clipuri și bineînțeles, în mass-media, am transmis, prin care am informat practic românii cum pot călători în Spațiul Schengen.



Radu Tudor: Deja mai mulți telespectatori care se uita la noi, în special la dumneavoastră, îmi transmit întrebări concrete, domnule chestor, care e procedura când un copil pleacă cu avionul în vacantă cu unul dintre părinți?

Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: În spațiul Schengen ? Sau în afara spațiului Schengen ?

Vorbim de Spațiul Schengen. Practic nu s-a schimbat absolut nimic față de actual. Practic trebuie să aibă documentul celuilalt părinte, adică să aibă de la notar documentul sau prin hotărâre judecătorească prin care i-a fost încredințat copilul spre creștere si educare.

Radu Tudor: Și către o destinație non Schengen, aceeași regulă ?

Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Aceeași regulă, doar vreau să vă spun diferența, către o destinație non Schengen este un control sistematic. Practic, este obligatoriu să se prezinte la controlul de frontiera, iar aici este în baza unei analize de risc. Practic, colegii mei în aeroporturi vor face controale inopinate și va fi în această analiză de risc prevăzută.

Radu Tudor: Vă așteptați, domnule chestor ca, odată introdusă această măsură luată, această decizie excepțional de bună pentru România de aderare la Spațiul Schengen cu frontierele aeriene, mai mulți români să utilizeze căile aeriene decât căile terestre, așa cum se întâmplă acum. Mai mulți români merg cu mașina către Vestul Europei, dar văzând că va fi mai ușor cu avionul, vă așteptați să crească fluxul prin aeroporturi ?

Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Aș putea să vă spun că da, având în vedere că este o facilitate, este mult mai ușor și practic înțelegem cu toții așa după cum vedem că aeroportul este un mijloc de transport foarte rapid. Noi ne-am luat măsuri, practic absolut toți și suntem pregătiți să facem fată și unui flux mai mare de pasageri.

Forțele Ministerului Afacerilor Interne au fost suplimentate pe zona aeroportului pentru a asigura un climat de ordine publică, un control acolo unde este nevoie de control, cum vă spuneam pe zona de non Schengen, încât să facem față chiar unui flux mai mare de pasageri.

Radu Tudor: Credeți că decizia din noaptea de sâmbătă spre duminică ne va aduce un plus de încredere în fața partenerilor noștri din Uniunea Europeana ca acest proces sa fie complet până la finalul anului?



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Aș putea să spun că avem acest plus de încredere, pentru că această decizie s-a luat, așa cum spuneam, nu de pe o zi pe alta. Partenerii externi și Agenția Frontex și ceilalți parteneri cu care am colaborat pe parcursul timpului și colaborăm în continuare au foarte mare încredere in noi.

Din acest motiv au și participat din diferite motive. Avem o prezență Frontex în România, de ofițeri Frontex de la Europol, colegii, așa cum va spuneam, colaborează foarte bine cu noi în diferite spețe, dosare pe care le-am instrumentat împreuna.

Ba mai mult și din diferite state din Spațiul Schengen, au foarte mare încredere în noi. Asta spunând faptul că și noi, la rândul nostru, am dat către Agenția Frontex anul trecut, vă dau un exemplu, peste 380 de ofițeri Frontex. Sunt polițiști români care lucrează pe aeroporturile din Spațiul Schengen și care verifică împreună cu colegii lor documente și ajută la identificarea persoanelor care pot folosi documente false falsificate.

Radu Tudor: Sunt convins de toate aceste demersuri. Nu știu, ca cetățean român care a stat la niște cozi imense la începutul anilor 90 pentru a obține o viză, de exemplu, să iau o viză de Belgia să merg la cartierul general al NATO, ca român care am prins cu bucurie și eliminarea vizelor acum, trăiesc acest moment extraordinar, în care nici măcar nu trebuie să mai prezinți un act de identitate la ghișeul Poliției de Frontieră, ci pleci de acasă, ți-ai făcut controlul de securitate, să nu ai metale, să nu ai lichide interzise și te duci direct la avion? Asta este o creștere extraordinara în importanța statutului de cetățean român și din această perspectivă cred că calitatea pe care o aveți si de specialist al Uniunii Europene în misiunile acestea de control al frontierei vă dă dreptul să tragem împreună o concluzie.



Credeți că România va deveni un stat mai sigur și pentru cetățenii ei și pentru turiștii care vin din afară, sau credeți că aceasta deschidere, această eliberare a frontierelor, relaxarea frontierelor, ne va aduce și mai multe necazuri, pentru că unii pot să spună, bun și dacă sunt indivizi certați cu legea prin Franța vor ajunge mai ușor în România, de exemplu.



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Aș vrea să vă asigur cu siguranță că România este un stat sigur și pe toți cetățenii României. Vreau să vă spun ca în mecanismul de cooperare, măsurile compensatorii pe care le aplicăm și le vom aplica de aici încolo, suntem obligați, așa cum spune si Codul Frontierelor Schengen și cum bine știm am făcut-o și până acum. Vă asigur și pe această cale că România este un stat sigur, nu vom avea probleme de natură, ordine publică sau alte probleme, mai multe sau mai puține față de alte state.



Da, bine ați spus, sunt și evaluator Schengen al Comisiei Europene și am văzut și în alte state cum se aplica acest acquis comunitar și cu siguranță know-how, cunoștințele le-am adus acasă și le-am implementat.



Radu Tudor: Domnule chestor Cornel Stoica, inspector general al Poliției de Frontieră, mult succes, sper că toți românii să se bucure de această chestiune extraordinară și sper să ne revedem anul acesta să discutăm despre eliminarea controalelor la frontieră pe zona terestră.



Inspector general Cornel Laurian Stoica, chestor de poliție: Așa cum am spus, este un moment istoric și vreau să spun că îl trăiesc și eu. Momente când a trebuit să mă prezint, să-mi iau viza, și știu acele sentimente și îmi doresc și eu, la fel ca toți românii să intrăm cu frontierele terestre și vreau să vă asigur că știm ce trebuie să facem și vom face pentru a face și acest pas 2 pentru a intra cu frontierele terestre.

Radu Tudor: Mulțumesc foarte mult pentru prezența dumneavoastră și pentru toate aceste explicații. E un moment istoric, spune chestorul Stoica. E o satisfacție pentru noi românii.

Emisiune: Bună dimineața, România!

Moderator: Gabriela Mihai



Invitat în studio: Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție

Gabriela Mihai: În doar două zile, România intră în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Asta înseamnă că se schimbă regulile de călătorie. Astfel, românii nu vor mai prezenta pe aeroport pașaportul la control. Trebuie doar să valideze biletul la avion și să treacă prin filtrele de securitate.

Nici cetățenii care vin în România din Schengen nu vor mai fi controlați după debarcare, așa cum se întâmplă acum la ghișee. Tot într-un mod aleatoriu pot fi verificați, însă, de echipele de Poliție și Jandarmerie.

În schimb, cei care călătoresc spre state non-Schengen vor face în continuare controlul pașaportului sau al actualului act de identitate. În platou, alături de mine, se află Secretarul de Stat din Ministerul Afacerilor Interne, Chestorul general Bogdan Despescu.

Bună ziua, domnule Despescu!

Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Bună ziua, mulțumesc de invitație, mulțumesc că ne dați posibilitatea să prezentăm în amănunt măsurile pe care le-am pregătit pentru acest moment important pentru România.

Gabriela Mihai: Vedem, așadar, că se fac ultimele pregătiri pe toate aeroporturile din țară, asta în primul rând pentru că știm că intrăm în spațiul Schengen, desigur, și pe cale maritimă. Întrebarea, domnule Despescu, este care vor fi principalele modificări pe care le vor vedea călătorii în momentul în care vor merge în spațiile incluse în Schengen, statele Schengen?



Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Prin aderarea României la spațiul Schengen, cetățenii care circulă spre statele Schengen și dinspre state Schengen nu vor mai fi supuși controlului sistematic la punctul de frontieră, așa cum s-a întâmplat până astăzi, cum se întâmplă până mâine, mâine fiind ultima zi când desfășurăm aceste controale pentru statele Schengen. Odată cu intrarea în spațiul Schengen și ridicarea controalelor la nivel aerian și maritim, cetățenii, după ce trec de controlul de securitate, se vor deplasa spre porțile de îmbarcare.

În toată această zonă, ei vor circula fără un control sistematic, așa cum am menționat. Așadar, acele ghișee care funcționează și astăzi și vor funcționa și mâine, începând cu duminică, la ora zero, vor fi ridicate, iar colegii mei, Poliția, Poliția de Frontieră și Jandarmeria vor acționa fără un loc anume destinat. Vor fi câteva puncte de lucru, dar aceste puncte de lucru au un alt rol față de ce este astăzi. Așadar, suntem pregătiți, am desfășurat o gamă largă de activități pentru a ajunge aici și cred că este un moment foarte important pentru toți cetățenii României.

Gabriela Mihai: Este însă important să știe toți călătorii că este posibil ca o parte dintre aceste controale să se desfășoare în continuare. Vorbim despre acele controale inopinate. Cum se vor face ele și care ar putea fi acei pasageri vizați?

Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Aș vrea să transmit, prin intermediul dumneavoastră, cetățenilor că nu au alte obligații în plus. Cetățenii care circulă spre statele Schengen sau vin din statele Schengen nu au alte obligații în plus. Au obligația să-și rezerve un loc în avion, să își achiziționeze tichetul și, bineînțeles, să fie în posesia unui act legal de călătorii. După ce trec de controlul de securitate vor circula fără nici o problemă în tot spațiul până la poarta de îmbarcare, dar, în acest spațiu, colegii mei vor putea verifica aleatoriu, în funcție de datele din analizele de risc, în funcție de suspiciuni sau semnalări, orice persoană și va fi supusă unui control ca și astăzi, ca și până astăzi, respectiv va solicita actul de identitate, act de identitate care va stabili dacă persoana este cea din documentul respectiv, că este act de identitate sau de călătorie, și, în funcție de rezultatul verificării, dacă nu sunt probleme, va continua călătoria ca și până acum.

Dacă sunt probleme, se verifică, în linia a doua, problema și într-un termen foarte, foarte scurt încercăm să clarificăm dacă este de clarificat, dacă nu este de clarificat și persoana respectivă are o problemă judiciară sau de altă natură, va urma calea legală.



Gabriela Mihai: Presupunem că polițiștii de frontieră, colegii dumneavoastră, au și un caz în care vorbim despre o persoană cu anumite suspiciuni, cu eventuale infracțiuni la bază sau persoane urmărite național sau internațional. În aceste condiții, care sunt procedurile? Ce se întâmplă cu acele persoane?

Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: În activitățile noastre verificăm dacă persoanele au documente legale, nu documente false și, în același timp, verificăm dacă au dreptul să iasă sau respectiv să intre în România. În tot acest mecanism, venim cu o verificare a documentelor în legătura cu ceea ce avem în bazele noastre de date, sens în care am simplificat mecanismul de verificare în teren. Am dotat echipele de verificare cu dispozitive de verificare mobile. Acest dispozitiv scanează actul pe care persoana îl prezintă la control. Noi avem câteva câmpuri pe care le completăm, parcurgem aplicația, interfața din dispozitiv. În momentul în care am completat toate aceste date, dăm verificare în bazele noastre de date, confirmăm actul de identitate cu ceea ce înseamnă Evidența Persoanelor sau statul de unde vine, dacă nu este cetățean român și sistemul ne aduce mecanismul de lucru, ca și până astăzi, cum era în sistemul de ghișeu, în modalitatea de lucru cu stații fixe, ne aduce un rezultat.

Dacă rezultatul este verde, cum spunem noi, este pozitiv pentru persoană. Aceasta își continuă călătoria. Dacă figurează cu anumite interdicții, de exemplu, pot fi persoane care nu au voie sa iasă din România, persoane care sunt urmărite judiciar, persoane care sunt dispărute, persoane care au asupra lor anumite obiecte interzise. În acest moment, polițistul conduce persoana în linia a doua și urmează procedura legală.

Gabriela Mihai: Aceste dispozitive sunt mobile, de fapt constau în aparate telefonice care pot fi folosite. Întrebarea este, domnule chestor, vedem că este nevoie de o vigilență mai mare pentru că este posibil să fie și persoane care au anumite interdicții, care vor încerca să plece, totuși, de pe teritoriul țării noastre. Cum se va face această triere și câte astfel de dispozitive sunt în posesia autorităților din România?

Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Sunt sigur sau suntem siguri că anumiți cetățeni, anumite persoane vor încerca să profite de această facilitate de circulație fără control la frontieră și, de aceea, structurile Ministerului Afacerilor Interne au organizat mai multe activități și sunt în curs măsuri care să compenseze lipsa controalelor sistematice.

Venim cu forțe suplimentare în aeroport și aceste echipe vor verifica persoanele care fac obiectul activității noastre. De aceea am făcut vorbire de acest sistem. Sistemul va fi un instrument rapid și simplu pentru colegii noștri și, în același timp, va crea o modalitate de a nu întârzia persoanele care circulă legal.

Plecăm de la ideea de a nu încurca circulația și traficul. Dimpotrivă, avem forțe stabilite pentru informare, sprijin, pentru dirijare, astfel încât să nu avem niciun fel de incident în această perioadă.

Sunt persoane care fac obiectul activității noastre din mai multe perspective și, de aceea, sistemul vine cu o comparație la mai multe baze de date, inclusiv, de exemplu, agresorii sexuali. Știm cu toții că am avut probleme la intrarea în țară a unor persoane și de aceea verificăm și această categorie de persoane, ca să mai dăm un exemplu vis-a-vis de ce urmărim cu ocazia controalelor.

Gabriela Mihai: Câte astfel de dispozitive sunt la nivel național și, dacă se poate, sunt investiții noi, achiziții noi?

Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Sistemul este funcțional de mai mult timp, de mai mulți ani. Aici am venit cu dezvoltare. Dezvoltare care se referă, în primul rând, la posibilitatea ca în teren toate echipajele să aibă un dispozitiv electronic de scanare citire și verificare. Aceste dispozitive vor fi în dotarea forțelor de ordine, nu numai în aeroporturi și în porturi maritime. Vor fi în dotarea tuturor colegilor din municipiul București și în 41 de județe. Vor verifica și persoanele care sunt supuse controlului, ca și conducătorii auto.

Avem astăzi peste 12.500 de astfel de dispozitive, unele dintre ele tablete telefoane, pentru ca m-ați întrebat de costuri, vreau să vă spun că o echipa inimoasă, și pe această cale le mulțumesc încă o dată, a realizat această dezvoltare, o echipă de specialiști din cadrul structurilor MAI, cu resursă financiară foarte, foarte mică. Vorbim de dispozitive care erau în dotarea noastră chiar și în perioada pandemiei.

Vorbim de achiziția telefoanelor mobile, tabletelor care au intrat în posesia noastră, în dotarea noastră, prin proiecte de finanțare europeană nerambursabilă și, bineînțeles, anumite dispozitive care sunt achiziționate sau au fost achiziționate recent, o valoare de peste, nu știu, undeva la peste 1.000 și ceva de lei sau fără costuri, pentru că avem dispozitive incluse gratuit în costul abonamentului.

Deci avem această posibilitate de a dezvolta, vă spuneam, de 12.500, vom ajunge undeva la sfârșitul lunii aprilie la peste 16.000 de dispozitive. Așadar, și Poliția Rutieră și Poliția de Ordine Publică și în mediul rural și proximitate, cei de la acces persoane, Jandarmeria de la obiective sau la manifestări publice, Frontiera în toată zona de competență va acționa, colegul nostru sau colegii noștri vor acționa cu astfel de dispozitive. Este un pas important în activitatea noastră și un mod de lucru mult mai eficient.

Gabriela Mihai: Bun, revenind, domnule chestor, la spațiul Schengen, în scurt timp, ne vedem, așadar, intrați pe cale aeriană și pe cale maritimă. V-aș întreba care sunt condițiile și pentru călătorii care sunt însoțiți de copii minori, pentru că și aici au fost ample discuții și dezbateri în spațiul public.

Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Mulțumesc de întrebare, este foarte important să clarificăm și acest aspect. Nu sunt reguli noi referitoare la circulația minorilor, sunt aceleași reguli ca și până acum, aceleași reguli pe care le-am respectat cu toții și anul trecut, vorbim de un însoțitor care are dreptul să se deplaseze împreună cu minorul. Vorbim de un act de călătorie valabil pentru minor și, bineînțeles, să nu existe o situație care să creeze un risc asupra minorului.

Anul trecut, la nivelul Poliției Române, au fost semnalate peste 14.500 de cazuri de dispariții, din care 9500 de minori. În urma activităților, s-a clarificat situația, un număr foarte, foarte mare, aproximativ 90 și ceva la sută dintre ei, și de aceea vrem să ne luăm măsuri în continuare, să verificăm pe același procedeu de lucru ca și până acum, cu mențiunea că, de data aceasta, nu va fi un control la ghișeu, va fi un control după controlul de securitate, după trecerea de acest control de securitate în toată zona de prezență a pasagerilor însoțiți de minori până la porțile de îmbarcare.

Colegii noștri vor identifica acele persoane care fac obiectul acestei verificări și, bineînțeles, cetățenii sunt obligați să vină cu aceleași documente ca și până acum, după cum bine știți, cazier judiciar nu se mai prezintă, îl verificam noi, pe baza accesului la bazele de date ale cazierului judiciar.

Gabriela Mihai: Mai sunt și acei minori cu vârstele de peste 16 ani care pot circula singuri, ce documente ar trebui sa aibă asupra lor?

Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Sunt aceleași documente care au fost sau sunt folosite astăzi. Un document din care să rezulte că părinții îi dau acceptul să circule, în continuare, în afara țării, fără însoțire. Nimic în plus față de astăzi.

Gabriela Mihai: Bun, domnule chestor general, am vorbit despre ce se întâmplă în Air-Schengen, la nivel național. Întrebarea este ce se întâmplă pe partea maritimă? Ce modificări apar și unde anume ne vom concentra.



Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Aș face o precizare vizavi de aeroporturi în prima parte, după care să continuăm în referire la porturi, ceea ce derulăm la un aeroport este replicat, ca și mod de lucru, la toate aeroporturile din România și vorbim de Otopeni, în primul rând, unde anul trecut am avut peste 14 milioane de pasageri, Cluj Napoca al doilea, ca și volum de tranzit, Iași, Timișoara, Sibiu, Craiova și așa mai departe.

Revenind la porturile maritime, sunt patru la număr, vorbim de Constanta, Agigea, Midia și Mangalia, procedura este asemănătoare ca și în aeroport, cu mențiunea că acolo nu avem un terminal de îmbarcare către porți pe același mod de administrare, de organizare ca la aeroport, dar când persoana se prezintă pentru îmbarcare, va fi verificată în mod aleatoriu, fără un control sistematic.

Așadar, nu vor fi toți trecuți prin filtrul de control și numai pe baza semnalărilor, pe baza rezultatelor analizelor de risc sau aspectelor ce țin de munca de Poliție.

Gabriela Mihai: Bun, acum noi ne întrebăm așa – pe cale maritimă despre câte porturi vorbim, pentru că nu știm să stăm foarte bine la această categorie a turismului maritim, cel puțin mai ales în ultima vreme, de când, mă rog, în ultimii doi ani și peste o lună de când a început și războiul la graniță, turismul pe cale maritimă s-a diminuat în sistem.

Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Așa cum spuneam, sunt patru porturi maritime. Anul trecut au intrat în țară 107.000 de cetățeni și au ieșit din țară 115.000 de cetățeni. Deci, avem un anumit volum de tranzit, un număr mai mic față de ceea ce înseamnă aeroporturi, dar putem să ne comparăm cu aeroporturi mai mici, unde nici acolo nu am avut foarte mulți călători care au tranzitat aeroporturile. Vă spuneam, principalele sunt cele pe care le-am menționat.

Nu cred că va fi o problemă, din punctul nostru de vedere, pentru că măsurile pe care le-am luat au în vedere atât suplimentarea forțelor în zona aeroporturilor, cât și în zona porturilor. În această categorie de forțe pe care le suplimentăm am inclus și echipaje canine specializate în detecție-droguri și cred că și ieri, în aeroportul Otopeni, ați văzut un echipaj și în continuare atât dumneavoastră, presa, dar și cetățenii să nu aibă o altă surpriză decât că prezența acestor câini este în interesul tuturor de a detecta droguri, nu au alt scop și vom veni cu echipaje canine în funcție de numărul de curse, de volumul de trafic și pe un calendar de prezență ținând cont și de alte aspecte ce țin de analizele noastre.

Gabriela Mihai: Săptămâna viitoare, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, va avea o vizită la Viena, acolo unde se întâlnește cu omologul său austriac. Și ceva mai devreme stăteam de vorbă cu europarlamentarul Victor Negrescu, cel care spunea că acum, după ce intrăm în spațiul de liberă circulație pe cale aeriană și maritimă, toate statele vor fi cu ochii pe noi, pentru că vor să vadă dacă există modificări, astfel încât, ulterior, să putem face, până la urmă, această intrare în totalitate în Spațiul Schengen, pentru că știm că granițele terestre sunt, de fapt, cele care vor conta cel mai mult atunci când intrăm în spațiul de liberă circulație.

La ce credeți că vor fi atenți oficialii din celelalte state în momentul în care vorbim despre intrarea în spațiul de liberă circulație?

Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Cu siguranță, partea diplomatică, partea de negociere va continua, iar ca această zonă să fie cu succes este foarte important ca noi, partea de verificări tehnice, de acțiune din punct de vedere al activității polițienești, să fie cu succes.

De aceea ne-am luat aceste măsuri. Suntem în cooperare cu toate structurile similare din Spațiul Schengen. Am fost în coordonare și până în prezent. Avem o bună cooperare polițienească. Suntem atenți la ceea ce înseamnă migrație. Suntem atenți la traficul de persoane, traficul de droguri, bineînțeles, și în cazul în care sunt persoane care ajung într-un mod ilegal în statele respective, chiar și din România, sunt mecanisme, mecanisme solide de readucere în statul de plecare a acestor persoane.

Și vorbim de cei care se deplasează ilegal din categoria migranților. De exemplu, avem Acordul Dublin, prin care aducem înapoi în România pe cei care au plecat. Până în prezent, au plecat sub altă formă, de la 31 martie pot pleca de pe Aeroportul Otopeni, de exemplu, beneficiind de un permis de ședere, de o viză legală, de intrare în România, au dreptul să circule, de exemplu, 90 de zile într-un interval de 180.

Dar asta nu înseamnă că pot rămâne definitiv acolo și, dacă vor fi identificați într-un anumit stat, așa cum am spus, vor fi aduși în România și, bineînțeles, de aici urmează procedura inclusiv de returnare în statul de origine.

Gabriela Mihai: Și o ultimă întrebare, domnule Despescu. Vedem că această problemă a migrației este adesea pusă pe masă de austrieci în contextul în care ne-au tot spus nu tocmai din această cauza. Până la urmă, care este realitatea în privința migranților care ajung în țara noastră și ulterior, de aici, pleacă spre celelalte state europene?

Secretar de stat Bogdan Despescu, chestor general de poliție: Este o situație ținută sub control de autoritățile din România. Statistica ne arată clar că noi nu am avut probleme în ultimii ani cu această situație, cu această migrație. Detecția noastră este una solidă și accentuată. Că vorbim de zona Serbiei, unde avem un proiect pilot cu autoritățile similare din Serbia, că vorbim de zona de vest cu Ungaria, că vorbim de Bulgaria, noi am avut o acțiune constantă, o acțiune permanentă și cred că așa va fi și în continuare, pentru că nu avem altă cale de acțiune.

Jurnalist:
Ce a presupus acest dificil proces de integrare treptată în zona Schengen și ce înseamnă pentru România, discutăm acum cu invitatul Apelului Matinal, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne. Bună dimineața!

Cătălin Predoiu:
Bună dimineața şi dvs. şi radioascultătorilor dvs. Vă mulțumesc pentru invitație.

Jurnalist:
Domnule ministru, ce avantaje și mai ales ce drepturi primesc românii începând din aprilie, atunci când vor călători în statele din Spațiul Schengen?

Cătălin Predoiu:
În primul rând, exercitarea dreptului la libera circulație în Spațiul Schengen. Deocamdată, la frontierele aeriene și maritime, fără a mai fi controlați odată cu trecerea acestor frontiere. Sigur că dreptul la liberă călătorie este exercitat și în cadrul frontierei terestre, dar numai pe bază de controale.

Aș vrea, însă, să spun că până a ajunge în acel punct, s-au făcut eforturi considerabile vreme de mai bine de 12 ani. România este, de fapt pregătită pentru aderarea la Spațiul Schengen încă din anul 2010, pentru că, încă de atunci a luat măsuri de reorganizarea a forţelor la frontiera de stat, de combatere a migrației ilegale, de cooperare polițienească internațională, de implementare a legislației europene, de punerea la punct a unor sisteme de informații Schengen, a unui sistem de informații numit EURODAC pentru verificarea tranzitului de migranți.

Au fost investite sute de milioane de euro în aceste proiecte, în sisteme care sunt perfect operabile și funcționale. De asemenea, au fost efectuate opt vizite de evaluare în acești 12 ani, pentru a se verifica îndeplinirea criteriilor Schengen și toate aceste vizite au fost încheiate cu succes, confirmând faptul că îndeplinim criteriile tehnice de aderare.

Pe baza acestui efort din anii trecuţi, dar în mod special anul trecut, Ministerul Afacerilor Interne a făcut eforturi considerabile pentru a construi o relație de încredere, nu numai cu Ministerul de Interne austriac, ci și cu toate celelalte ministere de Interne din statele membre ale Uniunii Europene, cu Comisia Europeană, cu comisarul european pentru Afaceri Interne, cu alți parteneri ai României.

Am făcut eforturi diplomatice și la nivelul Consiliului JAI și în relațiile cu Comisia Europeană și cu celelalte state membre și alţi parteneri ai României, pentru a ne impune aceste interese și aceste realizări în teren, pe baza combaterii migrației ilegale și în urma unei protecții a fontierei de stat de nivel maxim.

Pot, de asemenea, să evidențiez faptul că exportăm deja expertiză în combaterea migrației ilegale și în domeniul situației privind azilul. Am contribuit la rândul nostru cu soluții în Consiliul JAI, în COREPER, în grupuri tehnice, pe construirea cadrului legislativ privind migrația și azilul. Pactul privind migrația și azilul a fost rezultatul și acordul semnificativ al României, ceea ce a demonstrat nu numai capacitatea tehnică din teren, ci și o expertiză în ce privește legislația și decizia politică și administrativă de a combate eficient migrația și de a reglementa azilul la standarde europene.

Ei bine, tot acest efort a fost încununat pe 30 decembrie 2023, printr-o decizie a Consiliului JAI, care a extins acquis-ul comunitar Schengen la frontierele aeriene și maritime. A fost un rezultat foarte bun, chiar dacă nu maximal, și cred că trebuie salutat și marcat ca atare.

Jurnalist:
Un efort al României care, cu siguranță, va continua.

Cătălin Predoiu:
Fără îndoială, pentru ca noi nu am oprit aceste demersuri. Diferența majoră față de anul trecut este că acum am devenit membri ai Spațiului Schengen și abordăm acest dosar mai departe din poziția de stat membru Schengen cu o altă influență, cu, dacă vreți, cu o altă poziție în rândul statelor membre europene.

Şi, așa cum aţi spus și dvs., noi continuăm. Ne concentrăm pe prevenirea și contracararea fluxurilor de migrație ilegală, a mișcărilor de migrație așa-zis secundare și a infracționalității transfrontaliere.

Am făcut nenumărate discuții, concrete, aplicate cu colegii miniștri din Austria, dar și din alte state membre ale UE, pentru a organiza echipe și a ne coordona eforturile, astfel încât nivelul de încredere să crească și rezultatele din teren să ne permită continuarea acestui demers până la extinderea acquis-ului și la frontierele terestre.

Noi am demarat încă din ianuarie măsurile de implementare pentru prima etapă, dar și pregătirea pentru etapa a doua.

Avem în continuare contacte permanente cu Comisia Europeană, cu statele vecine. Am stabilit cu Comisia Europeană continuarea, stabilizarea unor proiecte pilot, cu Serbia, spre exemplu, dar nu numai, ci şi cu toţi ceilalţi vecini. Luăm exemplu Serbia pentru că aici a fost un test. Inițial, exista o vulnerabilitate privind migrația ilegală pe frontiera noastră cu Serbia. Pot să spun că, în momentul acesta, practic, migraţia ilegală pe această frontieră a coborât la zero.

Avem în vedere activități în domeniul managementului frontierei și îmbunătățirea transferurilor pe baza Acordurilor Dublin. România, de altfel, are o poziţie fruntaşă pe partea ce privește eficienţa în aplicarea Acordurilor Dublin și ne propunem să menținem aceste standarde, fără îndoială. Noi construim în continuare parteneriate.

Jurnalist:
Prin integrarea sa, România cu siguranță are beneficii. Care ar fi acestea?

Cătălin Predoiu:
Ideea de bază a Spaţiului Schengen o reprezintă garantarea dreptului la trecerea liberă a frontierei interne. Concret, în ceea ce privește frontierele aeriene și maritime, începând cu 31 martie anul acesta, persoanele care călătoresc către sau dinspre statele membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră.

O persoană care călătorește cu avionul, spre exemplu, de la București la Roma sau orice stat şi oraş european, membru al Spaţiului Schengen, nu va mai face obiectul verificărilor la frontieră, în aeroporturile de plecare şi de sosire. Rămân în aeroport controale de securitate care sunt obligatorii în orice țară, iar apoi pasagerii vor merge direct către poarta de îmbarcare, fără a se mai opri la ghişeele Poliției de Frontieră pentru verificarea documentelor.

Pe de altă parte, este important să adaug și să subliniez faptul că personalul Ministerului Afacerilor Interne, Poliţia de Frontieră, va fi prezent permanent în incinta aeroporturilor și porturilor, și vor efectua acțiuni polițienești punctuale și aleatorii, inopinate, pentru a verifica situația legală a persoanelor, ori de câte ori există indicii, aparenţe, suspiciuni sau informații despre posibile fapte ilegale.

Jurnalist:
Apropo de acest lucru, ați luat în calcul și eventualele riscuri pe care le poate presupune ridicarea controalelor la frontieră pentru zona Schengen?

Cătălin Predoiu:
Sigur, despre asta vorbeam și anume de faptul că, deși nu mai există aceste controale, Poliția de Frontieră își menține vigilenta și ori de câte ori avem informații sau indicii, suspiciuni că există posibilitatea trecerii frauduloase a frontierei, vor fi efectuate aceste controale, aleatoriu cum spuneam, pe baza acestor informații, pe baza acestor suspiciuni, strict acolo unde este cazul, acolo unde avem astfel de indicii și informații.

Nu e vorba de un control sistemic, este vorba de un control care se face pentru împiedicarea trecerii frauduloase a frontierei şi este în conformitate şi în concordanţă cu Codurile Schengen, cu regulile privind acquis-ul comunitar Schengen. Şi în alte state se fac astfel de controale.

Jurnalist:
Ce va presupune acest proces de integrare în continuare și care vor fi etapele următoare, inclusiv în demersurile autorităților de la București? Există o dată țintă pentru integrarea completă?

Cătălin Predoiu:

Vom proceda în continuare așa cum am procedat și anul trecut.
Am construit anul trecut momentul integrării. Nu am vorbit niciodată de fixarea unui anumit moment, pentru că, acesta nu depinde doar de autoritățile române. (...)

Conform tratatelor, este o decizie politică ce se ia în consens, deci este vorba de toate statele membre care vor exercita un drept de de vot. Asta presupune un efort de construcție permanent, un efort de construcție organizat, canale pe care le-am construit, relații de încredere pe care le menținem, le construim permanent și pe care le vom extinde, așa cum am făcut-o anul trecut.

Şi fără îndoială că ne dorim cât mai rapid acest moment. Există semne pozitive. Doresc să susţin, ca și anul trecut, o abordare concentrată pe rezultat, concentrată pe muncă, optimistă, dar echilibrată în același timp, pentru că nu doresc să creez așteptări (…).

Ce pot să spun este că în acest moment atât pe partea operativă, de protecție a frontierei și combatere a migraţiei ilegale, în cooperare cu alte poliții naționale, inclusiv Austria, în combaterea infracționalității transfrontaliere şi, pe de altă parte, pe tărâm diplomatic, noi avem un contact și lucrăm permanent. Săptămânal avem contacte, operaţiuni, schimburi de informaţii. Mă văd foarte des cu ministrul austriac, cu alţi miniştri…

Jurnalist:
Chiar şi săptămâna viitoare, din câte înţeleg, aveţi o vizită în Austria.

Cătălin Predoiu:
M-am văzut cu dânsul și acum zece zile, mă voi vedea şi la Consiliul JAI, mă văd şi cu alţi miniştri. Mă voi vedea curând cu comisarul european, tot în luna aprilie. Deci, lucrăm polivalent pentru acest moment.

Jurnalist:

Va mulțumim pentru toate aceste precizări și pentru prezența pe frecvențele Radio România Actualități. Invitatul apelului matinal, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.

Reporter:
Cum este pregătit Ministerul de Interne, Poliția de Frontieră, în special, pentru acest pas, duminică, 31 martie?

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Ministerul Afacerilor Interne, pe parcursul anului trecut, ca și în anii anteriori, a făcut eforturi considerabile pentru a debloca această decizie. Atât în teren, prin combaterea migrației ilegale și protecția frontierei cât și în cadrul diplomatic, la nivelul Consiliului JAI în relația bilaterală. Și, deși nu este rezultatul final, maximal, este un rezultat de etapă important, care trebuie marcat ca atare și trebuie folosit pentru pasul următor.
Folosesc acest prilej, la rândul meu, pentru a mulțumi tuturor celor care au contribuit la acest rezultat și vreau să asigur că, din punct de vedere al atribuțiunilor, obligațiilor Poliției de Frontieră și ale Poliției Române, noi suntem pregătiți. Am avut un plan de măsuri pentru aplicarea deciziei Consiliului 2024/210 de extindere a aquis-ului comunitar Schengen la frontierele aeriene și navale ale României și Bulgariei. Acest plan a fost dus la îndeplinire, au fost măsuri legislative, dar și măsuri de organizare în teren.
Deci noi suntem pregătiți pentru aplicarea acestei decizii. În același timp, vreau să spun că Poliția de Frontieră nu este singura instituție implicată în aplicarea deciziei Consiliului, de extindere a aquis-ului comunitar Schengen, sunt și alte instituții. Noi am dialogat cu ele, am cooperat loial, le-am sprijinit în exercitarea atribuțiilor. Concret, este important ca și aeroporturile să fie pregătite pentru noile proceduri și noile fluzxuri în interiorul aeroportului. Și am avut discuții cu Consiliile Județene care administrează aceste aeroporturi, dar și cu Ministerul Transportului, avem o bună colaborare.

Reporter:
Domnule ministru, Premierul Ciolacu s-a arătat încrezător că integrarea concretă terestră, cu frontierele rutiere se va face totuși până la sfârșitul anului. Ce discuții aveți cu omologul dvs. cu ministrul de interne Karner din Austria?

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
În primul rând, sunt discuții permanente, nu pot să spun ca discutăm doar când ne întâlnim. Noi avem permanent contact cu Ministerul Afacerilor Interne din Austria. Am avut personal discuții cu ministrul Karner, îndelung, în acest an, de trei ori până acum. Cea mai recentă a fost săptămâna trecută la Viena. Relația este foarte bună, cooperăm foarte bine, protecția frontierelor, combaterea migrației ilegale, combaterea criminalității transfrontaliere.
Am propus ministrului Karner să extindem colaborarea noastră dincolo de subiectul Shengen și să avem o platformă de cooperare polițienească internațională foarte solidă cu Austria. Ne interesează foarte mult combaterea traficului de droguri și a traficului de persoane. S-a primit cu foarte mare deschidere și bucurie, aș putea spune, această propunere a noastră și ne-am apucat să lucrăm la acest lucru.

Reporter:
Este o decizie politică sau o decizie tehnică?

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Vă referiți la cooperarea polițienească?

Reporter:
Nu, la acceptarea României.

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Conform tratatelor, este fără îndoială o discuție politică. Este o discuție pe care am mai făcut-o noi în dezbaterea publică în anii anteriori. În general societatea, comentatorii, analiștii, s-au concentrat pe aspectul tehnic al problemei, dar dacă vom citi tratatele cu atenție, vom vedea că aspectul tehnic este o premisă pentru o decizie politică. De aceea este foarte important dialogul politic, dialogul diplomatic și vă asigur că noi muncim din greu la acest lucru și o facem însă procedural și în același timp orientat din punct de vedere tactic. O facem într-un fel în care să rezulte o decizie pozitivă, cât mai repede.

Reporter:
Până la sfârșitul anului, cum a precizat premierul?

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:
Este un obiectiv fezabil, dar nu aș vrea să avansez date, să fac predicții aici. Prefer mai degrabă să mă concentrez pe construirea acestui moment. Așa am făcut și anul trecut. Eu n-am avansat niciodată, chiar dacă aveam propriul meu obiectiv intern.
Am preferat să construiesc cu partenerii austrieci, cu cei europeni, că sunt foarte importanți și nu numai ei, un rezultat și iată că rezultatul a venit, e adevărat, în ultima zi a anului, dar a venit. Un meci se joacă până în minutul 90, cum se spune la fotbal și important e să construiești rezultatul în fiecare minut. Noi asta facem, Ministerul Afacerilor Interne, construim, construim cu partenerii austrieci, cu partenerii europeni, cu ceilalți parteneri ai României, treptat, progresiv, un rezultat.

În data de 11.03.2024, a avut loc, prin videoconferință, o întâlnire între viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și administratorii aeroporturilor ce operează pe teritoriul României, reprezentați de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, președinții consiliilor județene, reprezentanți ai acestora și conducerile aeroporturilor Suceava, Târgu-Mureș, Iași, Cluj-Napoca, Craiova, Baia Mare, Satu Mare, Sibiu, Tulcea, Oradea, Constanța, Henri Coandă, Timișoara.

Având în vedere faptul că administrarea aeroporturilor nu se află în coordonarea MAI și în spiritul politicii de cooperare loială interinstituțională, discuția s-a concentrat asupra pregătirilor pentru eliminarea controalelor la frontierele aeriene, la 31.03.2024, cu accent asupra separării fluxurilor de pasageri și îndeplinirii celorlalte cerințe prevăzute de HG nr. 791/2009 privind condițiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaționale sau deschise traficului aerian internațional, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, ministrul Afacerilor Interne a reiterat disponibilitatea structurilor MAI de a sprijini administrațiile aeroporturilor pentru îndeplinirea tuturor standardelor Schengen.

Ministrul Cătălin Predoiu a trecut în revistă măsurile adoptate de Ministerul Afacerilor Interne pentru implementarea fără sincope a Deciziei Consiliului din decembrie 2023, pe baza unui Plan concret, subliniind faptul că suntem în grafic cu toate activitățile aferente acestui moment.

În același timp, a subliniat importanța infrastructurii aeroporturilor pentru prevenirea amestecării fluxurilor Schengen cu cele Non-Schengen și a cerut ca, în contextul lucrărilor de dezvoltare pe care aeroporturile le au în derulare, să se asigure că soluțiile din teren corespund în totalitate standardelor Schengen. În egală măsură, ministrul Afacerilor Interne a adresat felicitări conducerii aeroporturilor care au reușit să finalizeze lucrările de dezvoltare, unele chiar înaintea termenului propus, și a încurajat administratorii celorlalte aeroporturi să se asigure că ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene se va desfășura fără probleme.

Discurs ținut cu ocazia Conferinței Paneuropa România „Împreună către o Europă mai puternică și mai sigură: o perspectivă asupra extinderii UE și a aderării la Spațiul Schengen”, Palatul Parlamentului, 9 martie 2024 Doamnelor și domnilor,

Spațiul Schengen este o dimensiune politico-instituțională concretă a unei Europe Unite.

După cum știm, ideea unei Europe Unite nu este nouă, găsim rădăcinile ei și în simfonia ideilor filosofice ale Antichității, cu mult înainte ca profeticul discurs al lui Victor Hugo din 1849 să îi dea un conținut mult mai precis. Români de seamă au vorbit despre ea și au militat pentru ea, cum ar fi de exemplu marele Nicolae Titulescu, președinte al Ligii Națiunilor, în cadrul căreia pleda pentru „unificarea europeană”.

Doar ulterior tragediilor europene și globale ale secolului trecut, respectiv cele două Războaie Mondiale, au fost create condițiile nașterii instituționale a nucleului Uniunii Europene așa cum o cunoaștem noi astăzi, în 1952, proiect dezvoltat ulterior în 1957 și, mai apoi, prin încheierea succesivă a tratatelor europene până în zilele noastre.

Din păcate, un alt război, purtat nu departe de granițele noastre, pune la încercare solidaritatea și proiectul european și nu pot, ca cetățean român și european, decât să sper că actuala generație de lideri europeni va demonstra tărie și inteligență politică, salvgardând proiectul european, dezvoltându-l și înflorindu-l, spre bunăstarea culturală, spirituală și existențială a popoarelor europene, care să continue să trăiască armonios în matricea statelor suverane europene, reunite în Uniunea Europeană.

Pentru mine, orice formă de integrare europeană este, mai întâi de toate, un act de generozitate și deschidere culturală, nu numai unul de dezvoltare economică și instituțional-politică. De aceea, integrarea noastră în Spațiul Schengen are deopotrivă o valoare de simbol și o dimensiune de dezvoltare, pentru că vorbim de extinderea unui acquis comunitar Schengen la toate frontierele.

Poate și de aceea, focalizând discuția la ceea ce a fost numit în Agora ,,blocajul austriac”, problema prezintă reflexe psihologice și emoționale dureroase pentru publicul din România, pentru că există și multiple legături culturale care leagă România de Austria, pe lângă cele economice și demografice contemporane. Este de ajuns să ne gândim la marile minți ale neamului nostru care s-au instruit și perfecționat la Viena, cum ar fi poetul nostru național, geniu al poeziei universale, Mihai Eminescu, sau la faptul că un geniu al muzicii universale, George Enescu, a studiat la Viena înainte de a se îndrepta spre Paris. Aș menționa, de asemenea, faptul că istoria și contemporaneitatea Vienei sunt splendid marcate de una dintre cele mai faimoase săli de concert din lume, ,,Musikverein” aflată în inima Vienei, și anume pe Dumba Strasse, sală realizată în secolul XIX datorită finanțării oferite de un alt reprezentant al spațiului românesc, respectiv aromânul Nicolae Dumba, care i-a sprijinit, între alții, și pe Johann Strauss și pe Gustav Klimt.

În acest spirit aș vrea să menținem și dezvoltăm relațiile dintre țările noastre, spre binele lor, al Europei, al culturii, al păcii.

Doamnelor și domnilor,

Istoricul procesului nostru de aderare la Spațiul Schengen a fost tumultuos încă de la lansare.

Pentru a adera la spaţiul Schengen, România a parcurs un proces de evaluare, care a constat în mai multe etape:

- transmiterea Declaraţiilor de pregătire (Declaration of readiness) privind aderarea la spaţiul Schengen (28 iunie 2007 și 2 iunie 2008);
- completarea şi transmiterea răspunsurilor la chestionarul Schengen (10 noiembrie 2008);
- desfăşurarea vizitelor de evaluare Schengen, pentru verificarea, în teren, a stadiului implementării acquis-ului Schengen.

Pe parcursul anilor 2009 şi 2010, Secretariatul General al Consiliului, Comisia Europeană şi statele membre au organizat vizite de evaluare la faţa locului în toate domeniile de evaluare: cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre şi Sistemul de Informaţii Schengen/SIRENE.

Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfăşurate, au fost aprobate în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles. Principala concluzie a celor 8 rapoarte de evaluare Schengen a fost că România este pregătită să adere la spaţiul Schengen.

Concluziile Consiliului din 9 iunie 2011 cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României şi Bulgariei pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen reprezintă documentul prin care toate statele membre au recunoscut oficial îndeplinirea condiţiilor de aderare și finalizarea procesului la nivel tehnic.

Parlamentul European, la rândul său, a avizat cu o largă majoritate proiectul de Decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria, la data de 8 iunie 2011, urmate și de alte declarații în 2022 și 2023.

Ultimul pas prevăzut de legislaţia europeană înainte de aderarea la spaţiul Schengen este adoptarea Deciziei de aplicare integrală a acquis-ului Schengen (în scopul eliminării controalelor la frontierele interne), care trebuie votată în unanimitate de statele membre.

După finalizarea procesului de evaluare Schengen, dosarul Schengen a intrat în faza strict politică.

Din septembrie 2011, proiectul Deciziei de aplicare integrală a acquis-ului Schengen a fost inclus pe agendele provizorii ale Consiliului JAI în repetate rânduri, în general subiectul fiind eliminat din faza de pregătire, în Comitetul Reprezentanților Permanenți (COREPER), ca urmare a semnalelor negative primite din partea unora dintre statele membre (în special Olanda, Finlanda, Germania și Franța).

Motivele respingerii constante a discuțiilor pe acest dosar au ținut în trecut de aspecte de politică internă (procese electorale) sau de conexarea aderării la Spațiul Schengen cu Mecanismul de Cooperare și Verificare, de invocate abuzuri ale sistemelor sociale din statele membre de către unii cetățeni români, migrația la nivel european, necesitatea finalizării unor dosare europene sau a reformării spațiului Schengen etc., toate acestea fiind aspecte externe condițiilor de aderare la Schengen.

Pentru deblocarea dosarului aderării, în contextul revizuirii cadrului legal european în materia mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen (Regulamentul nr. 2022/922), România a prezentat o Declarație Comună cu Bulgaria, la data de 2 martie 2022, prin care s-a angajat să invite o echipe de experți, coordonată de Comisia Europeană, care să se asigure de aplicarea în continuare a cerințelor Schengen, cu accent pe domeniile frontierelor și cooperării polițienești.

Astfel, în perioada 9-12 octombrie 2022, o echipă coordonată de Comisia Europeană, compusă din 25 de membri, experți ai statelor membre, reprezentanți ai Comisiei și a trei agenții europene- Frontex, Europol și FRA – a desfășurat vizita în România, pentru a constata modul de aplicare a celor mai recente piese ale acquis-ului Schengen în România în toate domeniile relevante Schengen (frontiere, cooperare polițienească, returnare, inclusiv aspecte privind SIS, VIS și politica de vize, precum și aspecte transversale legate de protecția datelor, drepturi fundamentale și funcționarea autorităților). O vizită suplimentară a fost organizată în perioada 15-18 noiembrie 2022, în domeniile cooperare judiciară, politica de vize și protecția datelor.

Deși inițial domeniile vizate au fost managementului frontierelor externe și cooperare polițienească, la insistențele Olandei, domeniul exercițiului a fost extins pentru a acoperi și domeniul returnare, SIS, VIS și politica de vize în legătură cu cele două domenii principale, precum și aspecte transversale precum protecția datelor personale, drepturi fundamentale, funcționarea autorităților.

Toate vizitele voluntare derulate în 2022 au concluzionat că atât România, cât și Bulgaria continuă să îndeplinească condițiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen.

În data de 8 decembrie 2022, Decizia de aplicare integrală a acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și România a fost supusă votului, pentru prima dată de la încheierea vizitelor de evaluare derulate în perioada 2009-2010.

Cu toate acestea, ca urmare a voturilor negative exprimate de Austria și Regatul Țărilor de Jos, nu s-a obținut unanimitatea necesară, Austria motivându-și votul negativ prin faptul că spațiul Schengen (din care România nu făcea parte la acea dată) nu funcționează și, prin urmare, nu poate fi extins până când nu se rezolvă problemele legate de migrație și azil. Ministrul olandez a menționat în reuniune că votul Regatului Țărilor de Jos ar fi fost îndreptat împotriva Bulgariei, dar impactul s-a răsfrânt asupra ambelor state, din cauza cuplării celor două țări în procesul de aderare.

În urma votului din decembrie 2022, pentru o perioadă de câteva luni de zile, procesul a stagnat sub multiple aspecte, de la schimbul de date dintre MAI român și MAI austriac și până la dialogul diplomatic și instituțional pe acest subiect dintre București și Viena.

MAI român a relansat și resetat dialogul cu MAI austriac odată cu întâlnirea dintre conducerile celor două ministere din 23 august 2023 de la Viena.

Am propus, cu acea ocazie, părții austriece, să înlocuim dialogul steril axat pe blamări reciproce, pe de o parte legate de migrație ilegală, pe de altă parte de arbitrariul veto-ului la extinderea Spațiului Schengen, cu o matrice constructivistă, care să pună accentul pe interesul comun în combaterea migrației ilegale, cooperare polițienească în combaterea migrației ilegale, reforma cadrului legislativ european pentru migrație și azil.

În același timp, am insistat în dialogul cu partea austriacă pe interesele economice comune ale celor două țări legate de investițiile austriece în România, dar și pe aportul cetățenilor români rezidenți în Austria la economia țării gazdă.

Conducerea MAI austriac a „ridicat mânușa” acestei provocări de a reseta întreg „jocul” și treptat, între ministerele noastre s-a ajuns la încredere și colaborare, inclusiv la nivelul Consiliului JAI, care au permis acumularea de progrese treptate, până la degajarea unui acord politic privind ceea ce s-a numit „Air Schengen” și, ulterior, „Sea Schengen”, în luna decembrie a anului trecut.

Un pas esențial în acest parcurs l-a constituit trilaterala ministerială România-Bulgaria-Austria de la Brdo, Ljubljana, Slovenia, din 10 decembrie 2023, când negocierile, intrate la un moment dat în impas, au degajat, în final, pe baza diligențelor părții române, care a mediat inclusiv între partea austriacă și cea bulgară, un acord politic, ulterior concretizat în Decizia Consiliului din decembrie 2023.

Quo vadis?

Fără îndoială, acest proces este ireversibil și se va finaliza cu extinderea acquis-ului Schengen pentru România și Bulgaria și la frontierele terestre.

Acest parcurs are ca bornă inevitabilă buna funcționare a Deciziei Consiliului din decembrie 2023 privind frontierele aeriene și maritime, menținerea unui nivel corespunzător în protejarea frontierelor, combaterea migrației ilegale și a traficului de persoane, în lunile următoare intrării în vigoare a sus menționatei decizii, respectiv 31 martie anul curent.

Pentru noi, acest proces trebuie finalizat în anul 2024 cu extinderea acquis-ului Schengen cu frontierele terestre.

Pentru realizarea acestui obiectiv desfășurăm și vom desfășura o activitate politico-diplomatică și instituțională permanentă la nivelul MAI, până la realizarea obiectivului extinderii acquis-ului Schengen și la frontierele terestre ale României (și Bulgariei).

MAI român lucrează constant, zilnic, pe baza unui plan concret, pentru realizarea tuturor obligațiilor MAI care decurg din aplicarea Deciziei Consiliului din decembrie 2023 privind „Air Schengen” și „Sea Schengen” și ținem constant legătura cu miniștrii europeni, comisarul european și agențiile europene Frontex, Europol și altele. MAI român este în grafic cu toate operațiunile care îi incumbă în această privință și a semnalat tuturor instituțiilor și autorităților române implicate necesitatea de a fi pregătite pentru momentul 31.03.2023, spre exemplu, consiliilor județene care au în administrare aeroporturi.

Cu loialitate instituțională, MAI român rămâne deschis pentru a sprijini cu expertiza și informațiile deținute orice demers al autorităților române pentru aplicarea cu succes a Deciziei Consiliului din decembrie 2023 privind extinderea Spațiului Schengen.

În același timp, ne vom continua planurile de combatere a migrației ilegale, traficului de persoane și de droguri și a criminalității organizate.

Colaborăm foarte bine cu MAI austriac și MAI bulgar, precum și cu Comisia Europeană, Frontex și Europol.

În 2023 am construit formate eficiente de lucru la nivel european bilateral și multilateral pentru Schengen și le dezvoltăm permanent.

Această abordare constructivă și creativă s-a demonstrat a fi corectă și vom continua pe această cale.

În cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, care s-a desfășurat la Bruxelles, în data de 04.03.2024, a avut loc un schimb de scrisori între comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, și viceprim-ministrul, ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care confirmă angajamentului părților de a continua, într-un cadrul mai structurat, Proiectul-Pilot implementat de România la frontiera cu Serbia, pe parcursul anului 2023.

Inițiativa se înscrie în linia demersurilor întreprinse de România pentru a contribui la abordarea eficientă a provocărilor actuale legate de migrație, ținând seama, în același timp, de declarațiile complementare Deciziei Consiliului (UE) 2024/210 din 30 decembrie 2023 privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și România.

Proiectul-pilot va avea ca rezultat implementarea, în continuare, a instrumentelor specifice în domeniul guvernanței gestionării migrației, managementului și controlului frontierelor, azilului și recepției, sistemului de returnare și cooperării polițienești consolidate în spațiul Schengen.

Noul cadru de cooperare se bazează pe colaborarea deja existentă între România, Comisia Europeană și Agențiile UE, precum și pe bunele practici deja identificate în cadrul proiectului pilot derulat de autoritățile române începând cu luna martie a anului trecut și reprezintă contribuția efectivă a României la implementarea deciziilor formulate la nivelul UE, propunându-și să ofere lecții importante pentru viitor, inclusiv în ceea ce privește implementarea Pactului privind migrația și azilul, care urmează să fie adoptat în curând.

„Recentul acord asupra instrumentelor legislative care fac parte din noul Pact privind migrația și azilul, precum și decizia istorică de aderare a României la Spațiul Schengen sunt menite să întărească puterea și reziliența în cadrul UE.

Din martie 2023, lucrăm alături de Comisia Europeană și agențiile UE la implementarea unui proiect-pilot bazat pe bune practici în domeniul gestionării frontierelor, azilului, returnărilor, și cooperării internaționale.

Acesta și-a atins rezultatele, atât instituțiile UE, cât și Statele Membre au lăudat efortul nostru și au inventariat elementele pozitive în scopul capitalizării comune a acestora.

Este momentul să facem un nou pas și să transformăm colaborarea fructuoasă, precum și bunele practici identificate, într-un nou cadru de cooperare prin care să continuăm implementarea și să consolidăm instrumentele identificate, pe baza legislației europene și naționale aplicabile.

Am decis să continuăm acest proiect ca un semnal de angajament profund în aceste vremuri pline de provocări, pentru a arăta încă o dată că România a acționat întotdeauna în spirit de solidaritate și responsabilitate la nivelul UE, că vom fi în continuare parte la soluțiile durabile comune, pentru a spori încrederea în valorile europene comune.

În acest spirit, suntem pregătiți să continuăm cooperarea excelentă cu Comisia Europeană, agențiile relevante ale UE, precum și cu ceilalți parteneri europeni pentru a identifica modalități inovatoare în ceea ce privește gestionarea migrației”, a precizat ministrul român al Afacerilor Interne.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a participat, astăzi, 4 martie 2024, la sesiunea Afaceri Interne a Consiliului JAI, care a avut loc la Bruxelles.

În cadrul lucrărilor Consiliului au fost dezbătute subiecte referitoare la: starea generală a spațiului Schengen: Barometrul Schengen; decizia de punere în aplicare a Consiliului de adoptare a unei recomandări privind bunele practici identificate în cadrul evaluării tematice privind lupta împotriva traficului de droguri; evaluarea Regulamentului privind poliția de frontieră și garda de coastă; implementarea interoperabilității; prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor; dimensiunea externă a migrației; lupta împotriva traficului de droguri și a crimei organizate; aspecte de securitate.

În contextul evaluării stării curente a Spațiului Schengen, Cătălin Predoiu a subliniat faptul că raportul elaborat de Comisia Europeană, cunoscut sub denumirea de Barometrul Schengen, apreciază contribuția autorităților din România, evidențiindu-se, în particular, procentul semnificativ de acceptare a cererilor bazate pe Regulamentul Dublin, care se ridică la 79%. De asemenea, s-a remarcat o reducere considerabilă a fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, cu o diminuare de 88%. Această scădere a avut ca efect direct ameliorarea situației operaționale la frontiera dintre România și Serbia, fiind atribuită succesului Proiectului Pilot implementat în anul precedent.

Cu privire la evaluarea tematică referitoare la lupta împotriva traficului de droguri, demnitarul român a evidențiat importanța concluziilor acestei evaluări, deși România nu a făcut obiectul evaluării, subliniind că lupta împotriva drogurilor este o prioritate pe care o va aborda, în continuare, cu acțiuni concrete la nivelul structurilor MAI.

Referindu-se la evaluarea Regulamentului privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Cătălin Predoiu a subliniat angajamentul de a sprijini în continuare activitatea FRONTEX, evidențiind faptul că România se situează pe locul 2 atât în ceea ce privește personalul de la sediul Agenției, cât și personalul operațional al corpului permanent.

În cadrul prânzului de lucru care a abordat implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pentru securitatea internă a UE, reprezentantul României a evidențiat faptul că cele două conflicte armate suprapuse cu care ne confruntăm generează, pe lângă consecințele umanitare devastatoare și probleme securitare fără precedent la nivelul Uniunii, context în care este necesară continuarea eforturilor conjugate pentru a asigura securitatea cetățenilor europeni.

În cadrul schimbului de opinii referitoare la dimensiunea externă a migrației, reprezentantul României a evidențiat faptul că acest pilon rămâne un element esențial pentru funcționarea Pactului privind Migrația și Azilul, subliniind interesul României pentru relansarea relațiilor cu statele din Africa, evoluția pozitivă a colaborării bilaterale cu Tunisia, precum și relația cu Serbia, permanent consolidată, cu rezultate foarte bune obținute în cadrul Proiectului Pilot derulat în anul 2023 la frontiera cu acest stat.

În cadrul Consiliului JAI, ministrul român a avut întâniri cu omologii din Austria și Bulgaria, ocazie cu care au fost abordate aspecte de interes de pe agenda bilaterală și europeană.

De asemenea, în același context, a avut loc un schimb de scrisori între comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson și ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care confirmă angajamentului părților de a continua, într-un cadrul mai structural, Proiectul Pilot implementat de România la frontiera cu Serbia, pe parcursul anului 2023. Inițiativa se înscrie în linia demersurilor întreprinse de România pentru a contribui la abordarea eficientă a provocărilor actuale legate de migrație și reprezintă contribuția efectivă a României la implementarea deciziilor formulate la nivelul UE, propunându-și să ofere lecții importante pentru viitor, inclusiv în ceea ce privește implementarea Pactului privind Migrația și Azilul, care urmează să fie adoptat în curând.

Bună dimineața!

Astăzi, la întâlnire, printre altele, vom discuta despre lupta împotriva traficului de droguri. Și cred că acesta este un subiect foarte important. Europa are o problemă serioasă cu traficul de droguri. Și cred că trebuie să luăm măsuri de urgență, soluții viguroase și să ne întărim cooperarea.

Trebuie să încurajăm polițiile noastre naționale să împărtășească mai multe informații despre asta. Și cred că toate statele membre ale UE ar trebui să aloce mai multe forțe, mai mulți polițiști în lupta împotriva traficului de droguri. Devine, așa cum am spus, una dintre principalele vulnerabilități ale Uniunii Europene.

În România, am început o campanie foarte solidă pe acest subiect. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a luat o decizie importantă, formând un grup de lucru inter-instituțional. Printre instituțiile prezente în acest grup se numără și Ministerul Afacerilor Interne. Cooperăm pentru a destructura grupările de crimă organizată care se ocupă cu traficul de droguri și traficul de persoane.

Vom discuta astăzi și despre migrație. Migrația este o altă problemă serioasă care amenință stabilitatea Uniunii Europene și a statelor membre. În România, am luat măsuri foarte serioase pentru combaterea migrației ilegale. Am înregistrat în ultimul an progrese importante. De fapt, am redus migrația ilegală cu aproximativ 92%. Avem frontiere, de exemplu, cu Serbia, unde am pus în aplicare un proiect pilot, având ca rezultat reducerea migrației ilegale spre zero. Anul trecut, au fost înregistrate aproximativ 40 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Vom continua acest proiect pilot.

Cu câteva minute în urmă am semnat cu Comisarul Johansson o scrisoare de întărire a acestui proiect pilot. Suntem pregătiți să punem expertiza noastră la dispoziția tuturor statelor membre ale UE care doresc să coopereze cu noi. În ceea ce privește Acordul de la Dublin, avem o rată de succes de aproximativ 80%. România este în top trei țări din UE care aplică corect Acordul de la Dublin. Și cred că dacă toate statele membre vor face la fel, întărind protecția frontierelor, aplicând acordurile de la Dublin, aplicând pachetul pentru migrație, vom aborda serios această problemă.

Nu putem avea lipsă de omogenitate în cadrul statelor membre în aplicarea acordurilor privind azilul și migrația. Nu putem avea diferențe între țări în ceea ce privește protejarea frontierelor și abordarea migrației ilegale. Cred că toți trebuie să performăm în această direcție. Și România este una dintre țările care se descurcă foarte bine, în comparație cu alte țări din UE. Avem țări în UE cu rate de aproximativ 3% în ceea ce privește Acordul de la Dublin. Deci, dacă ne uităm la situația de pe teren, putem vedea că există state membre care aplică corect acordurile, protejează frontiera și, în această ordine, contribuie la securitatea întregii UE. De aceea, când vorbim despre Schengen, cred că România ar putea aduce mai multă stabilitate zonei Schengen, ar putea întări zona Schengen și nu este deloc corect să continuăm să avem doar o integrare parțială în cadrul zonei Schengen.

Este adevărat că am făcut un pas important în decembrie anul trecut, intrând în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, dar cred că acest progres ar trebui urmat de un alt pas chiar în acest an.

Vom lucra în acest sens cu colegii și prietenii noștri din Austria, din alte state membre. Suntem pregătiți să cooperăm în ceea ce privește protecția frontierelor, migrația ilegală, și de asemenea, cooperarea polițienească. Ne descurcăm foarte bine în această privință și cred că acesta ar trebui să fie baza pentru deciziile care urmează.

De aceea, am spus că, în ceea ce privește migrația, în ceea ce privește protecția frontierelor, România este un exemplu foarte bun și suntem pregătiți să contribuim cu expertiza noastră la întărirea întregii Uniuni Europene și a zonei Schengen, de asemenea.

Vă mulțumesc!

Cu ocazia celei de-a treia ședințe comune de guvern România-Italia, desfășurată la Roma în perioada 14-15 februarie 2024, Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne, și omologul său, Matteo Piantedosi, au avut o întâlnire bilaterală în cadrul căreia au abordat subiecte de interes aflate pe agenda bilaterală și europeană din domeniul afacerilor interne.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au convenit asupra necesității valorificării instrumentelor de cooperare bilaterală existente – echipe comune de investigație (JIT-uri, Joint Investigative Teams), task-force-uri sau trimiterea în misiune pe teritoriul Italiei a unor polițiști români – pentru a asigura securitatea propriilor cetățeni. În acest sens, au stabilit, prin semnarea unei Scrisori de Intenție, un calendar de acțiuni care vor contribui la consolidarea colaborării în domeniul prevenirii și combaterii criminalității.

Cei doi demnitari au apreciat că evoluția continuă a criminalității informatice și a caracterului transnațional al acesteia impun consolidarea cooperării în domeniul combaterii criminalității informatice. În cadrul discuțiilor, ministrul Afacerilor Interne a precizat că una dintre prioritățile mandatului său este reprezentată de combaterea traficului de droguri, sens în care a propus omologului italian intensificarea acțiunilor având ca scop prevenirea și combaterea acestui fenomen.

Dintre subiectele aflate pe agenda europeană, discuțiile s-au concentrat în mod special pe problematicile privind azilul și migrația, precum și pe obținerea de către România a ridicării controalelor la frontierele terestre, care va marca integrarea deplină în spațiul Schengen. Ministrul român al Afacerilor Interne a apreciat sprijinul constant al Italiei pentru aderarea României la Spațiul Schengen și, la finalul întâlnirii, a declarat: „Am convenit cu ministrul Piantedosi să ridicăm cooperarea polițienească la un nivel superior. Migrația ilegală și crima organizată sunt provocări serioase la adresa tuturor statelor europene. Am subliniat acest lucru și în ședința de guvern comună, în prezența celor doi șefi de guvern român și italian, Ciolacu și Meloni. Crima organizată este placa turnantă a tuturor relelor care afectează societatea de la trafic de droguri, persoane și deșeuri periculoase, până la migrație ilegală și corupție economică. Este nevoie de o rețea (de cooperare polițienească) pentru a combate o rețea (de crimă organizată). Lucrăm permanent pentru întărirea și extinderea cooperării internaționale. E important să intervenim acum pentru a slăbi și a destructura crima organizată de la noi, clanurile de interlopi, înainte de a se conecta structurat la marile rețele de crimă organizată internațională. Poliția Română răspunde bine acestei directive și lansează permanent operațiuni anti-crimă organizată și anti-drog. Acest efort va crește. La fel și sprijinul pentru combaterea crimei organizate. Discuțiile din Italia cu partenerii noștri italieni s-au concentrat pe aceste priorități. De asemenea, partenerii italieni au confirmat faptul că vor continua să sprijine aderarea deplină a României la spațiul Schengen atât prin vocea ministrului Piantedosi, cât și prin vocea președintei Consiliului de miniștri, Meloni.”

Declarația ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu:

Felicit polițiștii care, zilele trecute, la Constanța, au operat o importantă captură de droguri. Peste cinci milioane de comprimate, conținând substanțe interzise.

Sunt operațiuni în curs care vor continua pe aceeași linie. Altele noi vor fi inițiate de Poliția Română. Este o luptă care va dura ani de zile cu drogurile și cu interlopii și sunt convins că Poliția Română o va duce până la capăt.

În acest context, pot, de asemenea, să informez faptul că în aceste zile particip la Londra la o importantă reuniune consacrată luptei cu crima organizată, contra spălării banilor, contra traficului de droguri.

Ne vom angaja în aceste platforme de cooperare pentru a face mai eficient efortul polițiștilor români.

De asemenea, vreau să asigur că ne concentrăm atenția pe toate dosarele ministerului, inclusiv în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen. Am avut, recent, o discuție foarte bună cu domnul ministru Karner. Ne concentrăm pe organizarea aplicării prezentei decizii a Consiliului JAI, precum și pe pașii care vor urma.

Vom ține la curent opinia publică cu toate aceste evoluții.

Migrația a fost un alt subiect important din cadrul Consiliului JAI din 25 ianuarie de la Bruxelles, alături de combaterea traficului de droguri și a crimei organizate.

Statele membre UE sunt supuse simultan la două presiuni în creștere aproape exponențială, migranți și droguri.

Și migrația ilegală este rezultatul acțiunii crimei organizate, a traficanților de ființe umane.

Migrația a crescut în ultimul an în UE, în special pe ruta Mediteranei Centrale și Ruta Mediteranei de Est. Câteva cifre prezentate de Comisarul Johansson sunt relevante:

– pe ruta Central Mediteraneeană s-au înregistrat aproape 158.000 de treceri ilegale, cu aproape 50% mai mult decât în 2022;

– pe ruta Vest Mediteraneeană de asemenea s-a înregistrat o creștere de aproape 12% față de anul 2022;

– pe ruta Est Mediteraneeană aproximativ 60.000 de detecții au fost înregistrate în anul 2023, al doilea an consecutiv care a înregistrat o creștere față de scăderile din perioada pandemiei;

– pe ruta Balcanilor de Vest s-a înregistrat o scădere cu 31% a detecțiilor;

– pe ruta Vest Africană, către Insulele Canare s-a înregistrat o creștere de 161% față de 2022, generată în special de sosirile din Senegal.

În ceea ce privește România, în anul 2023, situația s-a prezentat după cum urmează:

– 19.793 depistări de migranți ilegali la frontiera de stat, din care 18.990 depistări au vizat rețineri în trecere ilegală, iar 803 depistări au vizat cazuri de prevenire a intrării ilegale pe teritoriul național, la frontiera cu Serbia;

– comparativ cu anul 2022, a fost relevată creșterea cu 16,5% (+2.689) a reținerilor în trecere ilegală, respectiv scăderea de 34,3 ori (-26.721) a cazurilor de prevenire a intrării ilegale pe teritoriul național;

– din perspectiva modurilor de operare, cele mai multe cazuri au constat în traversarea ilegală a frontierei verzi (49,4%) și ascunderea în mijloacele de transport (47,1%);

– cele mai multe rețineri în trecere ilegală au fost consemnate la frontiera cu Ungaria (60,7%, preponderent pe sensul de ieșire) și la frontiera cu Ucraina (23,1%, preponderent pe sensul de intrare).

– au fost înregistrate de asemenea 9.916 solicitări de azil, cu 18,5% mai puține față de anul 2022, iar gradul mediu de ocupare din centrele regionale de proceduri și cazare pentru solicitanții de azil, la data de 03.01.2024, a fost de 32,5% (358 bb persoane cazate).

Am informat Consiliul JAI privind investițiile pe care noi le facem în protecția frontierelor. Am subliniat faptul că România a redus semnificativ cifrele privind migrația ilegală în 2023.

În 2024 vom consolida protecția frontierei de stat. Continuăm proiectele pilot privind combaterea migrației desfășurate cu vecinii noștri, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina.

Vom crește nivelul de alertă și protecție la frontiere și vom continua echiparea Poliției de Frontieră cu logistica necesară. Contăm și din partea Comisiei Europene pe sprijin cu fonduri comunitare pentru investiții în logistică, drone, aparate de monitorizare, mijloace de transport specifice protecției frontierei.

Cum spuneam, migrația este o provocare în dinamică și luăm toate măsurile astăzi, pentru a fi pregătiți în perspectivă corespunzător. Am instructat, de asemenea, Poliția de Frontieră să crească nivelul de pregătire profesională și nivelul de integritate în activitatea de protecție a frontierei și stoparea oricăror forme de trafic, de la persoane, la trafic de țigări, arme, muniție sau droguri.

Protecția frontierei este o activitate cu impact direct în siguranța națională și orice forme structurate de trafic trebuie contracarate complet.

Sunt foarte încântat să fiu aici, cu ocazia acestui Consiliu informal Justiție și Afaceri Interne, lansând președinția belgiană cu o agendă foarte importantă.

Cred că migrația și lupta împotriva traficului de droguri sunt două dintre cele mai importante provocări și vulnerabilități pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

România este puternic angajată în acest proces.

Am luat măsuri importante anul trecut luptând împotriva traficului de droguri și intenționăm să continuăm în acest an pe același drum.

Aș dori să menționez că, în țara noastră, am structurat lupta împotriva traficului de droguri.

Am organizat un grup de lucru interinstituțional, integrând mai multe instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea traficului de droguri.

Așa cum am discutat ieri, cred că porturile sunt o problemă importantă pe această agendă.

Ar trebui să ne concentrăm pe lupta împotriva traficului de droguri între porturile europene, pe o bază mai integrată la nivel internațional.

Cred că este nevoie să cooperăm mai bine în această privință pentru a schimba informații, pentru a forma echipe comune între polițiștii noștri și pentru a lupta structurat împotriva acestei provocări.

Traficul de droguri este rezultatul acțiunii crimei organizate. Traficanții lucrează în rețele.

Lucrează la nivel internațional și noi ar trebui să ne organizăm la fel.

România va fi în prima linie a acestei lupte.

De asemenea, aș dori să menționez satisfacția noastră că anul trecut Consiliul a luat o decizie importantă extinzând zona Schengen cu România și Bulgaria, cu frontiera aeriană și maritimă.

Continuarea naturală a acestui proces ar trebui să se bazeze pe rezultatele aplicării deciziei luate de Consiliu anul trecut, cu alte cuvinte, pentru obținerea de rezultate din ce în ce mai bune în abordarea migrației ilegale și consolidarea protecției frontierelor.

România a investit un buget important anul trecut pentru protecția frontierelor.

Vom continua să facem asta și în acest an.

De asemenea, ne așteptăm să avem sprijinul Comisiei Europene și al președinției belgiene.

Ne concentrăm pe o cooperare și un dialog foarte bun cu autoritățile austriece.

Am un dialog foarte bun cu ministrul Karner și cred că aceasta este cheia pentru a continua cu succes acest proces.

Vă mulțumesc!

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la DC News TV

Moderator: Bogdan Chirieac



Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne



Moderator Bogdan Chirieac:

Ei, acum la JAI, când se discută probleme Schengen, că Schengen nu înseamnă doar România și Bulgaria, ci o multitudine de probleme, aveți drept de vot.



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Sigur că da și avem toate drepturile pe care le au și celelalte state sub aspectul dezbaterii, discuției, deciziei, influențe la nivelul Consiliului.



Moderator Bogdan Chirieac:

Și în cursul acestui an…



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Noi ne vom așeza la masă să discutăm, dar este hazardat să fac acum o predicție cu privire la rezultatul acelei discuții. Dar cert, lumea trebuie să așeze la masă, serios, să discute cu argumente. E ceva. E ceva!



Moderator Bogdan Chirieac:

Este din toate punctele de vedere. Și din punct de vedere moral și din punct de vedere… În opinia mea, România trebuia să facă acest pas. Că mulți, am văzut în mediul politic, spun: domnule, este o umilire a României!



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

De ce să fie o umilire?! Cum să zic?! În primul rând, nu suntem primul stat… Sigur, nu e un argument în sine asta, dar, totuși, contează și el. Nu suntem singurul sau primul stat care intră etapizat. Unul a fost chiar Austria, au mai fost și alte state.

În al doilea rând, s-a vorbit și despre faptul că ne asumăm tot felul de obligații. Nu este așa! Noi nu ne-am asumat nicio obligație în plus față de ce executăm în prezent pe Regulamentul Dublin privind mișcările secundare și politicile de readmisie. Adică migrație secundară ce înseamnă – intrarea într-o țară membră Schengen și apoi migrarea ilegală în altă țară membră Schengen. Readmisie ce înseamnă?! Că cel pe care un stat membru Schengen l-a reținut și l-a depistat ca fiind un migrant ilegal într-o țară și care, verificat în bazele de date Schengen – Eurodac, SIS, este demonstrat că a intrat printr-un alt stat membru Schengen, este evident returnat în acel stat. Pentru că este responsabilitatea aceluia să își păzească, dacă vreți, frontierele și să proceseze mai departe toate aceste…

Deci, încă o dată, subliniez, nu ne-am asumat nicio obligație în plus. Nu s-a vândut, nu s-a dat, nu s-a cedat. Decizia e în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene…



Moderator Bogdan Chirieac:

Deci poate fi consultat.



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Sigur că da!



Moderator Bogdan Chirieac:

Să ne așteptăm ca la frontierele aeriene și la în Portul Constanța, ceea ce e o veste proastă pentru Portul Constanța, pentru mulți dintre cei de acolo, să avem ofițeri din Austria sau din alte state care să colaboreze cu autoritățile din România?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Mulțumesc pentru întrebare. Ce mai prevede acest acord, respectiv această decizie. Că avem acordul politic, declarații politice, decizie a Consiliului, deci instrumentul juridic, toate aceste lucruri au fost în discuții, negocieri. Prevede așa – să întărim controalele la frontiere, noi, românii și bulgarii. Nu e rău, ceea ce oricum ne propunem lucrul ăsta!

Mai prevede așa – Comisia Europeană să investească, să deblocheze bani pentru România și Bulgaria, să-și întărească logistica cu privire la paza frontierelor – drone, motociclete, mijloace, vehicule, autospeciale, radare, camere cu termoviziune.



Moderator Bogdan Chirieac:

Ne dau și bani pentru asta?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da. Deci nu am cedat nimic, am câștigat bani, să spun așa. Pentru ce? Pentru echiparea Poliției de Frontieră. Ce face Poliția de Frontieră? Ne păzește! Și pe dumneavoastră și pe mine și pe noi toți! Ce e rău în asta? Nu cred că e ceva rău!

Trei – să intensificăm cooperarea polițienească. Ce înseamnă asta? Ca polițistul român să coopereze mai intens cu polițistul austriac, cu polițistul bulgar, să oprească migrația ilegală, traficul de persoane, traficul de droguri, traficul de arme, crimă organizată.

Ce înseamnă să coopereze mai intens? Păi să vorbească mai des la telefon, să îți comunice bazele de date mai rapid, să cooperezi în dosare care trec frontiera, între ghilimele, deci infracțiuni petrecute în România, apoi de aceeași persoană petrecute în Austria, comise în Bulgaria, trafic de colo colo, oamenii ăștia, infractorii, lucrează coordonat între ei uneori. Păi trebuie să se coordoneze și polițiștii mai bine. Asta spune acordul. E rău asta? Nu cred că e rău.

Ce mai spune? Mai spune ca ofițeri Frontex să fie dislocați în România și Bulgaria. Ce sunt ofițerii Frontex? Sunt ofițeri care sunt veniți din toate polițiile membre Frontex, inclusiv România avem peste 2.000 de oameni polițiști care activează în Frontex, la ora asta, și care să ajute la protecția frontierei. Deci, primesc un ajutor din partea Frontex. Și mai primesc un ajutor, pentru început, ofițerii austrieci specializați în controlul documentelor să sprijine ofițerii noștri români de la frontiera aeriană. Ce înseamnă asta? Înseamnă că atunci când un polițist de frontieră român ia un act de identitate în mână, un pașaport, se uită la el și i se pare că e ceva ciudat, dar totuși nu e sigur dacă e un fals, e o persoană substituită, ai un document expirat și corectat, deci tot un fals, până la urmă, se consultă cu specialistul, colegul austriac care e lângă el și îi spune: uită-te și tu la acest buletin.



Moderator Bogdan Chirieac:

Deci la punctul de frontieră de la Otopeni, de pildă, am putea avea un ofițer român și un ofițer austriac?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Care nu neapărat…din când în când e consultat, că știu și românii să facă treabă, dar unde-s cazuri, falsuri mai bine executate și sunt mai greu de depistat, se consultă între ei, verifică în baza de date, cel austriac vorbește cu ai lui acasă. E mai simplu, da? Dar și noi facem treaba asta, sunt ofițeri români, experți în documente false, în depistarea lor, care activează la ora asta pe linia Frontex, în alte frontiere. Anual se întâmplă lucrul ăsta.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la DC News TV

Moderator: Bogdan Chirieac



Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne





Moderator Bogdan Chirieac:

Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a spus că pentru frontiera terestră mai este încă un drum lung de parcurs. Ce înseamnă drum lung de parcurs?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Lung înseamnă sub aspectul intensității, în primul rând, din punctul meu de vedere. Și drumul parcurs din august și până astăzi a fost lung, din punctul meu de vedere, chiar foarte lung.



Moderator Bogdan Chirieac:

Haideți să vă întreb altfel. Ar trebui ca românii să aștepte în 2024 să aderăm și cu frontiera terestră la Schengen?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Eu nu mă hazardez să avansez o dată, nu mă hazardez să avansez un rezultat nici pentru rezultatul ăsta realizat în urmă cu câteva zile. Niciodată, din august și până astăzi, nu o să găsiți o declarație în care eu spun atunci se va întâmpla sau în altă dată, sau se va întâmpla sigur și mai departe. Pentru că nu e genul de dosar care ține strict de ce poți tu să faci sau chiar mai mult, de ce poți să faci în colaborare cu una dintre țări? Poate dacă ar fi așa, aș putea să mă hazardez, să dau un pronostic, dar este un dosar care ține de extrem de mulți factori care nu sunt în puterea ta. Înțelegeți? Adică ține de faptul că fiecare țară are propriile interese pe care le va evalua foarte serios, ține de un context migrator care poate evolua, ține, din păcate, și de contexte de securitate.

Vedem ce se întâmplă în regiune, ce se întâmplă într-o regiune puțin mai îndepărtat, totuși, aproape în Orient. Vedem provocările pe terorism care apar.



Moderator Bogdan Chirieac:

Deci ca să înțeleg…



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Ține de foarte multe lucruri, ține de contexte interne din fiecare stat membru și de un context regional. Și atunci, este hazardat pentru un ministru, oricare ar fi el român sau austriac, să spună…Si, hai să ne mai gândim doar la Austria, pentru că lumea vede restul Europei, în problema asta Schengen, ca un bloc compact. Bun, noi știm din interior și alte lucruri. Deci, situația nu este atât de stabilă precum o credem noi în Europa, din punct de vedere al migrației.



Moderator Bogdan Chirieac:

Dacă nu intram în Air Schengen acum, se putea întâmpla ca și alte state europene să se alăture Austriei?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Se putea întâmpla. Nu înseamnă că era sigur sau, dar cred că se putea întâmpla. Pentru că provocările astea pe migrație se accelerează și atunci nu ai de unde să știi până în ce punct un stat, un ministru, poate să țină linia sau nu, pentru că poate să aibă presiuni din interior.

Hai să facem un exercițiu de imaginație, domnul Chirieac. Hai să ne imaginăm România peste 4 ani, 2028, da, va fi an cu alegeri în 2028. Eu sunt absolut sigur că până atunci demult vom fi intrat și cu frontiera terestră. Să nu se înțeleagă că dau orizontul ăsta de timp, dar hai să ne punem problema, că atunci noi vom fi chemați să ne exprimăm un vot, da sau nu, pentru intrarea unui alt stat în Spațiul Schengen. Luați orice stat din regiune Balcanii de Vest, să spunem Moldova, Ucraina și o să fim chemați să spunem, da sau nu? Stat care îndeplinește criteriile tehnice și mai departe. Vă asigur că va fi o dezbatere responsabilă în România, din perspectiva intereselor noastre securitare, în funcție de presiunile migratorii, în funcție de ce se întâmplă pe frontiere, în funcție de ce riscuri ne asumăm așa mai departe și în funcție de asta, România să-și exprime un vot cu da sau nu. Nu va fi un vot automat.

Revenind acum în prezent, gândiți-vă că în fiecare astfel de stat membru se fac astfel de discuții. Sunt astfel de analize și se mai face o eroare, după părerea mea, când se judecă acest dosar. Se uită de unde se pleacă și respectiv de la tratat, mai exact de la articolul 4, alineatul 2 din Protocolul de acces la tratatul european pe care îl avem noi pentru aderarea la Uniunea Europeană, tratatul României cu Uniunea Europeană.

Acolo sunt două etaje de structurarea a dosarului Schengen. Este, dacă vreți, un plan administrativ-tehnic și un plan politic. Planul administrativ-tehnic înseamnă îndeplinirea criteriilor tehnice. Planul politic înseamnă decizia propriu-zisă. Ori tratatul ce spune? Că decizia se ia de statele membre, după ce se verifică dacă sunt îndeplinite condițiile tehnice. Nu spune automat! Nu spune în consecință! Nu creează un mecanism automat între criteriul tehnic și decizia politică, ci spune așa: verifici criteriile tehnice și, dacă sunt îndeplinite, îți pui problema unei decizii politice, care poate să fie da sau nu.

Deci, tratatul a rezervat, fiecărui stat membru suveran din cadrul Uniunii Europene, puterea, dreptul dacă vreți, să-și evalueze poziția și să spună da sau nu, din punct de vedere politic.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la DC News TV
Moderator: Bogdan Chirieac



Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne



Moderator Bogdan Chirieac:
Spuneți-ne despre Schengen. Ce înseamnă Air – Schengen, Sea – Schengen? Ce s-a întâmplat, e de rău, e de bine?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:
Până acum sunt mai multe fațete ale acestui subiect. Pentru mine, cel mai important lucru, e o viziune personală, e faptul că noi am dobândit un alt statut. Suntem statut de țară membră Schengen.



Moderator Bogdan Chirieac:
Deci stați puțin, că asta e important. România acum are statut de țară membră Schengen?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:
Da. Votăm în problemele Schengen, ne spunem părerea acolo, avem ștampila Schengen, trebuie să schimbăm toate ștampilele la frontieră, vor fi un anumit tip de ștampile, avem ștampilele Schengen. O să spuneți că nu înseamnă nimic.



Moderator Bogdan Chirieac:
Ba da, înseamnă foarte mult.



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Înseamnă, pentru că din acest statut nu te mai poate scoate nimeni decât dacă vrei tu. Dacă îți faci treaba și performezi, nimeni nu mai poate în acest moment să spună: nu mai ești membru în Schengen, ceea ce e important, e important ca profil de țară, e important că s-a marcat un pas înainte.

Deci a fost o acțiune concertată a mai multor instituții din acest stat, a mai multor actori politici și administrativi relevanți, care împreună, armonizat, și-au stabilit un obiectiv și l-au atins. Acest lucru, într-un context atât de complicat, pe care-l putem discuta, cred că e important să discutăm, în sine reprezintă un plus, în sine reprezintă un câștig. Deci simplul fapt că am trecut de la un statut la altul, cred că din punct de vedere politic, acest lucru este cel mai relevant. Cum din punct de vedere practic, eu sunt de acord, nu este un triumf senzațional, nici nu am luat lucrurile în acest fel, nici nu doresc să le prezint în acest fel, nu am văzut acest dosar decât ca pe o sarcină de serviciu, așa o văd și acum, în continuare, pentru că ea continuă. Nu doresc să o instrumentalizez politic în niciun fel, nici în plan personal, nici în plan, eu știu, instituțional, ci pur și simplu, ceea ce îmi doresc în acest moment, dincolo de continuarea cu succes a operațiunii, ceea ce îmi doresc este să înțelegem corect și deplin acest subiect.



Moderator Bogdan Chirieac:
Asta încercăm să facem acum.



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:
Pentru că el nu a fost înțeles decât, nu știu, parțial să spun așa, că tot vorbim de un Schengen parțial.



Moderator Bogdan Chirieac:
Spuneți-mi cum de și-a modificat Austria punctul de vedere?



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:
Au fost mai multe fronturi pe care s-a lucrat. O iau în ordine ierarhică, spunând de la bun început că fiecare acțiune, pe fiecare front, a avut importanța ei. Pentru că nu se poate reuși doar printr-o singură acțiune de tip, eu știu, individual sau de tip comando diplomatic, între ghilimele, și a fost un front concertat, a fost președintele pe linia sa, primul ministru pe linia sa, ministrul de Externe pe linia sa, ministrul de Interne pe linia sa și fiecare în dreptul lui a făcut ce era de făcut, comunicând exact când a trebuit, armonizându-ne acțiunile și intensificându-le în ultima perioadă. Pot să spun că în ultimele zile, dinainte de Crăciun, a fost o pauză de Crăciun, de ziua de Crăciun și o zi după, și în Ajun de Crăciun am lucrat, a fost pauza de Crăciun, ziua de după, după care s-a reluat imediat până cu o zi înainte de Anul Nou, aceste comunicări au fost zilnic, uneori de la oră la oră, între președinte, premier, cei 2 miniștri, de Interne și Externe. S-a lucrat în foc continuu și fiecare a știut ce face celălalt, nimic nu s-a făcut la întâmplare, nici măcar un telefon poate nu s-a dat fără a se verifica dacă nu s-a mai dat de altcineva, dacă trebuie acolo sau în altă parte, dacă trebuie în acel moment sau puțin mai târziu. Și așa s-a reușit, dacă vreți. Acum, e adevărat că nu a fost o schimbare de la o zi la alta.



Moderator Bogdan Chirieac:
Să știți că o parte a presei internaționale, de pildă RFI, dădea ca sigur faptul că nu s-a întâmplat nimic și că nu se va schimba nimic. Erau și oameni politici din România, de la Bruxelles, europarlamentari, care spuneau același lucru.



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:
Eu cred că în lunile următoare românii vor vedea până la urmă dacă s-a schimbat sau nu ceva, atunci când vor călători pe calea aerului, în principal, mai rar probabil pe cale maritimă.



Moderator Bogdan Chirieac:
Dar totuși Austria a anunțat că și-a dat acordul în ultima zi a anului trecut…



Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:
Da, dar nu s-a dat de la o zi la alta. Adică aceste semne au existat, comunicările au existat. Primele semne le-am avut, dacă vreți, eu personal, pe frontul meu, poate alții le-au avut mai devreme, nu știu, dar eu, pe frontul meu, să spun așa, pe linia mea de lucru, ca să mă exprim mai pacifist, încă din octombrie am avut semnale că putem disloca poziția. Adică putem convinge, pentru că Austria, o spun încă o dată, nu e o țară care să fie presată, e o țară care poate fi convinsă cu argumente. Și am avut primele semnale că aceste argumente încep să producă, hai să spunem, reflecții. Ce ar fi dacă? Ce s-ar întâmpla dacă? Care ar fi impactul pe noi? Pentru că, la urma urmei, fiecare țară își face propriile socoteli când ia o astfel de decizie.
Și eu cred că nu peste mult timp va veni ziua în care România o să-și facă și ea propriile socoteli când, în calitate de membru deplin al Schengen-ului, cu toate frontierele în Schengen, își va pune problema să ia o decizie politică, dacă să voteze pentru sau contra intrării unui nou membru în clubul Schengen. Și atunci vom analiza din perspectiva interesului nostru de securitate internă, nu numai din perspectiva intereselor europene.

Emisiunea „Ediție Specială”, difuzată de postul de televiziune Antena 3 CNN
Moderator: Radu Tudor

Invitați în platou:
Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne
Luminița Obobescu, ministrul Afacerilor Externe



Radu Tudor:

Haideți să lămurim această chestiune cu migranții. Ce anume prevede exact acest mecanism? Vom primi înapoi acei migranți care au trecut ilegal prin România și au ajuns în alte state Schengen?



Cătălin Predoiu:

Migranții sunt la mine, vizele sunt la doamna. Nu am cedat, România nu a cedat nimic, nu și-a asumat nici o obligație în plus, sub aspectul protecției frontierelor și a combaterii migrației ilegale. O sa îmi argumentez afirmația.



Radu Tudor:

Vin mii de sirieni și de afgani din România, domnule Predoiu.



Cătălin Predoiu:

În documentul politic și în cel juridic se vorbește de întărirea controalelor la frontieră, deci nu cedăm nimic, pentru că noi facem controale la frontieră și vrem să ne întărim și e în interesul cetățenilor noștri. De investiții pe care Comisia Europeană să le facă în echiparea trupelor noastre de frontieră, Poliției de Frontieră, drone, scanere, radare și așa mai departe, deci nu cedăm, ci primim. Sprijin al ofițerilor Frontex, nu e nimic rău în asta. Și noi trimitem ofițeri Frontex în străinătate, anul sunt vreo 2600 plecați.



Radu Tudor:

Ziceți cu migranții, că acolo e tema.



Cătălin Predoiu:

La migranți este vorba de Regulamentul Dublin, adică acel regulament care organizează la nivelul tuturor statelor membre, modul în care sunt procesate migrațiile subsecvente sau secundare, mișcările secundare. Ce înseamnă mișcare secundară? Dau un exemplu foarte simplu, un cetățean al unui stat x, non membru Schengen accesează ilegal România, merge mai departe sau este înregistrat aici, în România, ca tentativă de accesare ilegală, este capturat în Austria, este returnat, potrivit acestui acord. Deci, nu orice fel de migrant. Și viceversa.



Radu Tudor:

Să explicăm simplu. Doar cei care au trecut prin România și care ajung în alte state europene Schengen ne sunt nouă returnați. Adică nu zecile de mii care vin pe la Lampedusa vor veni în România.



Cătălin Predoiu:

E un regulament pe care noi îl aplicăm deja și în asigurarea acestui regulament, de exemplu, anul acesta, 2022-2023, s-au returnat 150 de cetățeni, care au trecut deja prin România. Trecuseră deja prin România, e vorba de acei cetățeni pentru care ai responsabilitatea faptului că i-ai scăpat mai departe. Sau intră în România, procesează și primește o cerere de azil răspuns favorabil, dobândește azil în România, mai departe pleacă și este subiectul unei alte cereri de azil formulate în Austria, fără să declare faptul că are azil deja în România. Dacă acest lucru se descoperă ulterior, el este returnat în România, pentru că acolo a dobândit protecție internațională, iar sistemul ăsta funcționează reciproc. Și Germania funcționează și cu Franța, fuzionează cu toată lumea. Noi nimic în plus nu ne-am asumat prin aceste obligații.



Radu Tudor:

Știți că s-a speculat, se speculează chestiunea cu migranți, că odată intrați în Schengen și cu negocierile astea dure, noi a trebuit să facem niște compromisuri.



Cătălin Predoiu:

Atenție, Croația când a intrat în Schengen, anul trecut, cu toate frontierele, s-a văzut țintă, dacă vreți, a unui flux migratoriu crescut substanțial și s-a confruntat cu acest lucru, într-adevăr. Dacă vreți, este un dezavantaj care vine la pachet. De ce? Pentru că odată penetrată frontiera unei țări membră în spațiul Schengen, mai departe poate să plece mai ușor către alte frontiere, că nu mai există controalele interne. Și atunci, evident că orice țară care devine membră a spațiului Schengen, în primă fază devine o potențială țintă. Nu e cazul nostru, pentru că noi încă nu ridicăm controale la frontiera terestră, dar așa a fost cazul cu Croația și atunci s-au combinat aceste informații. Pe de altă parte, principala rută migratorie către Europa nu sunt Balcanii, ci Mediterana centrală, Mediterana de est.



Radu Tudor:

Știm datele acestea și am dat și hărțile Frontex și datele oficiale ale Comisiei.



Cătălin Predoiu:

Deci nu depinde decât de noi, domnule Radu Tudor, să ne protejăm frontiera.

Emisiunea „Ediție Specială”, difuzată de postul de televiziune Antena 3 CNN

Moderator: Radu Tudor

Invitați în platou:

Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne

Luminița Obobescu, ministrul Afacerilor Externe

Radu Tudor:

Ce înseamnă această schimbare sezonieră a programului IATA? Adică?

Cătălin Predoiu:

Este vorba de faptul că de 2 ori pe an, în lunile martie și octombrie, companiile aeriene își reorganizează programul, rutele, orarul de zbor, în strânsă legătură cu aeroporturile din toată lumea și atunci numai în aceste două momente, martie-octombrie, s-ar fi putut face această acordare, această trecere la un nou regim, dacă vreți, al călătoriilor cetățenilor români, în ceea ce privește mijlocul de transport aerian. În plus, sunt și câteva luni de pregătire, dacă vreți, a unor măsuri tehnice care mai trebuie luate pentru a organiza efectiv punerea în aplicare a deciziei.

Emisiunea „Ediție Specială”, difuzată de postul de televiziune Antena 3 CNN
Moderator: Radu Tudor

Invitați în platou:
Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne
Luminița Obobescu, ministrul Afacerilor Externe



Radu Tudor:

Haideți să vedem această decizie despre care spuneți, doamna ministru. Astăzi a apărut pe site-ul Comisiei Europene, decizia aceasta, în privința României și a Bulgariei. Ca să nu mai existe niciun fel de îndoială, e un document scris, îl vedem chiar acum, o să-l citim și o să-i rugăm pe invitații noștri să îl explice și apoi trecem la detalierea lui. Luminița Odobescu, Cătălin Predoiu, documentul publicat astăzi pe site-ul, iată, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Din motive tehnice, operaționale, este oportun să se elimine mai întâi controalele la frontierele aeriene și maritime interne cât mai curând posibil în 2024. Aceste controale ar trebui eliminate la prima dată posibilă care corespunde schimbării sezoniere a programului IATA.

Ce înseamnă lucrul acesta, domnule Predoiu?



Cătălin Predoiu:

În primul rând, aș pleca și eu de la întrebarea dumneavoastră. Fără îndoială, suntem stat membru Schengen în virtutea și în temeiul acestei decizii a Consiliului.



Radu Tudor:

Pentru asta ați luptat luni de zile?



Cătălin Predoiu:

… și cred că acesta este principalul avantaj, faptul că am dobândit statutul de stat membru Schengen, membru al clubului, dacă vreți, ceea ce face mai ușoară munca în continuare pentru punctul rămas în discuție, ceea ce profilează mai bine România în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce consolidează influența noastră la nivelul consiliilor în care lucrăm, fiecare pe zona lui de competență.



Radu Tudor:

Consiliul Afaceri Externe, Consiliul Justiție și Afaceri Interne.



Cătălin Predoiu:

Consiliul JAI, secțiunea Afaceri Interne, ceea ce ne pune în poziția să ne apărăm mai bine interesele de țară, nu numai în dosarul Schengen, ci și în alte dosare. Deci este o victorie a României, o victorie politică, în primul rând, dincolo de avantajele și efectele tehnice, care simplu tradus înseamnă ridicarea controalelor la frontiera aeriană și frontiera navală și transformarea călătoriilor aeriene, respectiv navale în interiorul statelor membre Schengen, ca și o călătorie în interiorul țării. Dincolo de aceste avantaje tehnice și poziționarea pentru continuarea dosarului mai departe, înseamnă o subliniere politică foarte importantă în rândul statelor membre.

Moderator: Bogdan Chirieac

Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne



Moderator Bogdan Chirieac:

În studioul nostru, așa cum v-am anunțat, ministrul de Interne, domnul Cătălin Predoiu. Bună ziua, domnule ministru!

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Bună ziua. Mulțumesc pentru invitație și la mulți ani! La mulți ani dumneavoastră, telespectatorilor dumneavoastră.

Moderator Bogdan Chirieac:

Telespectatorilor și tuturor celor care ne urmăresc în această emisiune. Subiectul este evident – intrarea României în Schengen. Începând cu 1 ianuarie, se va produce efectiv, înțeleg la 31 martie, din motive tehnice cum își aranjează fluxurile pe aeroporturile europene…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Air și Sea.

Moderator Bogdan Chirieac:

Air și Sea. Și naval, e bine. Și vreau să vă întreb ce înseamnă naval Schengen, Air înțelegem mai ușor. Dar haideți să luăm și să discutăm, poate pentru prima dată în detaliu, care a fost povestea Air Schengen și ce înseamnă asta. E o victorie, e o înfrângere, ce este?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Până atunci, dacă îmi permiteți, aș vrea să continui și eu cu urările de an nou bun nu numai pentru telespectatorii dumneavoastră, ci și pentru toți angajații Ministerului Afacerilor Interne și, în general, pentru toți românii. Aș vrea, de asemenea, să-mi execut o datorie firească și să mulțumesc tuturor cadrelor Ministerului Afacerilor Interne care în aceste zile de sărbătoare, de Crăciun și până după Anul Nou, au acționat în regim non-stop. Fie că a fost vorba de polițiști, polițiști de frontieră, pompieri-salvatori, jandarmi, dar și cadre din aparatul administrativ și care au permis desfășurarea acestor sărbători în liniște, pace și fără incidente deosebite.

Sigur că au mai fost situații izolate unde apar astfel de incidente, dar în ansamblu pot să spun că au trecut aceste sărbători cu bine și cred că românii trebuie să știe acest lucru. Au fost în medie angrenate cam 24.500 de cadre zilnic, în regim non-stop, zi și noapte, inclusiv în zilele de sărbătoare și au avut, să spun așa, “parte”, dacă nu greșesc, de 23.159 de intervenții. Deci provocări au…

Moderator Bogdan Chirieac:

Și cea mai spectaculoasă Ferma Dacilor.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Aia a fost un pic înainte, dar asta nu exclude ceea ce spun eu acum. Per ansamblu, aceste cadre au acționat cum trebuie și chiar și acolo după ce s-a produs incendiul, au venit foarte prompt. Sunt alte probleme înainte de producerea incendiului și în timpul producerii pe care la ora aceasta Justiția le investighează. Aș mai vrea să dau câteva cifre, dacă îmi permiteți, tot din această perioadă, pentru că sunt relevante, le-am găsit eu, față de perioada similară a anului trecut.

Este îmbucurător că a scăzut numărul infracțiunilor cu violență cu 10 %, deci e important, spune ceva și despre conduita oamenilor. A fost redus numărul de accidente rutiere grave cu 42 % și a numărului persoanelor decedate cu 35 %, deci față de exact aceeași perioadă a anului trecut. Deci, cred eu, că măsurile care s-au luat între timp, dar și o altă abordare, poate a cetățenilor, a participării la trafic, a contribuit la această scădere. Repet, 42 %, o cifră importantă cu care a scăzut numărul accidentelor grave în această perioadă.

Provocări au fost inclusiv la trecerea frontierei, a crescut numărul de persoane cu 20 %, care au trecut frontiera într-un sens sau în altul, în această perioadă. Au fost între 85.000 și 180.000 de cetățeni, care zilnic, în aceste zile, au traversat frontiera, ceea ce a însemnat, sigur, și asta o provocare în sine.

Deci, pentru toate aceste rezultate, aș vrea să mulțumesc colegilor, cadrelor din structurile de forță ale Ministerului Afacerilor Interne și să invit cetățenii să reflecteze la acest efort, pentru că dincolo de neajunsuri pe care noi le avem și sunt conștient de ele, și sunt conștienți și colegii mei de ele, totuși, per ansamblu, e un efort pe care acest aparat îl face ca România să rămână o țară sigură într-un context pe care îl vedem toți.

Moderator Bogdan Chirieac:

Până și eu sunt de acord cu asta, subliniind, însă, că nu există pădure fără uscături și la dumneavoastră sunt cam multe uscături, dar, mă rog, e adevărat ce ați spus.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

E adevărat. Noi conștientizăm și încercăm să schimbăm.

Moderator Bogdan Chirieac:

Mai ales că ați avut inițiativa aceea, poate apucăm să discutăm, deși subiectul important astăzi este Schengen, cu reforma aparatului, aceea pe care ați început-o în județul Constanța. Important lucrul acesta!

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da, continuăm și acolo!

Moderator Bogdan Chirieac:

Spuneți-ne despre Schengen. Ce înseamnă Air – Schengen, Sea – Schengen? Ce s-a întâmplat, e de rău, e de bine?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Până acum sunt mai multe fațete ale acestui subiect. Pentru mine, cel mai important lucru, e o viziune personală, e faptul că noi am dobândit un alt statut. Suntem statut de țară membră Schengen.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci stați puțin, că asta e important. România acum are statut de țară membră Schengen?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da. Votăm în problemele Schengen, ne spunem părerea acolo, avem ștampila Schengen, trebuie să schimbăm toate ștampilele la frontieră, vor fi un anumit tip de ștampile, avem ștampilele Schengen. O să spuneți că nu înseamnă nimic.

Moderator Bogdan Chirieac:

Ba da, înseamnă foarte mult.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Înseamnă, pentru că din acest statut nu te mai poate scoate nimeni decât dacă vrei tu. Dacă îți faci treaba și performezi, nimeni nu mai poate în acest moment să spună: nu mai ești membru în Schengen, ceea ce e important, e important ca profil de țară, e important că s-a marcat un pas înainte.

Deci a fost o acțiune concertată a mai multor instituții din acest stat, a mai multor actori politici și administrativi relevanți, care împreună, armonizat, și-au stabilit un obiectiv și l-au atins. Acest lucru, într-un context atât de complicat, pe care-l putem discuta, cred că e important să discutăm, în sine reprezintă un plus, în sine reprezintă un câștig. Deci simplul fapt că am trecut de la un statut la altul, cred că din punct de vedere politic, acest lucru este cel mai relevant. Cum din punct de vedere practic, eu sunt de acord, nu este un triumf senzațional, nici nu am luat lucrurile în acest fel, nici nu doresc să le prezint în acest fel, nu am văzut acest dosar decât ca pe o sarcină de serviciu, așa o văd și acum, în continuare, pentru că ea continuă. Nu doresc să o instrumentalizez politic în niciun fel, nici în plan personal, nici în plan, eu știu, instituțional, ci pur și simplu, ceea ce îmi doresc în acest moment, dincolo de continuarea cu succes a operațiunii, ceea ce îmi doresc este să înțelegem corect și deplin acest subiect.

Moderator Bogdan Chirieac:

Asta încercăm să facem acum.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Pentru că el nu a fost înțeles decât, nu știu, parțial să spun așa, că tot vorbim de un Schengen parțial.

Moderator Bogdan Chirieac:

Spuneți-mi cum de și-a modificat Austria punctul de vedere?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Au fost mai multe fronturi pe care s-a lucrat. O iau în ordine ierarhică, spunând de la bun început că fiecare acțiune, pe fiecare front, a avut importanța ei. Pentru că nu se poate reuși doar printr-o singură acțiune de tip, eu știu, individual sau de tip comando diplomatic, între ghilimele, și a fost un front concertat, a fost președintele pe linia sa, primul ministru pe linia sa, ministrul de Externe pe linia sa, ministrul de Interne pe linia sa și fiecare în dreptul lui a făcut ce era de făcut, comunicând exact când a trebuit, armonizându-ne acțiunile și intensificându-le în ultima perioadă. Pot să spun că în ultimele zile, dinainte de Crăciun, a fost o pauză de Crăciun, de ziua de Crăciun și o zi după, și în Ajun de Crăciun am lucrat, a fost pauza de Crăciun, ziua de după, după care s-a reluat imediat până cu o zi înainte de Anul Nou, aceste comunicări au fost zilnic, uneori de la oră la oră, între președinte, premier, cei 2 miniștri, de Interne și Externe. S-a lucrat în foc continuu și fiecare a știut ce face celălalt, nimic nu s-a făcut la întâmplare, nici măcar un telefon poate nu s-a dat fără a se verifica dacă nu s-a mai dat de altcineva, dacă trebuie acolo sau în altă parte, dacă trebuie în acel moment sau puțin mai târziu. Și așa s-a reușit, dacă vreți. Acum, e adevărat că nu a fost o schimbare de la o zi la alta.

Moderator Bogdan Chirieac:

Să știți că o parte a presei internaționale, de pildă RFI, dădea ca sigur faptul că nu s-a întâmplat nimic și că nu se va schimba nimic. Erau și oameni politici din România, de la Bruxelles, europarlamentari, care spuneau același lucru.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Eu cred că în lunile următoare românii vor vedea până la urmă dacă s-a schimbat sau nu ceva, atunci când vor călători pe calea aerului, în principal, mai rar probabil pe cale maritimă.

Moderator Bogdan Chirieac:

Dar totuși Austria a anunțat că și-a dat acordul în ultima zi a anului trecut…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da, dar nu s-a dat de la o zi la alta. Adică aceste semne au existat, comunicările au existat. Primele semne le-am avut, dacă vreți, eu personal, pe frontul meu, poate alții le-au avut mai devreme, nu știu, dar eu, pe frontul meu, să spun așa, pe linia mea de lucru, ca să mă exprim mai pacifist, încă din octombrie am avut semnale că putem disloca poziția. Adică putem convinge, pentru că Austria, o spun încă o dată, nu e o țară care să fie presată, e o țară care poate fi convinsă cu argumente. Și am avut primele semnale că aceste argumente încep să producă, hai să spunem, reflecții. Ce ar fi dacă? Ce s-ar întâmpla dacă? Care ar fi impactul pe noi? Pentru că, la urma urmei, fiecare țară își face propriile socoteli când ia o astfel de decizie.

Și eu cred că nu peste mult timp va veni ziua în care România o să-și facă și ea propriile socoteli când, în calitate de membru deplin al Schengen-ului, cu toate frontierele în Schengen, își va pune problema să ia o decizie politică, dacă să voteze pentru sau contra intrării unui nou membru în clubul Schengen. Și atunci vom analiza din perspectiva interesului nostru de securitate internă, nu numai din perspectiva intereselor europene.

Moderator Bogdan Chirieac:

Pe linia dumneavoastră de lucru, spuneți-mi ce ați negociat, cum i-ați convins că totuși a trebuit să aduceți argumente pentru Air Schengen și Sea Schengen, frontierele aeriene și frontierele navale?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Dacă vreți, primul declic, a folosit cineva termenul ăsta, nu-mi aparține, nu mai știu cine l-a introdus în joc, în discuție, primul declic a fost să schimbăm modul de discutare. Adică prima propunere pe care am făcut-o, acceptată de partea austriacă în august a fost să ne concentrăm pe ceea ce ne poate conduce la un rezultat și nu pe cine împiedică. Nu pe faptul că da, eu îndeplinesc criteriile tehnice și, în mod normal, moral, legitim ar fi să intru în Schengen. Austria refuză. Ea motivează cu probleme de migrație, probleme de cadru legislativ european și suntem într-un cerc din care nu mai ieșim.

Și am propus părții austriece să evaluăm ce obiecții are la modul concret. Și făcând acest lucru, primul lucru pe care l-am dat deoparte a fost faptul că România mai are probleme cu migrația ilegală.

Și ăsta este meritul colegilor care au lucrat și lucrează în teren. Faptul că fac o protecție bună frontierei și că cifrele pe migrație ilegală în România au scăzut foarte mult față de anul precedent.

Sigur, este și rezultatul conjuncturii, că principalul flux migratoriu nu trece prin România. Nu trece nici măcar prin Balcani, dacă vreți. Principalul flux migratoriu către Europa este Mediterana Centrală. Deci, de acolo pleacă principalul flux. Din Sahel, Subsahara, nordul Africii, Mediterana și frontiera de sud – Franța, Italia, în principal. Ăsta e principalul flux. Și asta face ca presiunea pe noi să fie mai mică, dar asta nu scade cu nimic meritele noastre.

Deci, primul lucru pe care l-am lămurit cu partea austriacă, repet, pe linia mea de lucru, a fost că nu mai avem o problemă de migrațiune. Am spus, vă rog, nu mai vorbiți de faptul că România are probleme de migrație ilegală. Și, cu cifre în față, pe un dialog constructiv, s-a acceptat acest lucru.

Al doilea lucru pe care, să spunem, l-am reușit chiar din prima ședință, care, din păcate, n-a avut efect și o să vă explic de ce, a fost să invit partea austriacă să nu mai repete întruna poziția Austriei, de respingere a extinderii spațiului Schengen. Pentru că le-am spus: este inutil, cunoaștem poziția dumneavoastră, irită opinia publică din România, irită opinia publică din Austria, pentru că parte din opinia publică din Austria era în favoarea intrării României…

Moderator Bogdan Chirieac:

Presa din Austria a fost permanent în favoarea României.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Nu vă aduce nimic în plus, ne canalizează pe o linie de discuție care e moartă, nu poate să aducă niciun rezultat. Hai să lăsăm puțin asta deoparte, hai să ne concentrăm pe cooperare polițienească foarte bună, pe programul pilot pe care îl avem sub coordonarea Comisiei Europene de combatere a migrației ilegale și a traficului de persoane, pe toate lucrurile bune pe care le facem împreună.

Hai să ne concentrăm pe interesele economice pe care le avem și să realizăm că sprijinim interesele economice comune ale celor două țări, că este și în interesul nostru să avem investiții în România dacă noi rezolvăm această problemă, creem un alt tip de relație între cele două țări, o altă atmosferă și așa mai departe, investitorii se simt altfel, și ai dumneavoastră aici și ai noștri, care poate vin să investească aici, că sunt și din aceștia, să știți.

Români, sunt foarte mulți români care muncesc în Austria. Am discutat cu reprezentanți ai unor astfel de comunități și care spun: Da, domnule, noi resimțim această tensiune. Nu ne simțim nici noi bine în toată această conjunctură. Rezolvați cumva lucrurile!

Și partea austriacă, domnul ministru Karner căruia îi mulțumesc pentru acest dialog și care a avut un rol foarte mare în aceste discuții, a spus: În regulă, în regulă. De ce spun că n-a avut efect imediat? Pentru că după aceea a urmat o conferință de presă, la prima întâlnire, și, într-adevăr, a ocolit această declarație, nu a mai început cu această declarație. Ne-am ținut de program, am vorbit de ce ne leagă, ce poate să aducă o construcție între noi, dar, cum era și firesc, la un moment dat, spre finalul conferinței, un jurnalist austriac a insistat pe această întrebare: Dar totuși, totuși, totuși… Sigur că, presat de întrebare, ministrul a spus: Da, poziția a rămas aceeași.

Sigur că toată presa s-a concentrat pe această afirmație și s-a creat cumva percepția că noi am fost acolo să cerem Austriei să-și schimbe poziția, iar Austria a refuzat. Ori, nu a fost așa! Vizita din august a avut cu totul și cu totul alt obiectiv, obiectiv care a fost atins, de care ne-am ținut împreună, și eu și Karner mai departe, că lucrăm împreună pentru un rezultat și să instalăm un alt tip de comunicare între noi.

Deci, percepția a fost cumva diferită față de ce s-a întâmplat în interior. Dar asta nu ne-a descurajat și am continuat și am avut mai multe discuții pe aceste linii, despre care v-am povestit.

Sigur că în paralel am dezvoltat și alte discuții, la nivelul Comisiei, la nivelul președinției și mai ales m-am asigurat să păstrăm sprijinul pe care îl avem din partea celorlalte state membre, care spuneau alături de noi, da, România trebuie să intre în Schengen. Sigur și Bulgaria, pentru că suntem împreună.

Moderator Bogdan Chirieac:

Olanda a renunțat la opoziția față de România.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Olanda a renunțat la problemele cu România, adică a renunțat, n-a mai avut probleme cu România începând de anul trecut, din decembrie, odată cu ridicarea MCV.

Moderator Bogdan Chirieac:

Da, și anul acesta a renunțat și la Bulgaria, în iarnă.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Anul acesta, după ce bulgarii și-au rezolvat problemele lor pe zona de justiție, aveau niște legi de modificat acolo, s-a schimbat și poziția Olandei, dar mai sunt multe alte state care puteau, sunt statele în general de graniță care au probleme cu migranții, au probleme cu traficul de ființe umane, cu toate aceste provocări, care sunt extrem de fierbinți în acest moment.

Am avut, spre exemplu, recent o bilaterală cu un stat de frontieră din nordul Europei, în care, sigur, m-am asigurat că menține sprijinul pentru România în dosarul Schengen, dar imediat a trecut interlocutorul meu la problemele care îl ardeau pe dânsul, respectiv pe dânsa, că e o doamnă ministru, respectiv potențialul de risc la granița de nord a României cu privire la traficul de arme din Ucraina, traficul de ființe umane, rakeți, droguri și așa mai departe.

Moderator Bogdan Chirieac:

Și există aceste situații de risc?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

I-am prezentat cifrele, i-am demonstrat cu cifre, cu statistici, inclusiv oficiale, inclusiv Frontex, că ne facem bine treaba acolo și că nu există un fenomen sistemic. Știm cu toții, se mai face trafic de țigări, se mai trec lucruri în neregulă, ne străduim să corectăm, dar nu e vorba de un trafic, de arme nici atât nu e problema, controlăm foarte bine în momentul ăsta situația. Apoi a pus problema instrumentalizării migrației din Belarus și Rusia către țările Europei. Avem o problemă în nord acolo, sunt două state care se confruntă, state europene, cu acest lucru, migranți care sunt direcționați tacit către cele 2 frontiere. Se cheamă, acest fenomen, instrumentalizarea migrației. Ori, pentru a rezista acestui fenomen, noi trebuie în Uniunea Europeană să schimbăm niște reguli, privind solidaritatea în astfel de situații de criză, care să deroge de la dreptul comun, cadrele normale, intru în detalii tehnice. Deci ce vreau să spun cu asta este că fiecare țară are ceva probleme cu migrația, deci își pune problema serios, contextul este foarte dificil și că momentul pe care noi l-am reușit este foarte important. Anul viitor ar fi fost mult, mult, mult mai greu să intrăm chiar și cu o frontieră, darămite cu două sau cu trei nu mai vorbesc.

Moderator Bogdan Chirieac:

Ce înseamnă Sea – Schengen, frontiera navală?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Înseamnă ce înseamnă și aer, și anume că o călătorie pe mare, din România într-unul din statele membre ale Uniunii Europene și spațiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul țării, de la un port la altul național.

Moderator Bogdan Chirieac:

Asta înseamnă că mărfurile din Constanța trec fără opreliște până la Marsilia?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Se simplifică aceste controale. Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale și așa mai departe. Dar e un avantaj pentru că într-adevăr portul Constanța, cum a subliniat și primul ministru, devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba și de contextul cu războiul din Ucraina și așa mai departe.

Însă continuăm, să termin întrebarea cum s-a ajuns la această schimbare. S-a ajuns treptat, cu un lucru construit pe fiecare din aceste linii de muncă, Interne-Externe, premier, președinte, am luat-o invers de data asta. Un moment important a fost într-adevăr la Brdo, se cheamă localitate de lângă Ljubljana, din Slovenia, unde am avut două bilaterale, una cu ministrul bulgar și una cu ministrul Karner, cu ministrul Kalin Stoianov din Bulgaria și ministrul Gerhard Karner din Austria și apoi am avut o trilaterală, în care, din nou, Austria și-a explicat poziția și pentru prima dată oficială, a spus da, suntem deschiși pentru ceea ce se cheamă Air-Schengen.

Nota bene: noi niciodată n-am renunțat la a discuta toate cele trei frontiere, dar ne-am adaptat la situația din teren. Și acolo a fost, într-adevăr, un moment destul de tensionat care a fost depășit la un moment dat și noi am propus imediat și introducerea în discuție și a frontierei maritime. Nu s-a dat un răspuns pe loc, dar s-a declarat că e deschisă, partea austriacă, pentru a discuta acest subiect, sub rezerva unor verificări tehnice.

Însă, trebuie să spun că ăsta e adevărul istoric până la urmă, ministrul Karner a fost foarte ferm atunci, a spus: nu, nu am mandat și în acest an nu vom avea mandat pentru frontiera terestră. Era categoric că nu se poate atinge acest obiectiv acum, dar noi am pus problema unei garanții de a discuta în 2024 și de a evalua serios această situație.

Moderator Bogdan Chirieac:

Intrarea cu frontiera terestră.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Ori, toate aceste lucruri s-au transpus într-un acord politic. Ulterior, după Slovenia, s-a negociat, s-a discutat în continuare, în formatele pe care vi le-am spus, care la un moment dat s-au reunit în ultimele zile, toate aceste planuri s-au compactat și comunicațiile au fost foarte intense în ultimele zile și s-au transpus și în Decizia Consiliului, care e foarte importantă această decizie. Este un element de noutate și sub aspectul certificării calității noastre de stat membru Schengen și al celor două frontiere în Schengen, dar și sub aspectul obligației pe care Consiliul și-a luat-o prin decizie, alături de alte state membre, de a discuta acest lucru, respectiv frontiera terestră în 2024.

Deci, eu zic că nu e un rezultat rău, chiar îndrăznesc să spun că e un rezultat bun dat fiind contextul, premisele.

Moderator Bogdan Chirieac:

Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a spus că pentru frontiera terestră mai este încă un drum lung de parcurs. Ce înseamnă drum lung de parcurs?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Lung înseamnă sub aspectul intensității, în primul rând, din punctul meu de vedere. Și drumul parcurs din august și până astăzi a fost lung, din punctul meu de vedere, chiar foarte lung.

Moderator Bogdan Chirieac:

Haideți să vă întreb altfel. Ar trebui ca românii să aștepte în 2024 să aderăm și cu frontiera terestră la Schengen?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Eu nu mă hazardez să avansez o dată, nu mă hazardez să avansez un rezultat nici pentru rezultatul ăsta realizat în urmă cu câteva zile. Niciodată, din august și până astăzi, nu o să găsiți o declarație în care eu spun atunci se va întâmpla sau în altă dată, sau se va întâmpla sigur și mai departe. Pentru că nu e genul de dosar care ține strict de ce poți tu să faci sau chiar mai mult, de ce poți să faci în colaborare cu una dintre țări? Poate dacă ar fi așa, aș putea să mă hazardez, să dau un pronostic, dar este un dosar care ține de extrem de mulți factori care nu sunt în puterea ta. Înțelegeți? Adică ține de faptul că fiecare țară are propriile interese pe care le va evalua foarte serios, ține de un context migrator care poate evolua, ține, din păcate, și de contexte de securitate.

Vedem ce se întâmplă în regiune, ce se întâmplă într-o regiune puțin mai îndepărtat, totuși, aproape în Orient. Vedem provocările pe terorism care apar.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci ca să înțeleg…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Ține de foarte multe lucruri, ține de contexte interne din fiecare stat membru și de un context regional. Și atunci, este hazardat pentru un ministru, oricare ar fi el român sau austriac, să spună…Si, hai să ne mai gândim doar la Austria, pentru că lumea vede restul Europei, în problema asta Schengen, ca un bloc compact. Bun, noi știm din interior și alte lucruri. Deci, situația nu este atât de stabilă precum o credem noi în Europa, din punct de vedere al migrației.

Moderator Bogdan Chirieac:

Dacă nu intram în Air Schengen acum, se putea întâmpla ca și alte state europene să se alăture Austriei?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Se putea întâmpla. Nu înseamnă că era sigur sau, dar cred că se putea întâmpla. Pentru că provocările astea pe migrație se accelerează și atunci nu ai de unde să știi până în ce punct un stat, un ministru, poate să țină linia sau nu, pentru că poate să aibă presiuni din interior.

Hai să facem un exercițiu de imaginație, domnul Chireac. Hai să ne imaginăm România peste 4 ani, 2028, da, va fi an cu alegeri în 2028. Eu sunt absolut sigur că până atunci demult vom fi intrat și cu frontiera terestră. Să nu se înțeleagă că dau orizontul ăsta de timp, dar hai să ne punem problema, că atunci noi vom fi chemați să ne exprimăm un vot, da sau nu, pentru intrarea unui alt stat în Spațiul Schengen. Luați orice stat din regiune Balcanii de Vest, să spunem Moldova, Ucraina și o să fim chemați să spunem, da sau nu? Stat care îndeplinește criteriile tehnice și mai departe. Vă asigur că va fi o dezbatere responsabilă în România, din perspectiva intereselor noastre securitare, în funcție de presiunile migratorii, în funcție de ce se întâmplă pe frontiere, în funcție de ce riscuri ne asumăm așa mai departe și în funcție de asta, România să-și exprime un vot cu da sau nu. Nu va fi un vot automat.

Revenind acum în prezent, gândiți-vă că în fiecare astfel de stat membru se fac astfel de discuții. Sunt astfel de analize și se mai face o eroare, după părerea mea, când se judecă acest dosar. Se uită de unde se pleacă și respectiv de la tratat, mai exact de la articolul 4, alineatul 2 din Protocolul de acces la tratatul european pe care îl avem noi pentru aderarea la Uniunea Europeană, tratatul României cu Uniunea Europeană.

Acolo sunt două etaje de structurarea a dosarului Schengen. Este, dacă vreți, un plan administrativ-tehnic și un plan politic. Planul administrativ-tehnic înseamnă îndeplinirea criteriilor tehnice. Planul politic înseamnă decizia propriu-zisă. Ori tratatul ce spune? Că decizia se ia de statele membre, după ce se verifică dacă sunt îndeplinite condițiile tehnice. Nu spune automat! Nu spune în consecință! Nu creează un mecanism automat între criteriul tehnic și decizia politică, ci spune așa: verifici criteriile tehnice și, dacă sunt îndeplinite, îți pui problema unei decizii politice, care poate să fie da sau nu.

Deci, tratatul a rezervat, fiecărui stat membru suveran din cadrul Uniunii Europene, puterea, dreptul dacă vreți, să-și evalueze poziția și să spună da sau nu, din punct de vedere politic.

Moderator Bogdan Chirieac:

Ceea ce, mă rog, nu e chiar în regulă, trebuia să se treacă, și pe bună dreptate, zic eu, să se renunțe la unanimitate sau la consens și să se treacă la majoritate.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

E o discuție încă destul de complicată la nivelul Uniunii Europene.

Moderator Bogdan Chirieac:

Este! Dar mai departe rezultă că, mai scrie acolo că odată intrați în Schengen, ar trebui să treacă un interval de timp rezonabil până când să fim admiși și cu frontiera terestră.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da, că ne-am bătut mult pentru acel cuvânt: rezonabil.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci, ați introdus asta în acordul politic!

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Nu a fost, nu e virgula acolo, pentru care, nu e cuvânt pentru care, pe toate fronturile pe care vi le-am descris, Interne, Externe, premier, președinte, să nu se fi dat, să nu se fi făcut demersuri diplomatice.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci, ca să înțeleg pentru știre, intrarea cu frontiera terestră ar fi cumva automată, la un moment dat.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Nu este automat. Ce este automat este discuția în sine, deci obligatoriu la anul, noi trebuie să avem o astfel de discuție. Deci, în mod serios, statele trebuie să se așeze și Comisia Europeană trebuie să așeze în 2024 la masă, să discute despre intrarea noastră pe frontiera terestră. Trebuie să facem această discuție!

O să-mi spuneți: Ok! Și ce înseamnă o discuție? Nu înseamnă nimic! Nu-i așa. Nu este așa. În Uniunea Europeană, în consiliile europene se discută serios, se discută cu bună credință, se discută cu argumente. Deci nu poate să mai îmi spună nimeni anul acesta: nu discutăm acest subiect.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci, când mergeți la JAI ca ministru de Interne, aveți locul de drept acolo… Când se vorbea despre Schengen, dumneavoastră ieșeați din sală sau ce se întâmpla?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Nu ieșeam din sală, rămâneam și participam la discuții, dar vedeți dumneavoastră, e ca și când dumneavoastră vorbiți cu colectivul de jurnaliști despre politica redacțională și, nu știu, un membru distins al aparatului dumneavoastră administrativ își dă cu părerea pe politica editorială. Sigur, poate că luați în calcul, dar, totuși, cred că ce ascultați mai degrabă este părerea colegilor dumneavoastră jurnaliști.

Moderator Bogdan Chirieac:

Ei, acum la JAI, când se discută probleme Schengen, că Schengen nu înseamnă doar România și Bulgaria, ci o multitudine de probleme, aveți drept de vot.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Sigur că da și avem toate drepturile pe care le au și celelalte state sub aspectul dezbaterii, discuției, deciziei, influențe la nivelul Consiliului.

Moderator Bogdan Chirieac:

Și în cursul acestui an…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Noi ne vom așeza la masă să discutăm, dar este hazardat să fac acum o predicție cu privire la rezultatul acelei discuții. Dar cert, lumea trebuie să așeze la masă, serios, să discute cu argumente. E ceva. E ceva!

Moderator Bogdan Chirieac:

Este din toate punctele de vedere. Și din punct de vedere moral și din punct de vedere… În opinia mea, România trebuia să facă acest pas. Că mulți, am văzut în mediul politic, spun: domnule, este o umilire a României!

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

De ce să fie o umilire?! Cum să zic?! În primul rând, nu suntem primul stat… Sigur, nu e un argument în sine asta, dar, totuși, contează și el. Nu suntem singurul sau primul stat care intră etapizat. Unul a fost chiar Austria, au mai fost și alte state.

În al doilea rând, s-a vorbit și despre faptul că ne asumăm tot felul de obligații. Nu este așa! Noi nu ne-am asumat nicio obligație în plus față de ce executăm în prezent pe Regulamentul Dublin privind mișcările secundare și politicile de readmisie. Adică migrație secundară ce înseamnă – intrarea într-o țară membră Schengen și apoi migrarea ilegală în altă țară membră Schengen. Readmisie ce înseamnă?! Că cel pe care un stat membru Schengen l-a reținut și l-a depistat ca fiind un migrant ilegal într-o țară și care, verificat în bazele de date Schengen – Eurodac, SIS, este demonstrat că a intrat printr-un alt stat membru Schengen, este evident returnat în acel stat. Pentru că este responsabilitatea aceluia să își păzească, dacă vreți, frontierele și să proceseze mai departe toate aceste…

Deci, încă o dată, subliniez, nu ne-am asumat nicio obligație în plus. Nu s-a vândut, nu s-a dat, nu s-a cedat. Decizia e în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene…

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci poate fi consultat.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Sigur că da!

Moderator Bogdan Chirieac:

Să ne așteptăm ca la frontierele aeriene și la în Portul Constanța, ceea ce e o veste proastă pentru Portul Constanța, pentru mulți dintre cei de acolo, să avem ofițeri din Austria sau din alte state care să colaboreze cu autoritățile din România?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Mulțumesc pentru întrebare. Ce mai prevede acest acord, respectiv această decizie. Că avem acordul politic, declarații politice, decizie a Consiliului, deci instrumentul juridic, toate aceste lucruri au fost în discuții, negocieri. Prevede așa – să întărim controalele la frontiere, noi, românii și bulgarii. Nu e rău, ceea ce oricum ne propunem lucrul ăsta!

Mai prevede așa – Comisia Europeană să investească, să deblocheze bani pentru România și Bulgaria, să-și întărească logistica cu privire la paza frontierelor – drone, motociclete, mijloace, vehicule, autospeciale, radare, camere cu termoviziune.

Moderator Bogdan Chirieac:

Ne dau și bani pentru asta?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da. Deci nu am cedat nimic, am câștigat bani, să spun așa. Pentru ce? Pentru echiparea Poliției de Frontieră. Ce face Poliția de Frontieră? Ne păzește! Și pe dumneavoastră și pe mine și pe noi toți! Ce e rău în asta? Nu cred că e ceva rău!

Trei – să intensificăm cooperarea polițienească. Ce înseamnă asta? Ca polițistul român să coopereze mai intens cu polițistul austriac, cu polițistul bulgar, să oprească migrația ilegală, traficul de persoane, traficul de droguri, traficul de arme, crimă organizată.

Ce înseamnă să coopereze mai intens? Păi să vorbească mai des la telefon, să îți comunice bazele de date mai rapid, să cooperezi în dosare care trec frontiera, între ghilimele, deci infracțiuni petrecute în România, apoi de aceeași persoană petrecute în Austria, comise în Bulgaria, trafic de colo colo, oamenii ăștia, infractorii, lucrează coordonat între ei uneori. Păi trebuie să se coordoneze și polițiștii mai bine. Asta spune acordul. E rău asta? Nu cred că e rău.

Ce mai spune? Mai spune ca ofițeri Frontex să fie dislocați în România și Bulgaria. Ce sunt ofițerii Frontex? Sunt ofițeri care sunt veniți din toate polițiile membre Frontex, inclusiv România avem peste 2.000 de oameni polițiști care activează în Frontex, la ora asta, și care să ajute la protecția frontierei. Deci, primesc un ajutor din partea Frontex. Și mai primesc un ajutor, pentru început, ofițerii austrieci specializați în controlul documentelor să sprijine ofițerii noștri români de la frontiera aeriană. Ce înseamnă asta? Înseamnă că atunci când un polițist de frontieră român ia un act de identitate în mână, un pașaport, se uită la el și i se pare că e ceva ciudat, dar totuși nu e sigur dacă e un fals, e o persoană substituită, ai un document expirat și corectat, deci tot un fals, până la urmă, se consultă cu specialistul, colegul austriac care e lângă el și îi spune: uită-te și tu la acest buletin.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci la punctul de frontieră de la Otopeni, de pildă, am putea avea un ofițer român și un ofițer austriac?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Care nu neapărat…din când în când e consultat, că știu și românii să facă treabă, dar unde-s cazuri, falsuri mai bine executate și sunt mai greu de depistat, se consultă între ei, verifică în baza de date, cel austriac vorbește cu ai lui acasă. E mai simplu, da? Dar și noi facem treaba asta, sunt ofițeri români, experți în documente false, în depistarea lor, care activează la ora asta pe linia Frontex, în alte frontiere. Anual se întâmplă lucrul ăsta.

Moderator Bogdan Chirieac:

Da, e foarte bine că se întâmplă.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Deci nu e o umilință, nu-i nimic asta. E o cooperare europeană absolut firească.

Moderator Bogdan Chirieac:

Nu mi se pare, stați puțin, că bateți la ușă deschisă. Eu aș vedea asta întărită foarte mult frontiera cu Ucraina, fiindcă acolo se pot întâmpla multe lucruri total nedorite, să știți.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

De aceea și ținem un contact foarte strâns cu Ucraina. Am avut o întâlnire video cu…

Moderator Bogdan Chirieac:

Nu, dar Frontexul ar trebui desfășurat foarte mult în zonă, pentru traficul de arme.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da, da, până să vină Frontexul să știți că ne ocupăm și noi. Urmează, de asemenea, să mă întâlnesc, ori în ianuarie, ori în februarie, din nou cu ministrul ucrainean tocmai ca să discutăm de aceste măsuri de protecție a frontierei. Deci facem, am și spus, ambiția noastră…

Moderator Bogdan Chirieac:

Dar Frontex acționează nu doar în punctul de frontieră, ci pe linia…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Protecția pe tot ce înseamnă frontieră…

Moderator Bogdan Chirieac:

Frontiera verde…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Și, în general, Frontex e un subiect de discuție în plan european, ridicat chiar și de Austria de ani de zile. Austria de multe ori, de mulți ani, spune, hai să întărim mai bine Frontexul și sunt de acord că e o măsură bună asta.

Moderator Bogdan Chirieac:

Frontex, pentru publicul larg, este poliția de frontieră a Uniunii Europene.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

O agenție a Uniunii Europene, care se ocupă de…

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci poliția de frontieră a Uniunii Europene.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Ar trebui să devină o poliție propriu-zisă. Încă nu este, asta vreau să spun, nu are pe deplin…

Moderator Bogdan Chirieac:

Ceea ce nu e în regulă.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da. Și sunt de părere că trebuie întărită această agenție. Aici, iată, e un punct comun asupra căruia am discutat cu ministrul Karner. Unul dintre acele puncte comune identificate, hai să ne concentrăm pe asta, să îmbunătățim Frontex, să îmbunătățim cadrul pe migrație și azil și am acționat împreună, concertat, în JAI, ca să sprijinim acest instrument care de curând a fost adoptat, Pactul pentru Migrație și Azil sau 5 instrumente foarte importante. Erau în discuții de ani de zile. S-a realizat acest lucru și cu contribuția României.

Moderator Bogdan Chirieac:

Mă aștept, deci, ca la cursele aeriene către aeroporturile din Austria să vedem des și un ofițer austriac în cabina Poliției de Frontieră a României.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

De câte ori e nevoie dacă e nevoie că, repet, meserie știu și ai noștri.

Moderator Bogdan Chirieac:

De la 1 aprilie, prin sondaj.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Câteodată, patru ochi si doua capete văd și gândesc mai bine decât doi ochi și un cap, atâta tot, câteodată și e nevoie de acest lucru. Și face parte din partea tehnică.

Îți spuneam că Schengen, dosarul ăsta are un etaj administrativ tehnic foarte bine conturat și dacă ne uităm la istoria lui, realizăm acest lucru pentru că povestea începe din 2007, când s-a făcut de ministrul Cristian David prima cerere, declarație de pregătire a intrării în Schengen, în 2007, 28 iunie. Urmează în 2 iunie 2008 a doua cerere. 28 noiembrie 2008, același ministrul trimite primul răspuns la primul chestionar Schengen, apoi în mandatul ministrului Blaga am avut 8 vizite de evaluare tehnică, toate încheiate cu bine.

Din acel moment a fost clar că, din punct de vedere tehnic, România este pregătită și s-a intrat într-o etapă politică.

În 2011, 8 iunie, are loc, se adoptă o decizie a Parlamentului European, care dacă vreți, avizează proiectul de decizie a Consiliului de intrarea României în Schengen, 9 iunie, o zi mai târziu, 2009, Consiliul European, în concluziile sale constate că România a îndeplinit toate condițiile și s-a trecut în etapa politică, adică etapa în care trebuia adoptată decizia în Consiliul JAI.

Au fost încercări repetate de a se pune pe ordinea de zi decizia de a se intra, de a se extinde spațiul Schengen și cu România, repetate din 2010-2011 încoace. De fiecare dată s-a scos de pe ordinea de zi în COREPER, în Comitetul Reprezentanților Permanenți de la Bruxelles la Comisia Europeană, Uniunea Europeană, de fapt pe motive politice de către alte state decât Austria, au fost alte state.

Moderator Bogdan Chirieac:

Da, știm!

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Care acum sunt lângă noi și ne sprijină și ne-au sprijinit, dar atunci aveau motivele lor politice principalul motiv, știți care, pot să vi-l reamintesc, MCV.

Moderator Bogdan Chirieac:

Care nu e trecut pe criteriile de aderare la Schengen.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

De ce spun că problema e politică până la urmă și indiferent cât de mult îndeplinești criteriile tehnice, ajungi la politic. De aia e important succesul politic în acest pas.

Și au mai fost, de asemenea, două 2 vizite de evaluare bazat pe declarațiile Bulgariei și Austriei din martie anul trecut, Bulgaria, pardon, Bulgaria și România și-au asumat încă 2 vizite de evaluare în mandatul lui Bode, și tot Kalin Stoianov era atunci, desfășurate și aceasta cu succes.

Deci, noi am avut 10 vizite de evaluare din punct de vedere tehnic în regulă, dar trebuie înțeles odată pentru totdeauna că este o decizie lăsată de tratat la nivel politic, că fiecare stat, atunci când își exercită votul, poziția, ia în calcul interesele sale politice, pe lângă cele ale Uniunii Europene, și că așa vom proceda și noi, absolut la fel.

Moderator Bogdan Chirieac:

Negocierea pentru admiterea cu frontiera terestră, vă așteptați să fie la fel de dificilă sau faptul că suntem deja cu un picior în ușă acolo, suntem cu ștampilă Schengen, ne va ajuta lucrul acesta?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Bun, nu vreau să fac speculații pe acest subiect. Cert este un lucru, plecăm în aceste discuții de la alt tip de relație pe care o avem la acest moment, cel puțin cu ministerul de Interne austriac și am mare încredere în colaborarea cu ministrul Karner.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci, în continuare, în principal, trebuie negociat tot cu Austria pentru frontiera terestră.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Nu numai, dar dumneavoastră ați plecat de la acest exemplu. Da, ați făcut acest precedent? E un subiect care va fi discutat cu toate statele membre, Comisia. Pe mine mă bucură faptul că președinția belgiană a anunță deja astăzi teme care sunt direct legate de Schengen, de bună funcționarea Schengen-ului, ceea ce e foarte important acest lucru. Deci, prezidențial belgiană, dacă vreți, s-a schimbat cu o nuanță, cel puțin poziția, da, deci se anunță interesată de acest subiect. Pe mine mă interesează să fie acest subiect pe ordinea de zi în continuare și nu să fie uitat, trecut undeva în plan secund. Și a mai anunțat o preocupare interesantă și anume eforturile Uniunii Europene de a sprijini dezvoltarea Africii, Nordului Africii, pentru că de acolo ne vin migranți în principal, acolo e cea mai mare presiune, sunt milioane de oameni. În Sahel, care stau să plece spre Uniunea Europeană.

Moderator Bogdan Chirieac:

Nu vreau să vă descurajez, dar mult succes. Asta e un proces care va dura 50 de ani.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Stați puțin, că nu suntem aici, nu ascultăm aici povești de copii și înțelegem care sunt dimensiunile problemei, dar simplul demers de a identifica acolo soluții pentru a stopa migrația la sursă, dimensiunea externă.

Moderator Bogdan Chirieac:

Teoretic e corect.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

E logic. Și trebuie început de undeva. Primul pas întotdeauna e foarte greu. Când pleci la drum spui: Aoleu, cât drum mai am! Dar, unu, doi, trei, patru, pas unul după altul și te apropie și cred că e important acest lucru. Deci, tema migrației, tema Schengen pare cumva și în atenția Președinției belgiene și acest lucru pe mine mă bucură. Dincolo de subiectul Schengen, mă bucură ca român, ca european, pentru că noi trebuie să elaborăm la nivel european o politică de migrație coerentă. Noi nu avem, Uniunea Europeană nu are o politică comunitare de migrație care să acomodeze toate interesele. Ori migrația va fi în anii care vin o provocare dintre cele mai importante.

Moderator Bogdan Chirieac:

Este, și ea a provocat creșterea extremei drepte peste tot în Europa.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Cu impact în procesul electoral, procesul politic și mai departe. La anul, în lume votează câteva miliarde de oameni. 77 de țări au alegeri în lume. Va fi un an de cotitură în istoria umanității.

Moderator Bogdan Chirieac:

Așa este. Un sfert din populația lumii merge la vot.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Și atunci noi trebuie să câștigăm această bătălie pentru rațiune, pentru valorile care ne-au ținut în pace și relativă prosperitate pe toți zeci de ani.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci avem acel cuvânt cheie în tratatul cu Austria și Uniunea Europeană, intrarea cu frontierele terestre în Spațiul Schengen trebuie să se facă într-un termen rezonabil.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Da, pentru că această decizie trebuia să satisfacă și anumite exigențe din punct de vedere legislativ, juridic, al tratatelor. Atenție, noi nu am discutat doar cu statele acest subiect, noi a trebuit să discutăm și cu juriștii, specialiștii Serviciului Juridic al Consiliului, care, la rândul lor, sunt independenți. Adică nu le dă cineva ordin: scrieți așa sau scrieți altfel! Fiecare stat cu juriștii lui și așa mai departe. Nu a fost deloc simplu!

Moderator Bogdan Chirieac:

O întrebare. Asta profit și de faptul că ați fost ministrul Justiției care a reușit să ridice MCV-ul.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Încă o dată, în mandatul căruia, nu l-am ridicat singur. A fost muncă de echipă. Ca și aici, e un rezultat al tuturor celor care au muncit pentru asta.

Moderator Bogdan Chirieac:

Apreciez faptul că nu sunteți om politic și că modestia nu este falsă în cazul ăsta, că tot timpul faceți această precizare, eu continui să cred că ați avut un rol esențial.

Dar vreau să vă rog să aveți un rol esențial și în altă problemă. În România, permisul de conducere nu este act de identitate. În România, dacă mă oprește Poliția pe stradă, ăștia de i-ați felicitat dumneavoastră și dau pașaportul, nu e act de identitate.

În decembrie am avut o conferință la Palatul Parlamentului, Poliția de acolo nu ne lăsa cu pașaportul, numai cu buletinul. Nu se poate să schimbați legislația în așa fel încât pașaportul cu care mă legitimez peste tot în lume să fie act de identitate și în România? Mai departe, permisul de conducere nu poate fi și el, la rândul său, act de identitate?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Dumneavoastră ați spus corect. Polițiștii aplică legea.

Moderator Bogdan Chirieac:

Da, așa e legea.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Ca polițiști, ei nu fac legea. Dar există un minister unde discutăm aceste probleme și putem să angajăm o discuție pe acest subiect cu comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Moderator Bogdan Chirieac:

Și nu ar merita să facem lucrul ăsta?

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

În general, simplificarea și debirocratizarea ar ajuta, e adevărat. Sigur că în discuție sunt și alte considerente, de ordin, știu eu, securitar, posibilitatea de a fi falsificat, numărul de elemente de siguranță pe care cei care fac aceste permise le pun acolo.

Da, deci, e un subiect și ideal ar fi să avem unul sau două acte de identitate. Într-adevăr, că și eu am câteodată când îmi pun actele de identitate nu mai termin cu ele.

Moderator Bogdan Chirieac:

Mai departe, am o întrebare de la telespectatori. Înțeleg că veți schimba buletinul, cartea de identitate și-l veți face mic cât un permis de conducere.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

E un proces, într-adevăr. Am avut dificultăți pentru că un furnizor care nu e român a întârziat cu executarea contractului. S-a remediat cumva această problemă. Am lucrat la ea vreo două luni, era întârziată când am văzut-o, nu era vina ministerului în niciun fel. Sperăm să deblocăm, să accelerăm și acest proces.

Moderator Bogdan Chirieac:

Deci nu s-a început încă schimbarea cardului de identitate.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Este în proces acest lucru. Și carte de identitate electronică. Avem mai multe proiecte care sunt în curs.

Moderator Bogdan Chirieac:

Și dacă tot le faceți, nu merită să schimbați legislația în așa fel încât să…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Asta spunem, că va trebui să discutăm în comisiile de specialitate, eventual să fie o propunere legislativă, nu e obligatoriu să plece tot de la minister, dar e bine ca parlamentarii, când au astfel de inițiative, ar fi ideal să ne consulte și pe noi.

Moderator Bogdan Chirieac:

Adică și permisul de conducere ar putea să aibă suficiente elemente de siguranță în așa fel încât să poată…

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Mi-am notat toate aceste propuneri, le voi discuta cu colegii mei.

Moderator Bogdan Chirieac:

Vă mulțumim foarte mult și avem mare încredere. Stimați telespectatori, a fost ministrul de Interne al României, domnul Cătălin Predoiu. Din culisele Schengen ne-a spus câte ceva, informații foarte importante, esențial în acest moment, după ce am intrat cu frontiera aeriană și navală este acea frază în care, cu frontiera terestră, România va intra într-un interval de timp rezonabil. Foarte importantă această subliniere.

Vă mulțumesc încă o dată, domnule ministru!

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu:

Și eu vă mulțumesc!

Moderator: Radu Tudor

Invitați în platou:

Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne

Luminița Obobescu, ministrul Afacerilor Externe

Radu Tudor:

În această seară o să aflăm toate secretele negocierii pentru aderarea României la spațiul Schengen și modul în care am reușit să întoarcem într-un mod spectaculos decizia Austriei.

Alături de mine, în platoul Antena 3 CNN, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Luminița Odobescu:

Bună seara! La mulți ani!

Cătălin Predoiu:

Bună seara! La mulți ani! Mulțumesc pentru invitație!

Radu Tudor:

Doamnă ministru, domnule ministru, chiar acum intrăm într-un dialog de 5 minute cu analistul militar al CNN, generalul Wesley Clark, pe care îl salut! (…) Acesta a fost fostul comandant suprem al forțelor aliate din Europa, generalul Wesley Clark, un personaj care cunoaște în profunzime tot ce implică, din perspectiva reacției noastre pentru amenințarea rusească din ce în ce mai mare.

Ne întoarcem la această, aș spune, victorie uriașă, unii spuneau că nesperată, a României de a adera la spațiul Schengen și, împreună cu ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, urmărim declarația făcută de premierul Marcel Ciolacu chiar astăzi.

Este inserată declarația premierului Marcel Ciolacu

Radu Tudor:

Înainte de toate, Luminița Odobescu, Cătălin Predoiu, suntem sau nu suntem în Schengen începând cu 2024? Pentru că încă opinia publică, după 12 ani de așteptare, mai are unele îndoieli.

Luminița Odobescu:

Eu spun că suntem în Schengen, pentru că dacă ne uităm la textul deciziei publicate astăzi, spune despre aplicarea integrală a aquis-ului Schengen. Sigur, mai avem o etapă, dar este un pas important în procesul de aderare completă la Schengen, un pas pentru care s-au depus eforturi diplomatice în strânsă coordonare cu Ministerul de Interne și cu colegi, a fost o muncă de echipă, sub coordonarea strânsă a președintelui României, a primului ministru. Am muncit până aproape în ultima zi. Eforturile noastre au fost intense, mai ales în ultima perioadă, dar cred că putem spune cu satisfacție că am trecut o etapă. Mai avem de lucru, într-adevăr, dar o etapă importantă, pentru că odată ce suntem acolo, procesul va continua.

Radu Tudor:

Haideți să vedem această decizie despre care spuneți, doamna ministru. Astăzi a apărut pe site-ul Comisiei Europene, decizia aceasta, în privința României și a Bulgariei. Ca să nu mai existe niciun fel de îndoială, e un document scris, îl vedem chiar acum, o să-l citim și o să-i rugăm pe invitații noștri să îl explice și apoi trecem la detalierea lui. Luminița Odobescu, Cătălin Predoiu, documentul publicat astăzi pe site-ul, iată, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Din motive tehnice, operaționale, este oportun să se elimine mai întâi controalele la frontierele aeriene și maritime interne cât mai curând posibil în 2024. Aceste controale ar trebui eliminate la prima dată posibilă care corespunde schimbării sezoniere a programului IATA.

Ce înseamnă lucrul acesta, domnule Predoiu?

Cătălin Predoiu:

În primul rând, aș pleca și eu de la întrebarea dumneavoastră. Fără îndoială, suntem stat membru Schengen în virtutea și în temeiul acestei decizii a Consiliului.

Radu Tudor:

Pentru asta ați luptat luni de zile?

Cătălin Predoiu:

… și cred că acesta este principalul avantaj, faptul că am dobândit statutul de stat membru Schengen, membru al clubului, dacă vreți, ceea ce face mai ușoară munca în continuare pentru punctul rămas în discuție, ceea ce profilează mai bine România în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce consolidează influența noastră la nivelul consiliilor în care lucrăm, fiecare pe zona lui de competență.

Radu Tudor:

Consiliul Afaceri Externe, Consiliul Justiție și Afaceri Interne.

Cătălin Predoiu:

Consiliul JAI, secțiunea Afaceri Interne, ceea ce ne pune în poziția să ne apărăm mai bine interesele de țară, nu numai în dosarul Schengen, ci și în alte dosare. Deci este o victorie a României, o victorie politică, în primul rând, dincolo de avantajele și efectele tehnice, care simplu tradus înseamnă ridicarea controalelor la frontiera aeriană și frontiera navală și transformarea călătoriilor aeriene, respectiv navale în interiorul statelor membre Schengen, ca și o călătorie în interiorul țării. Dincolo de aceste avantaje tehnice și poziționarea pentru continuarea dosarului mai departe, înseamnă o subliniere politică foarte importantă în rândul statelor membre.

Radu Tudor:

Ce înseamnă această schimbare sezonieră a programului IATA? Adică?

Cătălin Predoiu:

Este vorba de faptul că de 2 ori pe an, în lunile martie și octombrie, companiile aeriene își reorganizează programul, rutele, orarul de zbor, în strânsă legătură cu aeroporturile din toată lumea și atunci numai în aceste două momente, martie-octombrie, s-ar fi putut face această acordare, această trecere la un nou regim, dacă vreți, al călătoriilor cetățenilor români, în ceea ce privește mijlocul de transport aerian. În plus, sunt și câteva luni de pregătire, dacă vreți, a unor măsuri tehnice care mai trebuie luate pentru a organiza efectiv punerea în aplicare a deciziei.

Radu Tudor:

Citim și punctul 10, o altă decizie ar trebui luată de Consiliu, hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4, alineatul 2 din actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005, pentru a stabili o dată adecvată pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre interne, ținând seama de dispozițiile de ordin tehnic și operațional relevante la aceste frontiere și de situația actuală a cooperării reciproce menționate la considerentul 11. Statele membre și Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a permite Consiliului să ia o astfel de decizie, așadar, eliminarea controalelor la frontiera internă terestră.

Ce înseamnă, Luminița Odobescu? Care sunt eforturile pe care trebuie să le facem noi?

Luminița Odobescu:

Este un al doilea pas pentru finalizarea procesului de aderare deplină la Schengen și practic vom continua demersurile diplomatice împreună anul acesta, pentru a ne atinge și acest obiectiv. Așa cum am făcut în ultimele luni, vom continua în strânsă coordonare și la nivel politic, evident, dialogul, în primul rând cu Austria și, cu sprijinul Comisiei Europene și cu sprijinul celorlalte state membre, sperăm ca în acest an să reușim să ne atingem și acest obiectiv.

Radu Tudor:

Deci sunteți optimistă că anul acesta România ar putea intra deplin în Schengen și cu frontierele terestre.

Luminița Odobescu:

Acesta este obiectivul nostru.

Radu Tudor:

Ce vă face să fiți optimistă, pentru că până acum am avut parte numai de piedici și de atitudini aș spune foarte dure din partea Austriei în ceea ce ne privește pe noi?

Luminița Odobescu:

Cred că dacă vom continua eforturile de echipă, ca să spun așa, și strâns coordonate cu Comisia Europeană, cu celelalte state membre, vom reuși. Dacă ne uităm, acum câteva luni nu aveam șanse foarte mari ca să facem și acest pas, dacă ne uităm la luna august, ca să spun așa…

Radu Tudor:

În septembrie deja se vorbea în România, în toate mediile, de faptul că gata, nu intrăm în Schengen nici în 2025.

Luminița Odobescu:

Și nu am renunțat. Într-un efort coordonat, cum am spus, pe diverse canale, pe canalul Ministerului de Interne, pe canalul Ministerului de Externe, pe canalele politice la cel mai înalt nivel, la nivelul domnului președinte, al domnului prim-ministru, cu sprijinul, cum am spus, al celorlalte state membre, cu sprijinul Comisiei Europene. De altfel, noi am lucrat în strânsă cooperare, inclusiv pentru pregătirea acestei decizii, cu partenerii noștri din Comisia Europeană, cu europarlamentarii români, și nu numai cu europarlamentarii români. De aceea spun că este un efort de echipă.

Ceea ce vreau să subliniez, poate un alt element care este de interes direct pentru Ministerul de Externe, de la 31 martie vom acorda și vize de scurtă ședere Schengen. Noi, când am plecat la acest obiectiv, practic, Austria prima dată și-a dat acordul doar pentru frontierele aeriene. Între timp, am negociat și frontierele maritime și practic eliberarea de către România a vizelor de scurtă ședere Schengen de la 31 martie, iar noi am trecut cu bine un proces de evaluare pentru a putea acorda aceste vize Schengen.

Radu Tudor:

Domnule ministru Predoiu…

Cătălin Predoiu:

Aceasta, dacă îmi permiteți, această clauză, clauza 10, a fost discutată îndelung, începând din data de 12 decembrie, de la forumul Salzburg din Slovenia de la Brdo, permanent, pentru a fi inclusă în acordul politic și în decizie. Și, în mod intens în ultima săptămână, practic, toată ziua de 28 și 29 până târziu în noapte a fost o bătălie pentru aceste 2, 4, 8 rânduri, pentru că ele înseamnă deschiderea perspectivei în anul viitor.

Radu Tudor:

Deci pe 29 decembrie, noaptea, încă se negocia.

Cătălin Predoiu:

Da, decizia a venit, votul a fost încheiat pe data de 30 decembrie, la ora 22:40. Dar pe 28 și 29 decembrie…

Radu Tudor:

Cu cine negociați, domnule ministru?

Cătălin Predoiu:

E o listă.

Radu Tudor:

Vrem să știm, că acum succesul există. Acum dați-ne detalii de culise.

Cătălin Predoiu:

Au fost discuții încrucișate, dacă vreți. Noi doi și încă o colegă de-ale noastre, de la Ministerul de Interne. Practic, lucram cu 6, 8 persoane în același timp.

Radu Tudor:

Unde se întâmpla asta?

Cătălin Predoiu:

În Austria, în sediul Guvernului, în biroul meu de viceprim-ministru, acolo ne-am strâns toți, acolo a venit și premierul la un moment dat.

Radu Tudor:

Deci pe finalul lunii decembrie, noaptea la Guvern…

Cătălin Predoiu:

… a venit și președintele Ciucă la un moment dat…

Radu Tudor:

Deci haideți să enumerăm cine a fost acolo. Cătălin Predoiu, Luminița Odobescu…

Cătălin Predoiu:

În principal, am fost noi, consilier de stat Drăghiciu de la cabinetul vicepremierului și Ministerul de Interne, evident și a mai fost domnul prim-ministru, a mai trecut pe acolo, domnul vice-premier Neacșu, domnul președinte Ciucă a mai trecut pe acolo.

Radu Tudor:

Și cu cine ați negociat?

Cătălin Predoiu:

Fiecare discuta pe palierul său, cu omologii și tot ce e în jurul omologilor, miniștri, consilieri, șefi de cabinete parlamentare, europarlamentari, membri…

Radu Tudor:

Deci era o adunare zdravănă, europeană acolo, zi și noapte la Palatul Victoria până ați obținut…

Cătălin Predoiu:

Da, a fost o luptă mare pe această clauză 10. Spuneam că a început în Slovenia, pentru că trebuie mers mult în spate, mers până în august, pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră, până către septembrie-octombrie, poziția Austriei a fost extrem de clară și de inflexibilă. Nu sunt condiții, din punctul lor de vedere, nu vizavi de România, ci vizavi de modul în care funcționează spațiul Schengen și modul în care Comisia a întârziat adoptarea pactului pentru migrație și azil, să își schimbe într-un fel poziția față de extinderea spațiului Schengen.

Deci practic, pe românește, pe scurt, era Nu schimbăm poziția față de anul trecut. Asta a fost, dacă vreți, un răspuns recurent pe care l-am întâlnit și eu, l-am întâmpinat și eu și la rândul ei, doamna ministru Odobescu pe canalele Ministerului de Externe, după care am început să modulăm niște tactici, să accesăm și alte tipuri de contacte în comunitatea economică și politico-diplomatică din Austria.

Lucrurile încet, încet am simțit că încep să se miște și a venit acea declarație din 10, 11 decembrie, în presa austriacă, cum că Austria își schimbă poziția. Noi aveam deja semnale din luna octombrie că s-ar putea să fi reușit să spargem acest zid impenetrabil.

Radu Tudor:

Cineva ar spune că atitudinea fermă și dură a României a dat roade.

Cătălin Predoiu:

Nu știu dacă dură, ci mai degrabă, aș prefera cuvântul adaptat inteligent la situația din teren, când uneori e cazul să fii mai dur, alteori e cazul să fii mai flexibil. Important e să-ți înțelegi…

Radu Tudor:

Reproșul opiniei publice în România a fost că de ce nu suntem noi foarte fermi și de ce nu batem noi cu pumnul în masă la Comisia Europeană sau la Guvernul de la Viena, ca să ne obținem drepturile.

Cătălin Predoiu:

E o întrebare legitimă la care, dacă îmi dați voie, o să răspund puțin mai la târziu, dar ca să închid cu această clauză 10, în Slovenia, la Brdo, deja în mod oficial atunci a fost prima dată când ministrul Karner a spus Da, suntem deschiși pentru Air Schengen. Clar, nu ne schimbăm poziția pe frontiera terestră și au urmat negocieri în trilaterală și cu ministrul bulgar, și cu domnul Karner, și bilaterale și ne-am mai…

Radu Tudor:

Deci pe ce dată exactă a zis Karner că e de acord?

Cătălin Predoiu:

În presă, a declarat în 10 sau 11 decembrie. La Brdo, în 12 decembrie, la masă a spus Da, într-adevăr, asta este poziția oficială și atunci noi am aruncat în discuție două elemente. În primul rând, de ce nu și frontiera navală, care e problema cu ea și, al doilea lucru, înțelegem că asta e poziția, sigur, noi am discutat totdeauna pe toate cele trei frontiere, nu am renunțat formal la nicio frontieră, să fie clar lucrul ăsta, dar am spus, Înțelegem inflexibilitatea dumneavoastră pe această chestiune, n-o împărtășim sub aspectul argumentației, dar luăm act de ea. Însă, trebuie să înțelegeți că și noi avem nevoie de niște garanții, de o deschidere pentru 2024.

Și de atunci, din 12 decembrie, s-a plecat la drum clar cu frontiera aeriană adjudecată. În discuție deja au acceptat să intre și frontiera navală și au spus Ne rezervăm un răspuns pentru acest punct 10, vom vedea dacă se poate. Nici ministrul austriac nu avea toate libertățile…

Radu Tudor:

… toată libertatea să negocieze. Trebuia să vorbească totuși la Viena.

Cătălin Predoiu:

Anumite lucruri s-au spus și informal acolo, deci nu știam exact cum stau lucrurile. Ați spus dumneavoastră că dezvăluim toate detaliile, nu dezvăluim toate detaliile. Nu avem cum.

Radu Tudor:

Mă interesează să știu parcursul acesta, pentru că aici, în România, a fost un val de pesimism, zic eu justificat…

Cătălin Predoiu:

Da, e normal, oamenii au fost dezamăgiți.

Radu Tudor:

A fost, dacă vreți, inclusiv, doamna ministru Odobescu, senzația că acest refuz pentru România dă apă la moară extremismului, dă apă la moară populismului, dă apă la moară antieuropenismului și că eșecul acesta a arătat, de fapt, că noi suntem, vezi Doamne, europeni de mâna a doua.

Luminița Odobescu:

Cred că, așa cum a spus și domnul ministru Predoiu, este justificată supărarea românilor până la urmă, pentru că, într-adevăr, nu am avut argumente solide, ca să spun așa, dar obiectivul nostru a fost să mergem înainte și să găsim soluții și exact asta am și făcut. Și s-a negociat odată ce Austria ne-a anunțat că își flexibilizează pe diverse canale, poziții, am început să lucrăm ca să punem în aplicare această poziție, știind foarte bine parametri.

Radu Tudor:

Care a fost cel mai dificil moment în dialogul cu Austria în ultimele 3 luni pentru dumneavoastră, ca șef al diplomației?

Luminița Odobescu:

Sigur, cum am spus, nu putem să spunem tot, dar am avut și eu, la rândul meu, mai multe ca să spun așa întrevederi cu ministrul de Externe austriac, cu colegii mei austrieci din Ministerul de Externe, prezentându-le în detaliu poziția și încercarea de a debloca acest proces, în strânsă coordonare, pentru că de fiecare dată informam, discutam exact, am mers pe mai multe canale, să spun așa…

Cătălin Predoiu:

A trebuit să mergem în paralel, pe două avioane, dacă vreți…

Radu Tudor:

Componenta politică, odată confirmată, trebuia să se decline imediat în componenta politică de interne.

Luminița Odobescu:

Da, deci procesul este pe de o parte și politic, pentru că odată ce am avut acordul politic, a trebuit să-l transpunem în practică, ca să spun așa, în această decizie, care nu a fost simplu de negociat, pentru că este un text juridic cu implicații zilnice.

Radu Tudor:

Putem să vedem în continuare și decizia…

Cătălin Predoiu:

Mai lăsați un pic, dacă vreți, articolul ăsta 10, pentru că el explică puțin și de unde provine această frustrare, dacă vreți și sentiment că refuzul a fost cumva nejustificat de-a lungul anilor, pentru că vedeți, și în prima frază, în primul rând se vorbește de o decizie tot cu cuvântul decizie se termină paragraful și este vorba de acel articol 4, aliniat 2, care stabilește acest proces Schengen structurat pe două etaje.

Este un etaj tehnic, al criteriilor tehnice și al măsurilor tehnice din teren, al capacității de a implementa aquis-ul comunitar, dar este și un etaj politic, etajul deciziei politice la nivelul Consiliului. Or, confuzia de unde apare? Pentru că în textul tratatului 4 aliniat 2, de fapt e textul protocolului de accedere care însoțește actul, tratatul de aderare, se vorbește de o decizie a Consiliului care se ia de către statele membre, după ce se îndeplinesc criteriile tehnice.

A intrat cumva greșit explicat în primul rând, poate, de operatorii politici, în conștiința publică faptul că, odată îndeplinite criteriile tehnice, în mod automat trebuie să vină și decizia. Or, litera și spiritul tratatului spun că statele membre își păstrează decizia politică, în funcție de tot felul de criterii care țin inclusiv de natură internă, de politică internă, de securitate internă și așa mai departe.

Radu Tudor:

Când aștepți 12 ani, evident că…

Cătălin Predoiu:

E adevărat, dar cred că e datoria mea, a noastră să explicăm cum stau lucrurile în mod real.

Radu Tudor:

Deci faptul că noi am îndeplinit criteriile tehnice nu însemna automat că trebuia să intrăm în Schengen, trebuia să îndeplinim și, aș spune, votul politic.

Cătălin Predoiu:

Am depins foarte mult de aceste criterii, pentru că drumul e mult în spate, el pleacă de la declarațiile de pregătire din 2007-2008, semnate de ministrul Cristian David, ministrul liberal, pleacă de la chestionarul Schengen din noiembrie 2008, pleacă de la cele opt vizite de evaluare din mandatul ministrului liberal Blaga din 2009, 2010 până în 2011, de la tentative de a trece în faza politică, decizii prin Consiliu, blocate la momentul respectiv, 2011, de câteva ori, pe motiv de MCV, să nu uităm acest lucru care…

Deci nu e prima dată ceea ce s-a întâmplat anul trecut. Ce a fost diferit anul trecut e că a fost, într-adevăr, o decizie supusă la vot, dar ani de zile în spate au fost aceste tentative de a se depăși faza tehnică în faza politică și de a se lua o decizie și au fost diverse alte state care au spus Nu, din punct de vedere politic noi nu suntem pregătiți, fie pentru că aveți încă MCV, fie că Bulgaria încă n-a terminat reformele în justiție anul trecut, Olanda, fie pentru că în interior noi avem niște probleme de siguranță, iar acest aspect politic eu cred că va fi exersat foarte curând de România, pentru că gândim într-o notă optimistă ca în următorii ani în spațiul Schengen să ne punem problema să primim și alte state. Vorbim de Republica Moldova, de ce nu, Ucraina, de ce nu, Balcanii de Vest și o să vedem atunci că, deși vom vedea că statele îndeplinesc condițiile tehnice, statele candidate, sunt absolut convins că vom avea o mare dezbatere aici, în România, la nivel politic, Trebuie sau nu trebuie să ne dăm un vot politic? Asta a fost toată greutatea și de aici am plecat în discursul nostru cu partenerii austrieci.

Radu Tudor:

Din acest moment, s-au normalizat toate relațiile politice cu Austria, doamna ministru? Pentru că a fost momentul în care ambasadorul nostru la Viena, Emil Hurezeanu, a venit un pic acasă, au fost niște momente în care primul-ministru și președintele au exprimat niște supărări publice cât se poate de justificate, noi, la rândul nostru, eram de 10 ori mai supărați, oamenii obișnuiți.

Luminița Odobescu:

Eu spun că da, ca să mă exprim așa, diplomatic. Gheața a fost spartă și sigur că trebuie să lucrăm în continuare.

Cătălin Predoiu:

A fost spartă și topită.

Radu Tudor:

Vă întreb pentru că mi-ați spus că tot cu Austria va trebui să negociem în continuare și chestiunea terestră și atunci cumva o luăm de la capăt pe un subiect.

Luminița Odobescu:

Evident!

Cătălin Predoiu:

Nu numai cu Austria. Sunt toate statele membre interesate de acest lucru.

Radu Tudor:

Dar știm că toate celelalte state ne sprijină.

Cătălin Predoiu:

Da, dar vedeți că ați început dumneavoastră emisiunea cu un interviu pe o anumită temă. Sunt și alte teme. Migrațiune, criminalitate transfrontalieră, risc de terorism. Europa intră într-un ciclu, toată lumea… La anul sunt alegeri în 77 de state din lume, dacă nu mă înșel. Trei sau patru miliarde de oameni votează, mulți în Europa. Deci intrăm într-un context în care apartenența noastră va fi esențială și va trebui să discutăm și cu alte state.

Rămânerea în status-quo-ul dinainte de această decizie ne-ar fi expus foarte mult, pentru că eu nu sunt foarte sigur că toate statele ar fi continuat să rămână pe aceeași poziție dacă noi nu dobândeam acum acest statut, de a fi membru Schengen. Și nu suntem prima țară care intră etapizat în Schengen.

Radu Tudor:

Doamna ministru, în presa română, dacă îmi aduc bine aminte, pe site-ul G4Media s-a publicat un articol în care s-a spus că Statele Unite au jucat un rol important în dezghețarea relației dintre România și Austria și schimbarea opiniei Austriei în ceea ce ne privește. Este adevărat? Statele Unite au fost implicate, ne-au ajutat?

Luminița Odobescu:

Au fost mai mulți parteneri care ne-au ajutat, inclusiv Statele Unite.

Radu Tudor:

Și chestiunea aceasta a reprezentat, să spunem, momentul în care am văzut că se fisurează gheața sau a fost pur și simplu un sprijin așa, prietenesc Încercăm să vorbim și noi la Viena și gata?

Luminița Odobescu:

Cred că a fost rezultatul demersurilor coordonate, atât ale noastre, cât și ale partenerilor europeni. Sa nu uitam că și state membre precum Germania, Franța, Comisia Europeană, Parlamentul European, au fost alături de noi și au discutat permanent cu Austria, încercând să deblocheze acest proces.

Radu Tudor:

În septembrie, când ați fost în Statele Unite, i-ați rugat pe prietenii noștri, l-ați rugat pe Anthony Blinken, să ne ajute în acest demers?

Luminița Odobescu:

Da, evident!

Radu Tudor:

Și lucrul ăsta s-a întâmplat?

Luminița Odobescu:

Spunem că am beneficiat și de sprijinul Statelor Unite în acest proces.

Cătălin Predoiu:

Ce aș vrea să subliniez, dacă îmi permiteți…

Radu Tudor:

Presa europeană a marcat, să știți, toate aceste elemente de succesul de etapă al României, dar atenție, că toți vorbesc de succesul parțial și opoziția din România, respectiv liderii USR și AUR, spun că asta nu este o victorie, ca asta nu este, să spunem, ceea ce meritau românii, că de fapt durerea cea mare este pe frontiera terestră, nu pe frontiera aeriană și că noi nu suntem propriu-zis în Schengen. Cum le răspundeți?

Cătălin Predoiu:

Este o abordare puțin iresponsabilă, pentru că ignoră, cum spuneam, litera și spiritul tratatului, induce, dacă vreți, în eroare cu privire la modul în care se iau aceste decizii, și ignoră mai ales, cum spuneam, valoarea adăugată a acestei decizii, respectiv faptul că România devine stat membru Schengen, ceea ce e foarte important. Deci dacă un lider politic spune că e mai bine ca România să nu fie stat membru Schengen decât membru Schengen, atunci eu spun românilor că acel lider politic nu merită să-i reprezinte și nu le aduce servicii, dimpotrivă, le aduce numai deservicii. Pentru că o ambiție fundamentată pe demagogie și pe lipsă de eficiență practică a discursului politic și acțiunii politico-diplomatice, nu aduce decât poate două-trei declarații, rating la televizor, dar românilor nu le aduce nimic.

Această decizie aduce, și românii vor vedea în timp, că această decizie le aduce și la modul concret anumite avantaje și o altă poziție pentru țară.

Aș vrea să subliniez, vizavi de modul în care s-au armonizat toate aceste eforturi și toate aceste demersuri pe care prietenii și aliații noștri le-au făcut, ele au fost totdeauna în ariergarda, dacă vreți, eforturilor pe care cele două ministere le-au făcut. Noi am discutat direct cu omologii noștri, am antamat aceste discuții și abia ulterior am extins această paletă și întotdeauna, întotdeauna dialogul a fost și cu partenerii noștri, și al acestora, cu noi și cu Austria, și cu Bulgaria. Să nu uităm că am spus că ce a fost dificil a fost dificil să armonizăm toate cele trei poziții.

Dialogul a fost unul de respect reciproc. Austria nu este o țară pe care să o presezi, Austria e o țară pe care să o convingi, cu care trebuie să discuți foarte serios, foarte realist, arătând că înțelegi care e contextul și evident, promovându-ți interesele într-un mod demn și civilizat.

Radu Tudor:

Deci, cum ați spune, românul n-a mers cu amenințarea, a mers cu duhul blândeții?

Cătălin Predoiu:

Europa nu e construită pe amenințare. A mers cu, dacă vreți, persuasiunea și perseverența convingerii și a argumentelor, pentru că am adus permanent în discuție ceea ce avem de câștigat. Austria și România au de câștigat în perspectivă în consolidarea relațiilor noastre. Avem interese economice comune, și noi putem câștiga din aceste interese, și noi avem interes ca lucrurile să se desfășoare într-un mod cooperant, Austria, la rândul ei, are interese și am subliniat acest lucru, că interesele lor pot fi dezvoltate aici numai într-o relație de prietenie, constructiv și așa mai departe.

Am subliniat, de asemenea, performanța colegilor noștri de la Frontieră și din teren, care au redus migrația, care dezvoltă bune practici. La ultimul Consiliu JAI, comisarul Johansson a spus Ceea ce face România în proiectele-pilot este un exemplu de urmat de către toate statele membre și acesta ne dă și poziția de a ne exprima altfel în Consiliul JAI, pentru că poate sunt lucruri pe care și pe noi ne nemulțumesc în alte state membre. Pe mine, de exemplu. Aș vrea să spun niște lucruri în Consiliul JAI, o să le spun altfel acum. Putem cere lucruri…

Radu Tudor:

Cu siguranță!

Întrebarea pentru ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu și pentru ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, din partea colegei mele, Sabina Iosub.

Sabina Iosub:

Doamnă ministru, domnule ministru, întrebarea mea are doua direcții. Pe de o parte, ce a cedat România sau ce a promis România că va face pentru a intra maritim și aerian în Schengen și a doua parte a întrebării este când vom intra terestru în Schengen, pentru că în această decizie ce a fost publicată și astăzi se specifică faptul că acest Consiliu depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Concret, când ar trebui să intrăm terestru în Schengen?

Radu Tudor:

Ce am cedat, doamna ministru și când intrăm terestru în Schengen?

Luminița Odobescu:

Eu nu cred că România a cedat, pentru că dacă vorbim de pachetul cuprinzător al deciziei, într-adevăr, aceasta conține o serie de măsuri complementare care să consolideze cooperarea între România, Bulgaria și Austria în protecția frontierelor externe și vine exact așa cum a spus și domnul ministru, pe ceea ce deja România a făcut și ceea ce există în așa zisul Aquis comunitar.

Radu Tudor:

S-a speculat că cedăm ceva, că avem niște sarcini în plus, tema cea mai speculată a fost că vom primi migranți mulți din partea Austriei.

Luminița Odobescu:

Nu. Sunt prevederi care sunt clare, deja existente.

Radu Tudor:

Haideți să lămurim această chestiune cu migranții. Ce anume prevede exact acest mecanism? Vom primi înapoi acei migranți care au trecut ilegal prin România și au ajuns în alte state Schengen?

Cătălin Predoiu:

Migranții sunt la mine, vizele sunt la doamna. Nu am cedat, România nu a cedat nimic, nu și-a asumat nici o obligație în plus, sub aspectul protecției frontierelor și a combaterii migrației ilegale. O sa îmi argumentez afirmația.

Radu Tudor:

Vin mii de sirieni și de afgani din România, domnule Predoiu.

Cătălin Predoiu:

În documentul politic și în cel juridic se vorbește de întărirea controalelor la frontieră, deci nu cedăm nimic, pentru că noi facem controale la frontieră și vrem să ne întărim și e în interesul cetățenilor noștri. De investiții pe care Comisia Europeană să le facă în echiparea trupelor noastre de frontieră, Poliției de Frontieră, drone, scanere, radare și așa mai departe, deci nu cedăm, ci primim. Sprijin al ofițerilor Frontex, nu e nimic rău în asta. Și noi trimitem ofițeri Frontex în străinătate, anul sunt vreo 2600 plecați.

Radu Tudor:

Ziceți cu migranții, că acolo e tema.

Cătălin Predoiu:

La migranți este vorba de Regulamentul Dublin, adică acel regulament care organizează la nivelul tuturor statelor membre, modul în care sunt procesate migrațiile subsecvente sau secundare, mișcările secundare. Ce înseamnă mișcare secundară? Dau un exemplu foarte simplu, un cetățean al unui stat x, non membru Schengen accesează ilegal România, merge mai departe sau este înregistrat aici, în România, ca tentativă de accesare ilegală, este capturat în Austria, este returnat, potrivit acestui acord. Deci, nu orice fel de migrant. Și viceversa.

Radu Tudor:

Să explicăm simplu. Doar cei care au trecut prin România și care ajung în alte state europene Schengen ne sunt nouă returnați. Adică nu zecile de mii care vin pe la Lampedusa vor veni în România.

Cătălin Predoiu:

E un regulament pe care noi îl aplicăm deja și în asigurarea acestui regulament, de exemplu, anul acesta, 2022-2023, s-au returnat 150 de cetățeni, care au trecut deja prin România. Trecuseră deja prin România, e vorba de acei cetățeni pentru care ai responsabilitatea faptului că i-ai scăpat mai departe. Sau intră în România, procesează și primește o cerere de azil răspuns favorabil, dobândește azil în România, mai departe pleacă și este subiectul unei alte cereri de azil formulate în Austria, fără să declare faptul că are azil deja în România. Dacă acest lucru se descoperă ulterior, el este returnat în România, pentru că acolo a dobândit protecție internațională, iar sistemul ăsta funcționează reciproc. Și Germania funcționează și cu Franța, fuzionează cu toată lumea. Noi nimic în plus nu ne-am asumat prin aceste obligații.

Radu Tudor:

Știți că s-a speculat, se speculează chestiunea cu migranți, că odată intrați în Schengen și cu negocierile astea dure, noi a trebuit să facem niște compromisuri.

Cătălin Predoiu:

Atenție, Croația când a intrat în Schengen, anul trecut, cu toate frontierele, s-a văzut țintă, dacă vreți, a unui flux migratoriu crescut substanțial și s-a confruntat cu acest lucru, într-adevăr. Dacă vreți, este un dezavantaj care vine la pachet. De ce? Pentru că odată penetrată frontiera unei țări membră în spațiul Schengen, mai departe poate să plece mai ușor către alte frontiere, că nu mai există controalele interne. Și atunci, evident că orice țară care devine membră a spațiului Schengen, în primă fază devine o potențială țintă. Nu e cazul nostru, pentru că noi încă nu ridicăm controale la frontiera terestră, dar așa a fost cazul cu Croația și atunci s-au combinat aceste informații. Pe de altă parte, principala rută migratorie către Europa nu sunt Balcanii, ci Mediterana centrală, Mediterana de est.

Radu Tudor:

Știm datele acestea și am dat și hărțile Frontex și datele oficiale ale Comisiei.

Cătălin Predoiu:

Nu depinde decât de noi, domnule Radu Tudor, să ne protejăm frontiera.

Radu Tudor:

Ați spus că sunteți optimistă și probabil chestiunea asta a fost marcată ca atare de telespectatori. Sabina Iosub v-a întrebat când intrăm cu frontierele terestre, pentru că negocierea este în primul și în primul rând pe componenta politică, pe componenta diplomatică.

Luminița Odobescu:

Ceea ce pot să vă spun la acest moment este că vom continua demersurile diplomatice, împreună, în primul rând cu Austria și cu sprijinul Comisiei Europene și a celorlalți parteneri. Este foarte important să arătăm în continuare că frontierele noastre sunt sigure și acest lucru deja a fost dovedit anul trecut prin două misiuni voluntare și în plus, avem acest proiect pilot, care e un exemplu de bune practici, la granița dintre România și Serbia, pe care ni l-am asumat, tocmai ca să arătăm că în materie de azil putem să exportăm, ca să spun așa, bune practici de gestionare a frontierei externe a Uniunii Europene, cum este frontiera noastră cu Serbia. Acest lucru a fost recunoscut și apreciat de către toți partenerii noștri.

Până la urmă, așa cum a spus și domnul ministru, este în interesul nostru să protejăm granițele externe atât ale noastre, cât și ale Uniunii Europene, și acest lucru am arătat până acum și o să arătăm în continuare. Să nu uităm că lucrurile sunt în schimbare, nu numai în ceea ce privește migrația. Avem o decizie politică recentă pentru un nou pact de migrație și azil în Uniunea Europeană, dar avem amenințările teroriste.

Avem interesul să lucrăm împreună cu Austria, dar și cu ceilalți parteneri europeni, să facem mai sigur spațiul Schengen și să protejăm frontierele externe ale Uniunii Europene, să găsim până la urmă, împreună, soluții. De fapt, acesta este și obiectivul acestui acord politic pe care îl avem în materie de cooperare. Sunt măsuri complementare de consolidare a cooperării cu Austria în primul rând, dar și cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Radu Tudor:

31 martie 2024 intrăm cu frontierele aeriene și navale, fluviale. Care ar fi, să spunem, data aproximativă, perioada aproximativă în care sperați să dați un anunț bun și în legătură cu frontierele terestre? Oportunitatea, pentru că vorbim de Președinția belgiană, apoi vine Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene, deja Cătălin Predoiu oftează și îl văd. Trebuie să dăm românilor un orizont cât de cât.

Cătălin Predoiu:

Principalul nostru argument a fost și va rămâne în continuare protecția frontierelor, eficiența din teren. Contează, evident, demersurile diplomatice. Contează performanța la protecția frontierelor și combaterea migrației ilegale, a cooperării polițienești, a traficului de persoane, acolo trebuie să performăm. Și dacă vrem să performăm acolo, trebuie să și investim, nu numai în dotări logistice, dar și în statutul acestor oameni.

Așa cum după intrarea în Uniunea Europeană, concentrarea a fost pentru reformarea justiției, ridicarea MCV, și așa mai departe, acum, după părerea mea, după intrarea în Schengen, trebuie să avem ani de zile de concentrare pe toate forțele noastre de ordine publică, pentru că numai prin performanță să aducem acest rezultat.

Oricât de multe demersuri diplomatice să fac, să știți, nu există acel demers diplomatic de tip apăsare pe buton. Nu există doar un telefon care schimbă totul. Nu există doar un demers sau o scrisoare sau o vorbă sau o masă sau o negociere, ci există un ansamblu întreg de astfel de discuții și suport, dar care trebuie să se sprijine pe ceva, iar acel ceva este rezultatul din teren. Am spus că acele vizite de evaluare, cele opt din mandatul lui Blaga și două din mandatul lui Bode au contat foarte mult, măsurile luate în mandatul lui Vela, de asemenea, pentru că noi am putut să ne sprijinim pe un rezultat din teren foarte, foarte bun.

Cătălin Predoiu:

Care a fost factorul esențial, foarte scurt, Luminița Odobescu, care a transformat decizia de la opoziție sută la sută în septembrie, la acceptare în decembrie pentru aderarea României?

Luminița Odobescu:

Cred că a fost un cumul de factori. Pe lângă argumentele și determinarea noastră de a merge înainte, demersurile, evident, la toate nivelele, coordonarea, munca de echipă. Deci noi, dacă rămânem uniți și coordonați, reușim să mergem înainte și să avansăm.

Radu Tudor:

Declicul unde s-a produs?

Luminița Odobescu:

Declicul cred că s-a produs când am simțit că la începutul lunii decembrie eforturile dau rezultate și am spus acum este momentul. Sigur că procesul a fost unul mai complex, pentru că fiind împreună cu Bulgaria, a trebuit să așteptăm și decizia Olandei și practic au fost câteva etape în care am depins puțin de alte decizii, ca să spun așa. Pot să spun că ultima lună și ultimele zile din luna decembrie au fost extrem de intense. Au fost negocieri de zi și noapte pentru câteva, poate paragrafe esențiale, pe care le-am subliniat cu roșu, dar care ne-au luat câteva zile bune, ca să spun așa, tocmai pentru pentru a ne proteja foarte bine interesele.

Radu Tudor:

Cine v-a ajutat cel mai mult în acest demers, în acest succes?

Cătălin Predoiu:

Cel mai mult cred că ne-am ajutat noi și declicul de care vorbeați dumneavoastră s-a produs la noi în primul rând, pentru că am înțeles cum trebuie să procedăm și cum trebuie să abordăm. Pentru că, vedeți dumneavoastră, se poate spune nu unei persoane, două persoane, trei persoane, zece persoane, dar la foarte multe persoane e greu să mai spui nu și de asemenea în fața multor argumente. Cred că declicul a fost în momentul în care noi am reușit să asamblăm un mod coerent de abordare din mai multe unghiuri, de la mai multe etaje.

Radu Tudor:

Luminița Odobescu si Cătălin Predoiu, mulțumesc pentru acest dialog foarte sincer! Ne revedem în aceeași formulă, aici, în momentul în care avem decizia pentru intrarea cu frontierele terestre, de acord?

Luminița Odobescu:

De acord.

Cătălin Predoiu:

Știți că n-am vorbit nici de momentul ăsta, nu vorbesc nici de acela.

Radu Tudor:

Când o să vedem decizia, ne revedem aici și ne spuneți toate secretele.

Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Am aflat tot ceea ce trebuia să știm despre aderarea României la spațiul Schengen. Bine că am reușit să spargem gheața!

Ministerul Afacerilor Interne comunică:

Astăzi, 30 decembrie 2023, ora 22.38, Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria.

În conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024.

De asemenea, potrivit Deciziei Consiliului UE, în cursul anului 2024, Consiliul va depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor la frontiera terestră.

Decizia Consiliului UE prevede o serie de măsuri privind întărirea controlului la frontiere și combaterea migrației ilegale, precum și aplicarea Regulamentului Dublin.

România aplică deja măsurile sus menționate încă din cursul anului 2023. Decizia Consiliului UE nu conține obligații noi pentru România.

Decizia Consiliului UE este însoțită de două declarații politice complementare, una trilaterală Austria – România – Bulgaria și alta individuală a Comisiei Europene, care prevăd, de asemenea, măsurile de întărire a controlului la frontiere și de aplicare a Regulamentului Dublin, precum și angajamentul politic de a continua în 2024 discuțiile privind aplicarea acquis-ului integral Schengen, inclusiv cu privire la frontierele terestre.

Atât Decizia Consiliului UE, cât și declarațiile politice care o însoțesc, reflectă acordul politic la care Austria, România și Bulgaria au ajuns în 23 decembrie 2023.

Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Prim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe, diplomaților, europarlamentarilor, parlamentarilor care au susținut eforturile desfășurate. De asemenea, mulțumește tuturor partenerilor externi, Comisarului European, miniștrilor de interne austriac și bulgar, Comisiei Europene, președinției spaniole, colegilor miniștrii din Consiliul JAI, precum și celorlalți parteneri publici și privați cu care a interacționat și care au sprijinit acest demers.

Background

Discuțiile cu partea austriacă privind aplicarea integrală a acquis-ului comunitar Schengen au fost reluate după data de 23 August 2023, după întâlnirea dintre ministrul român de Interne și ministrul austriac de Interne și au fost continuate constant între cei doi miniștri pe parcursul lunilor care au urmat. În data de 9 decembrie 2023, partea austriacă a comunicat public în presa austriacă, prin intermediul ministrului austriac de externe, faptul că este deschisă la discutarea aplicării acquis-ului comunitar Schengen la frontiera aeriană (,,Air Schengen”) a României. În data de 11 decembrie 2023, în contextul Forumului ,,Salzburg”, desfășurat la Brdo (Slovenia), a avut loc o nouă rundă de discuții între miniștrii de Interne român și bulgar, în pregătirea întâlnirii cu ministrul de Interne austriac, care a avut loc o zi mai târziu, în data de 12 decembrie 2023. Cu ocazia trilateralei miniștrilor de interne România-Bulgaria-Austria de la Brdo (Slovenia), partea austriacă a confirmat oficial acordul pentru ridicarea controalelor la frontiera aeriană, dar, la propunerea părții române, au fost înregistrate și progrese semnificative legate de frontiera maritimă, partea austriacă reiterând, pe de altă parte, faptul că poziția legată de controlul la frontierele terestre va rămâne neschimbată în 2023. Cele trei părți au convenit continuarea discuțiilor cu obiectivul de a realiza un acord politic și a genera condițiile pentru o Decizie a Consiliului UE privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023. În urma contactelor și reuniunilor online care au urmat, cele trei părți au ajuns la acordul politic din 23 decembrie 2023. Ca urmare a acestui acord politic din 23 decembrie 2023, din data de 26 decembrie 2023 au avut loc discuții bilaterale, trilaterale și multilaterale între partea română, partea austriacă, partea bulgară, Comisia Europeană și Președinția spaniolă, soldate cu un acord asupra Proiectului de Decizie a Consiliului UE, acord la care s-a ajuns în data de 29 decembrie 2023, ora 23.40h. În data de 30 decembrie 2023, între orele 20.00h și 22.00h, Decizia Consiliului UE a fost votată de toate Statele Membre al UE.

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: (…) Am avut pe parcursul acestor luni precedente discuții complicate și ele rămân în continuare discuții complicate, dar, în același timp, clar există o mare diferență față de acum câteva luni de zile. Eu nu vreau să evaluez dacă e mult sau e puțin, este altceva, e ceva pe care putem construi, pe care putem continua. Eforturile care se fac și de către delegația noastră și de către delegația bulgară și delegația austriacă, dar în același timp și de către Comisie și Președinția spaniolă în acest cadru de discuții, dar și eforturile care se fac de către alți colegi din alte state membre, care susțin aceste discuții sunt îndreptate tocmai în direcția de a obține un rezultat palpabil, concret, în luna decembrie și în anul 2023.

Jurnalist: Va îndeplini Romania condițiile?

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Am avut discuții dimineață legate de posibilitățile tehnice de a lua o decizie în luna decembrie, plecând și de la situația concretă din fiecare dintre țările noastre și la ceea ce dorim fiecare și ce limite avem fiecare de a decide în aceste discuții. Pot să vă spun că aceste discuții vor continua și ele au fost pozitive, au adus ceva progrese, dar mai sunt încă multe lucruri de discutat. Aș vrea aici să mă refer, dacă tot ați întrebarea asupra unor chestiuni tehnice care au fost denumite, catalogate, apreciate în țară ca fiind condiții puse de Austria. În primul rând că în documente nu sunt numite condiții, sunt numite măsuri adiacente, dar hai să trecem de această semantică. În substanța lor sunt proceduri pe care la ora aceasta România le aplică. Sunt proceduri care sunt cuprinse în criteriile Schengen, în acordurile pe care le aplică, mai precis în Acordul Dublin. Deci la ora aceasta România aplică aceste proceduri și menționarea lor de către partea austriacă are în vedere dorința ca aceste proceduri să continue să fie aplicate. S-a creat emoție, din câte am văzut această perspectivă de a se transfera în masă din Austria în România cetățeni sirieni sau cetățeni afgani care ar fi migranți ilegali și în felul ăsta interesele noastre ar fi afectate.

Despre ce este vorba? În realitate este vorba de a proceda la retrimiterea acelor cetățeni care au intrat prin România, au fost înregistrați în Romania, în EURODAC sau în SIS – Sistemul Schengen și mai departe au migrat ilegal în Austria. Conform regulilor Dublin în vigoare, odată ce sunt capturați în Austria și constatați că sunt în stare de migrațiune ilegală, pe regulile existente, sunt trimiși în țara de unde au venit, adică în România. Nu e vorba de nicio altă procedură.

Vă dau numai o cifră. Anul acesta vorbim de 120 de cetățeni. Deci aplicând deja aceste reguli. Deci nu e nimic în plus pe care România să fie obligată să aducă, față de ce există în prezent în criteriile Schengen. (…)

În data de 05.12.2023, a avut loc, la Bruxelles, Belgia, secțiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, organizat de Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene. România a fost reprezentată de către domnul Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne.

Pe agendă au figurat subiecte referitoare la: starea generală a spațiului Schengen, Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România (informare), Pactul privind migrația și azilul, Regulamentul privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, azil și migrație: dimensiunea externă, consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei – securitate internă, implicațiile situației din Orientul Mijlociu pentru securitatea internă a UE, combaterea provocărilor de securitate: evaluare de către Consiliul consultativ de informații, Recomandarea Consiliului referitoare la un plan privind infrastructura critică.

În ceea ce privește subiectul referitor la starea generală a spațiului Schengen, ministrul român al Afacerilor Interne a apreciat calitatea Barometrului Schengen, subliniind că autoritățile române analizează cu toată seriozitatea informațiile incluse, dar mai ales pe cele care arată unde trebuie să se lucreze în continuare. A pus accent pe importanța verificărilor sistematice în bazele de date europene și pe pregătirea personalului care folosește sistemele europene. În mod cert, interoperabilitatea sistemelor va simplifica mult activitatea polițiștilor din teren, de aceea, este foarte important să continuăm cu calendarul de operaționalizare a sistemelor europene de informații. Referitor la aspectele de returnare a evidențiat importanța continuității procesului și eliminarea lacunelor, inclusiv de ordin legislativ, ce pot fi exploatate de cetățeanul terț subiect al returnării pentru a abuza de procedura de azil și pentru a se sustrage de la executarea returnării. Ministrul român a subliniat faptul că România nu numai că îndeplinește criteriile Schengen, dar performează în teren în ceea ce privește combaterea migrației ilegale, așa cum o demonstrează și statisticile din Barometrul Schengen, Frontex etc.

Cu privire la Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, demnitarul român a amintit eforturile României pentru asigurarea securității UE și implementarea la cele mai înalte standarde a criteriilor Schengen, fapt recunoscut unanim de toate Statele Membre UE. A mulțumit pentru sprijinul constant al Comisiei Europene, al Președinției spaniole, al statelor membre și al celorlalți actori instituționali implicați. A subliniat faptul că în lunile precedente am construit o foarte bună comunicare cu Austria, că discuțiile continuă și că există un dialog bun și intens cu ministrul austriac de interne. Ministrul român a demonstrat prin argumente faptul că nu există nicio incompatibilitate între extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și discuția privind îmbunătățirea performanței tuturor țărilor din Spațiul Schengen, respectiv întărirea Spațiului Schengen, dimpotrivă, cu România și Bulgaria în Spațiul Schengen, acesta va fi consolidat, pentru că ambele țări performează în combaterea migrației ilegale. A solicitat Președinției să identifice scenarii optime de gestionare a subiectului în continuare, astfel încât să fie facilitată adoptarea unei Decizii pozitive privind aderarea la spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an.

Ministrul român și-a încheiat discursul în cadrul Consiliului JAI cu următoarea declarație : „Așa cum spunea un mare om de stat (Abraham Lincoln), de multe ori este nevoie de mai mult curaj să faci ceea ce este bine, decât frica de a face ceea ce este greșit. La fel și noi, în JAI, trebuie să avem curajul să luăm decizia corectă și dreaptă de a extinde Spațiul Schengen cu România și Bulgaria.”

Comisarul european Ylva Johansson a reconfirmat în declarația din debutul și de la finalul dezbaterii faptul ca Romania aparține și trebuie să facă parte din spațiul Schengen. A mai subliniat că proiectul-pilot de la frontiera cu Serbia a produs rezultate solide și pozitive și că statele membre pot lua o decizie pozitivă privind aderarea României și Bulgariei în acest an.

Statele membre au intervenit pe rând subliniind faptul că cele două state îndeplinesc toate criteriile de aderare, sunt constructive și dedicate acestui proces și trebuie să devină membre cu drepturi depline cât de curând posibil. Statele membre au precizat că își mențin poziția de a susține o decizie de extindere. Ministrul austriac a subliniat că dorește un spațiu Schengen puternic.

În cadrul prânzului de lucru, referindu-se la implicațiile situației din Orientul Mijlociu pentru securitatea internă a UE, ministrul Afacerilor Interne a prezentat eforturile întreprinse de autorități pentru evacuarea civililor aparținând comunității românești care locuiește în Gaza, precum și ajutorul umanitar oferit de România. A evidențiat elementele cărora trebuie să li se acorde o importanță deosebită în actualul context, care poate genera o serie de riscuri la adresa securității interne, cu accent pe combaterea extremismului religios, dezinformării și discursului instigator la ură, asigurarea unei transparențe mai mari în privința tranzacțiilor cu criptomonede, pentru a contracara potențialele utilizări în scop ilicit ale acestora, cum ar fi finanțarea organizațiilor teroriste și, nu în ultimul rând, securizarea frontierelor. A menționat faptul că, în România, nivelul amenințării teroriste se menține scăzut. De asemenea, a subliniat faptul că în România trăiesc în pace multiple minorități, între care și comunitatea evreiască și cea arabă, inclusiv palestiniană, precum și faptul că minoritățile naționale sunt reprezentate în Parlament.

Cu privire la consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, demnitarul român a evidențiat importanța coordonării și a cooperării operaționale strânse cu toate părțile interesate, inclusiv cu autoritățile ucrainene și moldovene pentru abordarea riscurilor la adresa securității interne generate de războiul din Ucraina, subliniind că prevenirea și combaterea criminalității organizate, în special a traficului de ființe umane și a armelor de foc, rămân o prioritate. A menționat bunele relații și cooperarea cu Ucraina în protejarea frontierelor, că nu există probleme privind traficul de arme conform datelor existente la acest moment și că va avea în luna ianuarie o întâlnire cu omologul ucrainean la frontiera româno – ucraineană pentru a purta discuții privind întărirea protecției frontierei și a inspecta în teren modul de lucru al polițiștilor de frontieră din cele două țări. De asemenea, a subliniat excelenta colaborare cu autoritățile din Republica Moldova, precum și cu EUROPOL și Frontex.

Jurnalist:

Un Consiliu fără vot, dar cu speranțe pentru o procedură scrisă sau un consiliu extraordinar?



Cătălin Predoiu:

Aici e important să înțelegem ce se discută astăzi în Consiliu. Astăzi discutăm o evaluare, un barometru al Spațiului Schengen. E un instrument care se folosește de mai mulți ani de zile și presupune discutarea aspectelor de progres sau de vulnerabilități ale Spațiului Schengen, între toate statele membre, în Consiliul JAI. Deci și cele care sunt în Spațiul Schengen și cele care încă nu fac parte din Spațiul Schengen.

Deci astăzi nu se votează procesul de extindere a Spațiului Schengen. Și evident, pe lângă acest subiect, mai dezbatem și altele precum migrația, combaterea migrației ilegale și așa mai departe.



Jurnalist:

Doamna Ylva Yohansson a spus că vor fi prezentate rezultatele evaluări Bulgariei, care a ieșit foarte bine. A spus încă odată, citez, România și Bulgaria sunt foarte pregătite să adere. Suntem la final de an. La ce ne mai putem aștepta, pentru că astăzi nu se va lua un vot.



Cătălin Predoiu:

Da, e adevărat. Rezultatul evaluării în Bulgaria este pozitiv. Acum, ceea ce urmează important este dialogul dintre guvernul olandez și parlamentul olandez. Abia după aceea vom putea ști care sunt pașii următori.



Jurnalist:

Ne puteți explica dacă până la final de an sau în următoarele 10 zile, două săptămâni, ar putea să ia Parlamentul de la Haga o decizie. E timp suficient ca să se mai întâmple ceva anul acesta?



Cătălin Predoiu:

Da, timp pentru ca Parlamentul de la Haga și guvernul olandez să ia o decizie există. Și după ce această decizie este luată, putem să vedem dacă facem pași procedurali în continuare, dar timp există.



Jurnalist:

Se discută destul de intens în ultimele zile despre o posibilitate de a scădea profilul acestei lărgiri, printr-o trecere, știu eu, prin COREPER, la nivel de ambasadori și ulterior adoptarea ca punct A în ultimul consiliu ministerial al anului.



Cătălin Predoiu:

Am văzut. Se fac tot felul de speculații, scenarii, nu vreau să le comentez. Tot ce pot să vă confirm, factual, este că au loc discuții intense, sunt în permanent contact cu domnul ministru Karner, e și dânsul aici, la declarații.

Am avut chiar și aseară o întrevedere cu dânsul. O discuție foarte bună. Încă din 23 august, de când ne-am întâlnit și am resetat, dacă vreți, dialogul dintre ministerele noastre, am purtat permanent acest dialog. El e intens.

Am discutat în nenumărate rânduri, și la Viena și aici la Bruxelles, și oficial și informal. Acesta este canalul principal de discuții. Discutăm și cu mediul de afaceri. Cum spuneam, discuțiile sunt intense și sunt foarte bune.

Nu am păstrat dialogul strict la nivel de minister, am extins acest dialog. Schengen, extinderea Spațiului Schengen e un subiect de interes pentru cetățenii români, pentru companiile românești, dar, în același timp, și pentru mediul de afaceri austriac prezent în România și pentru mediul de afaceri din alte țări prezente în România, pentru partenerii noștri externi, există foarte multe interese economice la mijloc.

Toate aceste lucruri sunt avute în vedere și mai departe sunt convins că vom găsi acest spațiu pe care l-am amenajat pentru discuții diplomatice. Domnul Karner este în directă legătură cu domnul Nehammer. La rândul meu, informez pe președinte, primul-ministru, discut cu ministrul de Externe, deci se lucrează pe acest canal diplomatic.



Jurnalist:

Ne puteți spune dacă Austria ia în calcul scenariul abținerii sau acesta este un scenariu la care nu ne putem gândi?



Cătălin Predoiu:

Uitați-vă, în acest moment este prematur să fac speculații, ba chiar aș putea să spun că orice speculație ar dăuna discuțiilor. Tot ce pot să vă spun este că lucrăm pe acest canal – ministerul de Interne român, ministerul de Interne austriac, dar în legătură și cu alți decidenți politici.



Jurnalist:

Va fi o sesiune extraordinară? Foarte multă lume vorbește despre asta. Va fi o sesiune, un JAI extraordinar?



Cătălin Predoiu:

Cum v-am spus, există timpul necesar pentru continuarea discuțiilor și luarea deciziilor și există și formatele diplomatice și instituționale necesare pentru a organiza aceste decizii. Dar care dintre ele, e o speculație în acest moment și nu aș vrea să continui această speculație.

Eu mi-am propus când am început aceste discuții să fiu concentrat și să fiu realist și atent la detalii și să gândim mereu constructiv. Nu vreau să fac speculații, nu am făcut-o nici când am discutat MCV-ul. Și anul trecut, tot în ultima clipă, în decembrie, dacă vă aduceți aminte, s-au concretizat discuții care au avut loc ani de zile înainte.

În data de 15 noiembrie 2023 a avut loc o întrevedere în sistem videoconferință între Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne, și domnul Ihor Klymenko, ministrul Afacerilor Interne din Ucraina.

Cu acest prilej, cei doi miniștri au discutat despre prioritățile în cooperarea bilaterală din domeniul afacerilor interne, cu accent pe prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere. Demnitarii au salutat decizia ridicării relației bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, ceea ce a confirmat nivelul foarte bun al relațiilor româno-ucrainene.

Discuțiile reprezintă o continuare a celor convenite în cadrul primei ședinței comune a Guvernelor României și Ucrainei ce a avut loc la Kiev, la 18 octombrie 2023, de a se aprofunda colaborarea sectorială.

Unul dintre subiectele abordate a fost acela al fluidizării traficului la granița româno-ucraineană, interlocutorii fiind de acord că ambele state întreprind în prezent eforturi substanțiale pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere și pentru deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, în conformitate cu standardele Schengen. În plus, părțile acordă o atenție deosebită securizării frontierei, fiind apreciată deschiderea și susținerea reciprocă în cooperarea operativă dintre structurile de frontieră, precum și necesitatea întăririi capabilităților acestora.

Ministrul Predoiu a subliniat importanța unui dialog constructiv și deschis între cele două ministere, necesar pentru identificarea unor soluții eficiente în domeniile de interes reciproc. În context, partea română a reiterat deschiderea pentru dezvoltarea cadrului juridic de cooperare în domeniul prevenirii dezastrelor și lichidării acestora.

Totodată, Ministerul Afacerilor Interne, alături de celelalte autorități guvernamentale, va continua să ofere sprijin Ucrainei, în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă, atât timp cât acest lucru va fi necesar.

Tot cu acest prilej, oficialul român a reiterat angajamentul ferm al României în susținerea parcursului european al Ucrainei și disponibilitatea Ministerului Afacerilor Interne de a se implica activ în susținerea demersurilor.

La rândul său, ministrul Klymenko a mulțumit părții române pentru sprijinul constant și multidimensional acordat de România încă din prima zi a războiului și pentru susținerea neclintită în cadrul formatelor multilaterale de discuții.

„Avem în curs o serie de acţiuni de cooperare şi susţinere a autorităţilor ucrainene pe liniile de competență legală a MAI. Desfăşurăm protecţia şi controlul frontierelor prin patrule comune româno-ucrainene. Controlăm foarte bine situaţia în privinţa traficului de arme şi droguri. Practic nu avem trafic structurat de arme, persoane şi droguri prin frontiera terestră cu Ucraina, dincolo de anumite cazuri izolate depistate, ceea ce e un semn al caracterului disuasiv şi eficienţei măsurilor luate şi al eforturilor din teren ale poliţiştilor de frontieră români şi ucraineni, cărora le mulţumesc. Există încă loc de performanţă mai ridicată în combaterea traficului şi contrabandei de produse accizabile, în special ţigări. Am sprijinit şi vom continua să sprijinim pregătirea personalului ucrainean în domeniul asistenței civile şi intervenţiei la dezastre. Cooperarea poliţienească în combaterea crimei organizate merge de asemenea, foarte bine şi o vom continua. Am primit cu respect mulţumirile adresate de colegul meu, ministrul de interne ucrainean, Ihor Klymenko, pentru toate acţiunile de suport desfăşurate de MAI pentru Ucraina. Ele se încadrează în efortul general al României de a sprijini Ucraina. Consider că avem un viitor comun în Europa, e important să îl gândim şi să îl construim încă de astăzi, în beneficiul cetăţenilor noştri, inclusiv al minorităţilor noastre, cea ucraineană din România şi cea română din Ucraina”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu la finalul întâlnirii.

În data de 17.10.2023, Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, a avut o videoconferință cu Ylva Johansson, comisar european pentru Afaceri Interne, pe diferite teme de actualitate la nivel european.

Ministrul Predoiu a făcut o scurtă trecere în revistă a măsurilor luate de autoritățile române în vederea consolidării spațiului Schengen, amintind, printre altele, rezultatele foarte bune înregistrate în implementarea Proiectului Pilot la frontiera cu Serbia, gestionat de România împreună cu Comisia Europeană, continuarea activităților în vederea întăririi supravegherii frontierelor externe și combaterii criminalității organizate, sprijinul oferit de țara noastră statelor membre aflate în dificultate din cauza migrației ilegale, precum și susținerea activă și constructivă a României pe diferite dosare europene.

Doamna comisar Johansson a informat că, în opinia sa, rezultatele Proiectului Pilot sunt excelente, subliniind importanța aspectelor legislative și cooperarea cu Serbia și a mulțumit României pentru implicare. Cei doi demnitari au exprimat convingerea că rezultatele concrete, practice, ale implementării proiectului, precum și bunele practici dezvoltate la nivelul autorităților române, vor reprezenta o sursă valoroasă de inspirație pentru alți parteneri europeni. De altfel, raportul intermediar al Comisiei va prezenta argumente în plus pentru creșterea încrederii Statelor Membre în capacitatea noastră de a gestiona într-un mod eficient migrația. În cadrul dialogului, a fost subliniată determinarea României de a finaliza dosarul aderării la spațiul Schengen și sprijinul ferm al Comisiei Europene de a obține acest rezultat până la finalul acestui an.

Demnitarul român a transmis că Statele Membre vor fi informate cu privire la demersurile României în vederea întăririi spațiului Schengen cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 19 octombrie.

Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne, 28 ianuarie 2021

Cu ocazia Consiliului Justiție și Afaceri interne, desfășurat în data de 28 ianuarie 2021, în sistem videoconferință, ministrul afacerilor interne a readus în atenția participanților faptul că România nu face încă parte din spațiul de liberă circulație, ceea ce a avut un impact negativ la frontierele cu alte state membre în contextul pandemic actual, prin menținerea controlalelor la frontierele interne are efecte economice și sociale ce nu pot fi cuantificate.

A reamintit solicitarea reprezentanților Comisiei Europene de a extinde spațiul Schengen cu statele membre care îndeplinesc condițiile, care contribuie constant și activ la eforturile generale de întărire a securității Uniunii, dar care nu sunt încă membre Schengen. Totodată, a punctat din nou importanța unei perspective realiste asupra unui calendar de aderare, în vederea eliminării blocajului ce trenează din 2011

Prima reuniune a Forumului Schengen

În data de 30 noiembrie 2020 a avut loc prima reuniune a Forumului Schengen, la care au luat parte reprezentanți ai ministerelor de interne ale statelor member UE și asociate Schengen, membri ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, directori executivi ai agențiilor europene FRONTEX, EUROPOL și eu-LISA.

Discuțiile s-au axat pe îmbunătățirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen, revizuirea Codului frontierelor Schengen, precum și un management mai bun al frontierelor externe și consolidarea spațiului Schengen.

În acest context, pornind de la unul din aspectele abordate de Comisie legate de faptul că extinderea spațiului Schengen la toate statele membre UE continuă să aibă o importanță esențială, România și Bulgaria au solicitat reluarea discuțiilor privind aderarea la Schengen, fiind sprijinite de membri ai Parlamentului European, dar și de alte state membre

Primul raport privind Funcționarea Mecanismului de Evaluare și Monitorizare Schengen

La data de 25 noiembrie 2020, Comisia Europeană a publicat Primul raport privind Funcționarea Mecanismului de Evaluare și Monitorizare Schengen, elaborat în baza art. 22 din Regulamentul Consiliului nr. 1053/2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen. Mecanismul verifică punerea în aplicare a acquis-ului Schengen de către statele care aplică acquis-ul Schengen parțial sau integral și să evalueze capacitatea acelor state în care nu au fost încă ridicate controalele la frontierele interne de a face față provocărilor apartenenței la un spațiu fără controale la frontierele interne.

În termeni statistici, în primul ciclu multianual de evaluare Schengen, sub coordonarea Comisiei Europene, în perioada 2015-2019, au avut loc peste 200 de vizite de evaluare. Mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen a condus la îmbunătățiri substanțiale în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen în UE și și-a dovedit deja valoarea adăugată în asigurarea funcționării eficiente a spațiului Schengen Raportul situează România pe primul loc în ceea ce privește desemnarea de experți pentru vizitele de evaluare și în top 5 în privința selectării efective a experților nominalizați la vizitele de evaluare Schengen (procedura de selecție revenind Comisiei Europene). În cei cinci ani, o treime dintre experți au fost desemnați de doar cinci state membre: România, Polonia, Germania, Olanda și Elveția. Pentru mai multe detalii, Raportul Comisiei este disponibil prin intermediul https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0779&qid=1607019243899

Lansarea Pactului privind migrația și azilul

La data de 23.09.2020, Comisia Europeană a lansat Pactul privind migrația și azilul, publicat la, prin intermediul căruia a anunțat că va institui un Forum Schengen, cu implicarea autorităților relevante din statele membre (Ministerele de Interne, Poliția de Frontieră), pentru a încuraja cooperarea mai concretă și mai multă încredere reciprocă. Comisia consideră că, o dată pe an, ar trebui organizată o discuție în cadrul Forumului, la nivel politic, pentru a permite miniștrilor, membrilor Parlamentului European și altor părți interesate să impulsioneze politic acest proces de reformare a spațiului Schengen. De asemenea, Comisia a anunțat că va prezenta, în prima parte a anului 2021, o Strategie privind viitorul spațiului Schengen, ce va fi însoțită de inițiative legislative pentru consolidarea Codului Frontierelor Schengen și a mecanismului de evaluare Schengen.

Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne, 6-7 februarie 2019, București

Unul dintre subiectele de discuții pe agenda secțiunii afaceri interne a reuniunii informale a Consiliului JAI din 6-7 februarie 2019, de la București, a fost “Să facem Schengen să funcționeze”.
În baza unui document pregătit de MAI, în cadrul prânzului de lucru au fost purtate discuții cu privire la eliminarea controalelor la frontierele interne și impactul reintroducerii lor asupra libertății de circulație; de asemenea, au fost abordate o serie de aspecte ce vizează măsurile pe termen scurt și mediu necesare pentru a restabili funcționarea spațiului Schengen. Ministrul afacerilor interne a subliniat importanța subiectului, atât la nivel european cât și pentru România, din perspectiva faptului că participarea la o zonă de liberă circulație funcțională reprezintă obiectivul pentru care au fost depuse eforturi și au fost făcute investiții considerabile.
O parte din intervenienți, începând cu dl. Dimitris AVRAMOPOULOS, comisarul european pentru migrație, afaceri interne şi cetățenie, și dl. Claude MORAES, președintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, dar și o serie de state membre au reiterat sprijinul pentru aderarea României (și Bulgariei) la Schengen

Decizia Consiliului nr. 934/2018 permite Bulgariei şi României să aplice prevederile europene legate de SIS II fără nicio restricţie, eliminând astfel limitările prevăzute de art. 1 (4) din Decizia Consiliului 365/2010/UE din 29 iunie 2010 privind aplicarea  prevederilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în Bulgaria şi România.

Aceste limitări pentru România se traduc, în prezent, prin neintroducerea în SIS a semnalărilor românești privind cetățeni terți pentru refuzul intrării sau șederii și neaplicarea măsurii de urmat (refuzul intrării/șederii terților) cu privire la semnalările introduse de alte state membre în SIS.

De la data de aplicare a deciziei, respectiv 01.08.2018, autoritățile române (și bulgare) pot transmite la sistemul central SIS II propriile semnalări privind cetățeni terți ce au alerte în scopul refuzării  intrării sau șederii și sunt abilitate să pună în aplicare alertele altor state membre în același scop.

La data de 12 octombrie 2017 a fost adoptată Decizia Consiliului 2017/1908 prin care s-a acordat acces României și Bulgariei la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS).
VIS permite statelor care aplică integral acquis-ul Schengen în domeniul vizelor să schimbe informații despre vize și conectează consulatele acestora în țări terțe și puncte de trecere a frontierei externe. VIS procesează date și decizii referitoare la cereri de vize uniforme (Schengen) de scurtă ședere sau de tranzit. Adoptarea deciziei nu va permite, însă, României și Bulgariei să emită vize Schengen.

Până la adoptarea deciziei Consiliului de eliminare a controalelor la frontierele interne, autoritățile competente din Bulgaria și România vor avea acces la VIS, pentru  consultare, cu scopul:

(a) examinării cererilor de vize de scurtă ședere care urmează să fie eliberate de Bulgaria și de România în temeiul dreptului lor intern;
(b) luării hotărârii cu privire la cererile respective, inclusiv a hotărârilor de anulare, retragere, prelungire sau reducere a duratei de valabilitate a vizei eliberate în conformitate cu prevederile legislației naționale.

SITUAŢIA ACTUALIZATĂ PRIVIND CAZURILE DE REINTRODUCERE TEMPORARĂ A CONTROALELOR LA FRONTIERELE INTERNE

Statele unde se mai efectuează controale - pentru a diminua efectele fluxurilor migratoare de și, mai nou, din motive de securitate internă / amenințări teroriste:

GERMANIA:

• până la 11.11.2018
• la frontiera terestră cu AT, notificată și anterior

Notă: 13.09.2017 era data limită de prelungire conform Codului Frontierelor Schengen (CFS)

AUSTRIA: 

• până la 11.11.2018
• la frontierele notificate anterior - cu AT și SI
• “își rezervă dreptul” ca, în perioada 01.07 – 31.12.2018 (PRES AT) să efectueze controale la frontierele cu toate statele vecine (cazuri ocazionale, temporare, izolate, selective).

       Notă: 16.09.2017 era data limită de prelungire conform CFS

SUEDIA:

• până la 11.11.2018
• la frontierele notificate anterior - regiunile de sud şi de vest, podul Öresund între DK şi SE
• controalele pot fi extinse la toate frontierele interne, în funcție de analiza de risc continuă efectuată de Poliția SE (nivelul de amenințare general este în prezent 3 din 7)   

Notă: 12.11.2017 era data limită de prelungire conform CFS

NORVEGIA:

• până la 11.11.2018
• la frontierele notificate anterior - porturile cu legături tip feribot via frontiere interne cu DK, DE, SE

Notă: 26.11.2017 era data limită de prelungire conform CFS

DANEMARCA:

• până la 11.11.2018
• la frontierele notificate anterior - frontiera internă cu Germania – frontiera terestră şi conexiunile de feribot (porturile Gedser, Roedby, Roenne); se pot extinde la toate frontierele interne, în funcție de analiza de risc a Poliției Naționale DK,

     Notă: 04.01.2018 este data limită de prelungire conform CFS

FRANŢA (doar din motive legate de amenințări teroriste):

• până la 30.10.2018
• la toate frontierele interne, ca și anterior - interne terestre cu BE, LU, DE, CH, IT şi ES, precum și la frontierele aeriene şi maritime

      Notă: 13.11.2017 era data limită de prelungire conform CFS

În prezent se mai efectuează controale la frontierele interne ale următoarelor state:

• -  Austria, Danemarca, Germania, Norvegia, Suedia - până la 11.02.2017;
• -  Franţa ¹ - până la 26.01.2017.

__________________________________________________________________
¹ După atacul de la Nisa din 14.07.2016, s-a declarat stare de urgenţă pentru 6 luni.

SCURT ISTORIC ;

Pe fondul crizei migratorii care a atins cote alarmante în anul 2015, ca urmare a atacurilor teroriste sau pentru organizarea unor evenimente de mare amploare, mai multe state membre (Germania, Austria, Slovenia, Ungaria, Suedia, Danemarca, Belgia, Norvegia, Malta, Franţa, Polonia) au reintrodus și prelungit controalele la frontierele interne în conformitate cu prevederile Codului Frontierelor Schengen - Regulamentul nr. 399/2016.

La data de 04.03.2016 Comisia Europeană a adoptat Comunicarea privind „Întoarcerea la Schengen – O Foaie de parcurs” – COM (2016) 120 final, care prezintă etapele necesare pentru a „reinstaura” spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne şi pentru a aduce sistemul de management al frontierelor (interne şi externe) la o situaţie de normalitate până la sfârşitul anului 2016.

La data de 04.05.2016, Comisia a prezentat o propunere de Decizie de punere în aplicare a Consiliului de formulare a unei recomandări cu privire la controlul temporar la frontierele interne în circumstanţe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen. Aceasta a fost adoptată în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 12.05.2016 sub forma Deciziei nr. 894/2016, prin care s-a permis Germaniei, Austriei, Suediei, Danemarcei și Norvegiei să prelungească controalele la anumite secțiuni ale frontierelor interne pe o perioadă de până la 6 luni.

La data de 28.09.2016, Comisia Europeană a emis un raport privind reintroducerea controalelor de către cele 5 state afectate în cea mai mare măsură de fluxurile de migranți din Grecia, în contextul crizei fără precedent care a început în 2015 - COM(2016) 635 final /2016. Acest raport conține constatările făcute de Comisie în urma monitorizării modului în care sunt efectuate controalele temporare la frontierele interne. Concluzii generale:

•  Austria, Danemarca Germania, Norvegia, și Suedia au efectuat controale proporționale și în conformitate cu recomandarea Consiliului;
•  menținerea controalelor temporare la frontierele interne este încă necesară și asigură un răspuns adecvat la amenințarea identificată pentru securitatea internă și ordinea publică, contribuind la restabilirea ordinii în ceea ce priveşte fluxurile de persoane care trec anumite frontiere interne și, astfel, la reducerea deplasărilor secundare;
•  în conformitate cu recomandarea Consiliului, ar trebui totuși ca respectivele controale să continue să aibă un obiectiv clar, să fie limitate ca intensitate la minimul absolut necesar și să afecteze cât mai puțin posibil traversarea frontierelor interne de către publicul larg;
•  raportul nu aduce atingere deciziei de a prelungi sau nu aceste controale temporare efectuate la frontierele interne, la expirarea perioadei de șase luni prevăzută în recomandarea Consiliului (12.11.2016).

La data de 25.10.2016, Comisia a adoptat o nouă Recomandare privind extinderea controalelor temporare la anumite frontiere interne pentru o perioadă limitată de 3 luni la frontierele interne ale celor cinci state sus-menţionate. Comisia a considerat că, deşi situaţia s-a stabilizat treptat, nu sunt încă îndeplinite integral condiţiile stabilite în Foia de parcurs „Întoarcerea la Schengen”, care ar permite revenirea la o funcţionare normală a spaţiului Schengen. Propunerea Comisiei a fost adoptată de Consiliu la data de 11.11.2016 - Decizia de punere în aplicare nr. 19892016 a Consiliului din de formulare a unei recomandări cu privire la prelungirea controlului temporar la frontierele interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen.
În cazul Franţei, după atacul de la Nisa din 14.07.2016, s-a declarat stare de urgenţă pentru 6 luni.

Prelungirea masurilor temporare de reintroducere a controlului la frontierele interne

Belgia – 24.03 - 12.04.2016;
Danemarca – 04.04 - 03.05.2016;
Franţa – 28.03 - 26.04.2016;

Măsuri temporare de reintroducere a controlului la frontierele interne

Austria – 16 noiembrie2015 – 16 martie 2016, la toate tipurile de frontieră, în special la frontiera terestră dintre Slovenia şi Austria;
Danemarca – 4 ianuarie – 23 februarie 2016, la toate tipurile de frontieră, în special la frontierele maritime şi terestre cu Germania;
Franţa – 13 noiembrie 2015 – 27 martie 2016, la toate tipurile de frontieră;
Germania – 14 noiembrie 2015 – 13 mai 2016, la toate tipurile de frontieră, în special la frontiera terestră dintre Germania şi Austria;
Norvegia – 15 ianuarie – 15 martie 2016, la toate tipurile de frontieră, în special în porturile cu legătură între frontierele interne;
Suedia – 10 ianuarie – 9 martie 2016, la toate tipurile de frontieră, în special în porturile sudice şi vestice şi podul Öresund Bridge între Danemarca şi Suedia.